Linkuri accesibilitate

 
Lech Wałęsa, premiat cu Nobel pentru Pace, i-a scris lui Trump. „Atmosfera din Biroul Oval ne-a amintit de interogatoriile Securității”

Lech Wałęsa, premiat cu Nobel pentru Pace, i-a scris lui Trump. „Atmosfera din Biroul Oval ne-a amintit de interogatoriile Securității”


Lech Wałęsa, fost președinte polonez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, unul din eroii rezistenței poloneze anticomuniste și fost deținut politic, lider al sindicatului Solidaritatea și artizan al căderii comunismului în Europa de Est.
Lech Wałęsa, fost președinte polonez, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, unul din eroii rezistenței poloneze anticomuniste și fost deținut politic, lider al sindicatului Solidaritatea și artizan al căderii comunismului în Europa de Est.

Fostul președinte polonez Lech Wałęsa și fost lider al sindicatului Solidaritatea, unul din artizanii căderii comunismului în Europa de Est, i-a scris președintelui american Donald Trump că a urmărit „cu groază și dezgust” disputa pe care a avut-o în Biroul Oval cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Laureat al Premiului Nobel pentru Pace, Lech Wałęsa a postat luni pe Facebook textul scrisorii, care a fost semnată de 39 de foști prizonieri politici polonezi.

Într-o discuție televizată care a fost transmisă din Biroul Oval, Trump l-a acuzat pe Zelenski că nu este recunoscător pentru ajutorul SUA, că a arătat lipsă de respect față de țara sa și că riscă al treilea război mondial, punând la îndoială sprijinul constant al Washingtonului pentru Ucraina în războiul său de trei ani cu Rusia.

„Considerăm că așteptarea dumneavoastră de a vi se arăta respect și recunoștință pentru ajutorul material oferit este insultătoare”

„Am urmărit cu groază și dezgust discuția dvs cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Considerăm că așteptarea dumneavoastră de a vi se arăta respect și recunoștință pentru ajutorul material oferit de Statele Unite” Ucrainei „este insultătoare”, se spune în textul scrisorii.

„Recunoștința se datorează eroicilor soldați ucraineni care și-au vărsat sângele în apărarea valorilor lumii libere. Mor pe front de mai bine de 11 ani în numele acestor valori și independența Patriei, atacată de Rusia lui Putin.

Garanțiile din Memorandumul de la Budapesta sunt necondiționate: nu există niciun cuvânt despre tratarea unor ajutoare ca schimb economic.

Nu înțelegem cum nu poate vedea asta liderul unei țări care este simbolul lumii libere”, se spune în document.

„Panica noastră a fost provocată și de faptul că atmosfera din Biroul Oval din timpul acestei conversații ne-a reamintit de una pe care ne-o amintim bine de la interogatoriile Serviciului de Securitate și din instanțele comuniste. Și procurorii și judecătorii, la îndemnul poliției politice comuniste atotputernice, ne-au explicat și că ei au toate cărțile în mână și că noi nu avem niciuna. Ne-au cerut să ne oprim spunând că mii de oameni nevinovați suferă din cauza noastră. Ne-au privat de libertățile și drepturile noastre civile pentru că am refuzat să cooperăm cu guvernul. Suntem șocați că domnul președinte Volodimir Zelenski e tratat în același mod.”

Istoria secolului XX arată că de fiecare dată când Statele Unite au vrut să păstreze distanța față de valorile democratice și de aliații săi europeni, au ajuns să fie o amenințare pentru ele însele, se mai spune în document.

„Acest lucru a fost înțeles de președintele Woodrow Wilson, care a decis să adere la Statele Unite în Primul Război Mondial în 1917. Președintele Franklin Delano Roosevelt a înțeles acest lucru” după atacul de la Pearl Harbor din decembrie 1941 când a luat decizia că războiul pentru apărarea Americii se va purta nu doar în Pacific, ci și în Europa, în alianță cu țările atacate de cel de-al Treilea Reich, spune Lech Wałęsa.

„Ne amintim că fără președintele Ronald Reagan și angajamentul financiar american nu ar fi fost posibil să aducem colapsul imperiului Uniunii Sovietice. Președintele Reagan era conștient de faptul că milioane de oameni înrobiți sufereau în Rusia Sovietică și în țările pe care le-a cucerit, inclusiv mii de deținuți politici care au plătit pentru sacrificiul lor în apărarea valorilor democratice cu libertate”.

Din acest motiv, a numit URSS „Imperiul Răului” și i-a dat o lovitură decisivă. Din acest motiv, statuia președintelui Ronald Reagan se află astăzi în Varșovia lângă ambasada SUA, spun autorii documentului.

„Ajutorul material - militar și financiar - nu poate fi echivalat cu sângele vărsat în numele independenței și libertății”

„Domnule Președinte, ajutorul material - militar și financiar - nu poate fi echivalent cu sângele vărsat în numele independenței și libertății Ucrainei, Europei, precum și întregii lumi libere. Viața omului este neprețuită, valoarea ei nu poate fi măsurată cu bani. Recunoștința se datorează celor care fac sacrificiul de sânge și libertate. Este evident pentru noi, poporul «Solidarității», foști deținuți politici ai regimului comunist în slujba Rusiei Sovietice”, spun semnatarii scrisorii.

Ei cer Statelor Unite să-și retragă oficial garanțiile oferite Ucrainei alături de Marea Britanie în Memorandumul de la Budapesta din 1994, care a înregistrat obligația directă de a apăra granițele intacte ale Ucrainei în schimbul renunțării la armele sale nucleare.

„Aceste garanții sunt necondiționate: nu există niciun cuvânt despre tratarea unor astfel de ajutoare ca un schimb economic”, spune Wałęsa, care semnează „deținut politic, lider al Solidarității, președinte al Republicii Polone III”, alături de alți 39 de colegi de suferință ai închisorilor comuniste poloneze.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG