Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat reporterilor miercuri, 29 august, că, în cazul în care Kievul nu prelungeşte acordul, Rusia ar putea găsi rute alternative, cum ar fi centrul de gaze planificat în Turcia.
„Există (alte) rute, dar, desigur, astfel de decizii ale părţii ucrainene vor provoca daune grave intereselor consumatorilor europeni, cei care încă doresc să cumpere gaz rusesc mai garantat, mai accesibil”, a spus Peskov.
El a adăugat că Europa trebuie să plătească mai mult pentru gazul de la alţi furnizori, inclusiv pentru gazul natural lichefiat cumpărat de la Statele Unite.
Oficialii ucraineni au declarat în repetate rânduri că nu intenționează să încheie un nou acord cu Rusia în legătură cu tranzitul de gaz, în contextul conflictului militar în curs.
Cel mai recent, președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat marți că țara sa nu va prelungi acordul de tranzit prin Ucraina după 31 decembrie 2024.
Statele membre ale UE, Austria, Ungaria și Slovacia, primesc în continuare gaze rusești care tranzitează Ucraina.
Cele trei țări continuă să se bazeze pe gazul rusesc, în ciuda obiectivului UE de a se elibera de gazul rusesc până în 2027, în replică la invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
În ciuda conflictului în curs, Rusia a livrat totuși în 2023 către țări europene peste 14 miliarde de metri cubi de gaze prin Ucraina. Cantitatea a fost semnificativ mai mică decât cele 40 de miliarde de metri cubi prevăzute în contract.
Majoritatea clienților europeni care cumpără gazului rusesc care tranzitează Ucraina au declarat că sunt pregătiți pentru încetarea fluxurilor, la sfârşitul acestui an, când expiră acordul de tranzit dintre Ucraina şi Rusia.
O opţiune pentru cei care doresc să cumpere în continuare gaze rusești este ca Gazprom să furnizeze o parte din gaze pe o altă rută, de exemplu prin TurkStream, rută care pleacă din Turcia și trece prin Bulgaria, Serbia sau Ungaria. Capacitatea pe aceste rute este însă una limitată.
Luna trecută, Zelenski a indicat că țara lui este în discuții cu Azerbaidjanul, un mare producător de gaze naturale, pentru a înlocui gazul rusesc care tranzitează Ucraina.
Cu toate acestea, Ucraina nu are o graniță comună cu Azerbaidjanul, ceea ce ar însemna că gazul azer ar trebui să fie transportat prin rute terțe.
Președintele azer, Ilham Aliyev, a declarat la sfârșitul lunii iulie că UE și Kievul l-au abordat pentru a ajuta discuțiile cu Moscova pentru a ajunge la un acord.
Azerbaidjanul își dorește creșterea exporturile de gaz către Europa în următorii ani. Anul trecut, autoritățile de la Baku au semnat cu Bruxellesul un memorandum care prevede „parteneriatul strategic în domeniu de energie între Uniunea Europeană și Republica Azerbaidjan”, care pune bazele unei cooperarea în domeniul energiei.
În același timp, Baku vorbește despre relații tot mai apropiate cu Moscova. Pe 19 august, președintele Vladimir Putin a vizitat Azerbaidjanul, urmărind un „parteneriat și alianță strategică Rusia-Azerbaidjan”.
A doua zi, Azerbaidjanul a anunțat intenția de a adera la grupul BRICS, organizație economică formată din cinci țări în dezvoltare rapidă: Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
