Ministerul Apărării (MApN) a anunțat vineri, pe 29 martie, la ora 10:32, după peste 12 ore de la incident, în prima sa comunicare publică pe subiect, că „au fost identificate fragmente care par a proveni de la un dispozitiv aerian (dronă), pe un teren agricol din Insula Mare a Brăilei”.
Surse de la fața locului citate de Europa Liberă, presa locală și alte redacții naționale au explicat că locul în care a căzut obiectul este la peste 20 de kilometri de granița României cu Ucraina.
Este cea mai mare distanță parcursă de vreun obiect străin pe teritoriul național, în Dobrogea, în cei doi ani de când Rusia atacă constant sud-estul Ucrainei.
Patru cazuri similare au mai fost, din august anul trecut până acum, însă distanța față de graniță, în cazurile anterioare, a fost de maximum 5 kilometri.
Incidentele și alertele de securitate cu drone sau bucăți de drone străine
3 august 2023 - primarul localității Ceatalchioi din județul Tulcea, Tudor Cernega, declară la Digi 24 că localnicii au observat drone care au trecut pe deasupra caselor din satul din Deltă, iar mai mulți marinari povestesc despre căderea unei drone pe malul Dunării, în județul Tulcea - mai multe, aici:
4 septembrie 2023 – purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe din Ucraina, Oleg Nikolenko, declară că cel puțin o dronă rusească Shahed ar fi căzut și s-ar fi detonat pe teritoriul României.
5 septembrie 2023, președintele Klaus Iohannis neagă categoric incidentul:
„Pot să vă spun că nu a existat nicio piesă şi nicio dronă şi nicio altă parte a vreunui dispozitiv care a ajuns în România. Avem control total asupra spațiului nostru național. Am verificat absolut tot şi pot să liniştesc populaţia. Nu a existat nimic ce a ajuns în România”, a insistat șeful statului.
6 septembrie 2023 - MApN anunță că militarii români au găsit totuși, în seara zilei de 5 septembrie, pe malul românesc al Dunării, „elemente care pot fi asimilate unor resturi de dronă” - detalii aici:
9 septembrie 2023 – președintele Klaus Iohannis anunță: „Identificarea astăzi, de către autorităţile române pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, de noi fragmente de dronă, similară cu cele folosite de armata rusă, indică faptul că a avut loc o încălcare absolut inacceptabilă a spaţiului aerian suveran al României, stat aliat NATO, cu riscuri reale la adresa securităţii cetăţenilor români din zonă”.
11 octombrie 2023 - o nouă dronă kamikaze a Rusiei e descoperită în România, după un nou bombardament rusesc asupra porturilor ucrainene de pe Dunăre, în regiunea Odesa;
„Dronele au fost lovite de apărarea antiaeriană a Ucrainei, în atacurile asupra portului Ismail şi au intrat într-o evoluţie necontrolabilă, în vecinătatea ţintei, ceea ce a determinat pătrunderea accidentală în spaţiul aerian naţional şi căderea acestora în proximitate, pe teritoriul României”, a declarat ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, citat de News.ro.
14 decembrie 2023 – o nouă dronă cade în România, într-un perimetru nelocuit, aflat la circa 4 km amonte de localitatea Grindu în zona de graniță cu Ucraina, anunță Ministerul Apărării Naționale.
9 spre 10 februarie 2024 – autoritățile din Tulcea și Galați emit trei mesaje Ro -Alert, iar avioane de luptă F – 16 sunt ridicate după ce forțele ruse au executat atacuri cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene de la Ismail și Reni, în proximitatea graniței dintre Ucraina și România.
La one2one, șeful militar al Armatei a mai explicat că militarii români nu au avut la dispoziție, până de curând, nici măcar armele necesare doborârii unor drone străine.
În ceea ce privește obiectul căzut în noaptea de joi spre vineri, MApN spune în cea de-a doua frază a comunicatului că „împreună cu structuri specializate din cadrul Sistemului național de apărare, ordine publică și siguranță națională, desfășoară vineri, 29 martie 2024, cercetarea incidentului, conform procedurilor operaționale specifice”.
Incidentul vine la aproape două luni după ce șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, declara la one2one de la Europa Liberă că militarii nu au prevederile legale necesare îmbunătățite care să le permită doborârea unor obiecte străine care intră ilegal pe teritoriul României, pe loc, fară aprobarea de la cel mai înalt nivel.
Mai precis, militarii care observă o dronă sau un obiect considerat periculos nu le pot doborî fără aprobarea directă a conducerii Ministerului Apărării.
În interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie, șeful Armatei explica:
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la inteviurile one2one.
Trebuie modificate patru legi, spunea generalul Gheorghiță Vlad. Și, completa el, la una dintre ele „avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare”.
Legile despre care vorbește generalul Gheorghiță Vlad sunt:
- Legea Apărării Naționale;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- Legile privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene.
De asemenea, generalul Vlad a mai explicat la one2one și de ce trebuie modificată Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene: pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube:
„(...) drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru-cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.
Din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”, detalia șeful militar al Armatei în interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie 2024.
După interviul acordat Europei Libere de șeful Armatei, conducerea Ministerului Apărării, în frunte cu ministrul Angel Tîlvăr, s-a întâlnit pe 6 februarie, la sediul MApN cu membrii Comisiilor de Apărare ale Parlamentului pentru a stabili ce trebuie făcut pentru ca militarii să poată acționa cît mai repede și mai bine în caz de pericol.
Au trecut aproape două luni, iar situația este neschimbată.
Pe siteul MApN nu există proiectele de lege menționate mai sus nici la secțiunea cu proiectele aflate pe circuitul de avizare, nici la cea cu cele aflate în procedură de transparență publică.
Europa Liberă a adresat vineri, la prânz, Ministerului Apărării, următoarele întrebări:
- Din 6 februarie până în prezent, MApN a realizat vreun proiect de modificare a vreunei legi care se referă la activitatea sa? Dacă da, care sunt acestea?
- Printre aceste proiecte, dacă ele există, se află și cele de modificare a Legii Apărării Naționale, Legii de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, Legii privind Regimul Armelor și Munițiilor și Legii privind combaterea Mijloacelor Aeriene?
- În cazul în care MApN a inițiat modificarea acestor legi, care sunt principalele modificări vizate și când vor ajunge ele pentru adoptare, la Guvern?
- A fost informat și i s-a cerut ministrului Apărării, domnului Angel Tîlvăr, aprobarea de a se doborî obiectele străine depistate în județul Brăila, în seara zilei de 28 martie? Dacă da, care a fost reacția domniei sale?
Așteptăm răspunsul și îl vom publica când acesta va sosi.
Întrebări similare i-am adresat și direct ministrului Apărării Naționale.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării a discutat problema legilor vechi după care funcționează MApN într-o ședință care a avut loc la Palatul Cotroceni pe 21 februarie.
Contactat de Europa Liberă, secretarul Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților, Viorel Salan, susține că, după 6 februarie, MApN a făcut totuși noi proiecte de lege care acum ar fi pe circuitul de avizare la diferite instituții publice.
„Proiectele de lege ale siguranței naționale se află în diferite faze, în funcție de particularități.(...) Ele nu au ajuns încă în Parlamentul României”, explică secretarul Comisiei de Apărare de la Camera Deputaților.
Întrebat dacă printre proiectele de modificare a unor legi privind apărarea la care Ministerul Apărării a lucrat recent se află și cele patru menționate de șeful Armatei la one2one, deputatul Viorel Salan spune:
„Da, Ministerul Apărării a trecut de stadiul de realizare a acestor proiecte și au fost înaintate ministerelor spre avizare sau la Consiliul Suprem de Apărare a Țării, toate cele patru la care ați făcut trimitere (n.r. Legile Apărării Naționale, de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, privind Regimul Armelor și Munițiilor, privind combaterea Mijloacelor Aeriene)”.
Deputatul Viorel Salan promite că, imediat ce proiectele Ministerului Apărării vor ajunge la Parlament, aleșii le vor pune pe lista de priorități.
Proiectul legii privind pregătirea populației pentru apărare se află pe circuitul de avizare la diferite ministere de un an și nouă luni.
În februarie 2023, proiectul a plecat de la Ministerul Finanțelor către Ministerul Justiției.
De partea cealaltă a graniței, în Ucraina, președintele Volodimir Zelenski a postat vineri, 29 martie, pe contul său de pe rețeaua X mulțumiri militarilor care doboară drone inamice și astfel protejează vieți omenești și infrastructură.
Postarea are și mai multe fotografii în care se vede ce arme folosesc militarii ucraineni pentru a doborî drone.
