În acest moment, președintele Consiliului European este belgianul Charles Michel. Dar pe 7 ianuarie, el a anunțat va candida pentru un post de europarlamentar, la alegerile europene ce vor avea loc în statele membre, între 6 și 9 iunie 2024.
Dacă va fi ales eurodeputat, Charles Michel va demisiona din postul de președinte al Consiliului European pe 16 iulie 2024, după cum el însuși a explicat.
Charles Michel conduce Consiliul European, instituție cheie a Uniunii Europene, de la 1 decembrie 2019.
Dacă Charles Michel va demisiona pe 16 iulie, liderii europeni ar trebui:
- fie să aleagă un nou președinte al Consiliului până atunci
- fie să accepte, așa cum spun reglementările Uniunii, ca instituția să fie condusă pâna la finalul lui 2024 de premierul Viktor Orban, a cărui țară, Ungaria, va deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene între 1 iulie și 31 decembrie 2024.
În acest context, joi, 11 februarie, premierul Marcel Ciolacu a declarat că "România are o șansă reală, nu președintele Klaus Iohannis, pentru Consiliul European și chiar avem un culoar foarte bun”.
Administrația Prezidențială nu a răspuns solicitării Europei Libere de a comenta declarația premierului Marcel Ciolacu.
Ce este Consiliul European
Consiliul European este instituția Uniunii Europene care definește direcția și stabilește prioritățile politice generale ale blocului comunitar.
Membrii Consiliului European sunt șefii de stat sau de guvern ai celor 27 de state membre ale Uniunii, președintele Consiliului European și președintele Comisiei Europene.
Așadar, președintele Klaus Iohannis este membru al Consiliului European de peste nouă ani.
Liderii Consiliului European se reunesc de cel puțin patru ori pe an, de obicei în martie, iunie, octombrie și decembrie. Pot avea loc și reuniuni extraordinare.
Europa Liberă a discutat cu mai mulți oficiali din România și din instituții europene pentru a afla cât de mari sunt șansele ca președintele Klaus Iohannis să fie viitorul președinte al Consiliului European, și cum s-ar putea ajunge, teoretic, la acest rezultat.
Fostul premier Dacian Cioloș a fost unul dintre cei implicați în negocierea pentru alegerea actualului președinte al Consiliului European, Charles Michel. Acesta este membru al Renew Europe, grup al cărui lider a fost Dacian Cioloș.
Fostul prim-ministru al României spune pentru Europa Liberă că zvonul privind posibila alegere a lui Klaus Iohannis în funcția de președinte al Consiliului European are șanse să devină realitate, dar mici.
De ce?
În primul rând, explică Dacian Cioloș, pentru că, așa cum arată sondajele, alegerile pentru viitorul Parlament European vor fi câștigate de Partidul Popular European (PPE). Dacă va fi așa, PPE va avea ca primă opțiune pentru ocuparea uneia dintre cele mai importante funcții europene, alegerea președintelui Comisiei Europene, nu al Consiliului European.
Partidul Popular European (PPE) este cel la care este afiliat și Partidul Liberal, partidul președintelui Klaus Iohannis.
Or, acum, numele lui Klaus Iohannis a fost asociat de către premierul Marcel Ciolacu funcției de președinte al Consiliului European.
Ursula von der Leyen își va anunța candidatura pentru un nou mandat în fruntea Comisiei Europene, la București
În același timp însă, surse politice au declarat în exclusivitate pentru Europa Liberă că, la Congresul PPE ce va avea loc pe 6 și 7 martie la București, actuala președintă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, își va anunța candidatura pentru un nou mandat de șefă a guvernului Uniunii.
Informația era deja vehiculată, dar nu se știa și momentul exact când va fi făcut anunțul.
Informația confirmă astfel că PPE, în frunte cu atât de influentul Partid Creștin Democrat din Germania (CDU), nu va renunța la această poziție în dauna celei de șef al Consiliului European, funcție pe care ar putea să o revendice socialiștii europeni.
Ei se află, conform sondajelor, pe următorul loc la alegerile europarlamentare, după PPE. La acest grup este afiliat Partidul Social-Democrat din România, condus de Marcel Ciolacu.
Socialiștii vor avea deci a doua opțiune în ceea ce privește primirea unei funcții la nivel înalt în UE. Ar fi vorba exact despre poziția de președinte al Consiliului European.
Pe locul trei, s-ar putea clasa Partidul Renew.
Dacian Cioloș spune că președintele Klaus Iohannis ar putea avea o șansă mai mare de a fi ales de ceilalți 26 de șefi de stat și de guvern din UE dacă „PPE renunță la funcția de președinte al Comisiei Europene ca să opteze pentru cea de lider al Consiliului European”.
Acest lucru este aproape exclus date fiind informațiile de acum privind candidatura creștin-democratei germane Ursula von der Leyen pentru un nou mandat.
Dacian Cioloș completează: „Ca fost comisar european, eu mi-aș dori să-l văd pe președintele Klaus Iohannis președinte al Consiliului European. Are nouă ani de când este membru, vorbește foarte multe limbi străine, are multe atuuri”.
Surse de la Partidul Popular European (PPE) au precizat pentru Europa Liberă că acele cutume europene pe care pune accent Dacian Cioloș sunt contrazise de istoria recentă, când între 2014 și 2019, PPE a avut și funcția de președinte al Consiliului European (Donald Tusk) și pe cea de președinte al Comisiei Europene (Jean Claude Junker).
În actuala componență a Consiliului European, PPE are 13 din cei 27 de lideri, iar după alegerile din Portugalia, numărul liderilor din Partidul Popular ar putea ajunge la 14. Ca atare, PPE ar putea cere, din nou, atât funcția de președinte de Consiliu European, cât și pe cea de lider al Comisiei.
„Oricum, negocierile finale se vor face după alegerile din 6-9 iunie, cu rezultatele pe masă", au adăugat sursele politice.
Pe de altă parte, premierul Marcel Ciolacu, a susținut și că, în opinia sa, funcția de președinte al Consiliului European ar fi de fapt a României.
„Părerea mea este că are o șansă reală România, nu președintele Klaus Iohannis, pentru Consiliul European”, a declarat premierul.
Dacian Cioloș califică această declarație a premierului ca a unei persoane „care nu a participat niciodată la o negociere directă”.
Fostul lider al Grupului Renew din Parlamentul European adaugă că, pentru poziția de președinte al Consiliului European, „intră în cursă persoane, nu state”. Așadar, premierul nu ar avea dreptate să considere că funcția ar putea aparține țării și nu lui Klaus Iohannis.
Președintele Consiliului European este ales dintre membrii instituției, șefii de stat și de guvern din țările membre ale UE, cu majoritate calificată.
Mandatul de președinte al Consiliului European este de doi ani și jumătate și poate fi reînnoit odată.
De ce ar avea totuși șanse președintele Klaus Iohannis să fie numit într-o funcție cheie a UE
Surse politice care au dorit să rămână anonime, au precizat pentru Europa Liberă, că statele din Estul Uniunii ar putea primi funcții în viitoarea organigramă a blocului, iar România este privită în Uniune ca o țară stabilă, care a ajutat mult Ucraina în războiul cu Rusia.
În plus, dintre țările din Est, Donald Tusk, din Polonia, a fost deja președinte al Consiliului European, înaintea lui Charles Michel, iar Viktor Orban nu ar fi o opțiune dorită de alți lideri.
„Dar discuțiile sunt într-o etapă atât de incipientă încât nu este nimic cert”, au completat aceleași surse pentru Europa Liberă.
Președintele Klaus Iohannis, discurs în Parlamentul European
Surse oficiale de la Parlamentul European au confirmat joi, 11 ianuarie, pentru Europa Liberă, că președintele Klaus Iohannis va susține un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
Informația a fost publicată inițial de G4Media.
Președintele Iohannis a avut un discurs în Parlamentul Uniunii și în 2018.
Aceleași surse au explicat pentru Europa Liberă că acțiunea de acum va avea loc în cadrul programului de dezbateri curente la care sunt invitați liderii statelor membre, „This is Europe".
Ultima dezbatere de acest fel a avut loc pe 22 noiembrie, când în plenul Parlamentului European a fost invitat premierul Bulgariei, Nikolay Denkov.
Klaus Iohannis a anunțat în 2022 că ar pleca la Bruxelles
În august 2022, când agenția germană de presă DPA a scris că președintele Klaus Iohannis s-ar afla pe lista de potențiali candidați pentru funcția de secretar general al NATO, șeful statului a răspuns:
„Dacă mi s-ar face o astfel de propunere, aş evalua-o foarte serios”.
Numai că, de atunci, mandatul secretarului general al NATO, Jens Stoltenberg, a tot fost prelungit, în contextul invadării Ucrainei de către Rusia.
Pe 4 iulie 2023, aliații au decis să-i prelungească mandatul lui Stoltenberg până pe 1 octombrie 2024.
În consecință, președintele Klaus Iohannis nu a mai apărut în jocuri pentru această funcție.
Dacă, Klaus Iohannis ar fi ales de omologii săi președinte al Consiliului European, în mai 2024, când Charles Michel intră în campanie electorală, sau în iunie, el ar trebui să renunțe la mandatul de președinte al României.
Conform Constituției României, preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către preşedintele nou ales.
Data alegerilor prezidențiale din 2024 nu a fost încă stabilită, dar, teoretic, ele ar trebui să fie undeva la sfârșitul lunii noiembrie. Acum sunt însă negocieri între PNL și PSD pentru comasarea unora dintre alegeri, deci lucrurile sunt incerte.
Legea fundamentală a Românie mai spune că „vacanţa funcţiei de preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces”, iar „în termen de 3 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou preşedinte”.
Potrivit articolului 98 din Constituție, „dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori dacă preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.
Așadar, în scenariul în care Iohannis obține funcția de la Bruxelles, președinte interimar ar fi Nicolae Ciucă (PNL), președintele Senatului, omul doi în stat.
