Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România poate primi 29,2 miliarde de euro, bani europeni, a venit cu o serie de angajamente din partea Bucureștiului în domenii vitale precum sănătatea, pensiile sau justiția. Bruxelles-ul încă așteaptă respectarea acestor angajamente.
Despre ineficiența statului român de a-i proteja pe cei care vor să scoată la iveală ilegalități sau nereguli comise în instituții a avertizat, în mai multe rânduri, și Curtea Europeană privind Drepturile Omului (CEDO).
Un dosar privind condamnarea în 2002 de către justiția română a unui fost angajat al Serviciului Român de Informații (SRI) – pentru o dezvăluire din anii ’90 – se află și astăzi sub monitorizarea Comitetului de Miniștri ai Consiliului Europei, statul român fiind obligat să informeze comitetul despre măsurile luate pentru a-și îmbunătăți legislația.
Până ca această reformă să fie inclusă în PNRR de Comisia Europeană - ca o condiție pentru alocarea de fonduri - autoritățile de la București fie au ignorat, fie au încropit forme legale care nu oferă cu adevărat protecția de care un denunțător dintr-o instituție publică ar avea nevoie pentru a demasca o ilegalitate.
Acest fapt a fost criticat în mai multe rânduri și de către reprezentanți ai societății civile.
Autoritățile române au adoptat, după un parcurs controversat, o lege a avertizorului public la finele anului 2022. Forma nu este însă satisfăcătoare pentru reprezentanții Comisiei Europene, care critică introducerea în lege a sintagmei „indicii temeinice” – adică ceea ce se presupune că ar trebui să aibă un reclamant când trimite o sesizare anonimă.
Până la „repararea” legii avertizorului de integritate, dar și până la implementarea altor reforme – cum ar fi cea a pensiilor de serviciu – Comisia Europeană a blocat temporar plata celei de-a doua tranșe din PNRR, în valoare de 3,2 miliarde de euro.
Soluția?
Este așteptată din partea Coaliției de Guvernare, care promite să modifice, cât de curând, legea pe care a votat-o la finele anului trecut în ciuda avertismentelor repetate cu privire la problemele formei propuse de parlamentari.
Președintele Senatului, Alina Gorghiu (PNL), a declarat că Ministerul Justiției a trimis deja Senatului o informare privind necesitatea modificării Legii avertizorului de integritate, care este un jalon în PNRR, iar Coaliția va găsi în „cel mai scurt timp soluția tehnică”.
„Vorbim de un singur articol: acea expresie «indicii temeinice» din articolul referitor la denunțurile anonime și va fi găsită foarte repede soluția pe care Comisia Europeană și experții Guvernului să o agreeze. Probabil vom avea foarte repede adoptat un nou proiect de lege, pentru că altă soluție tehnică nu există”, a spus Gorghiu.
Până la finele săptămânii trecute, Coaliția de guvernare nu prezentase vreun proiect de modificare a legii avertizorului de integritate.
Singura inițiativă legislativă cu acest scop era una depusă de USR și înregistrată la Senat pe 17 februarie. Aceasta așteaptă avize de la Consiliul Economic și Social, Consiliul Legislativ, dar și un punct de vedere de la Guvernul României.
În expunerea de motive a acestei inițiative legislative se invocă depășirea de către România, cu peste 300 de zile, a termenului până la care trebuia să finalizeze jalonul 430 din PNRR – de care depind banii din tranșa a doua de bani.
Jalonul 430 se referă la legea avertizorului de integritate, care ar trebui să fie o transpunere în legislația națională a unei directive europene.
„Deși proiectul de lege era finalizat la momentul ieșirii URS de la guvernare, actualul ministru al justiției l-a trimis cu întârziere în Parlament, unde a fost votată o variantă a legii care nu doar că nu creștea gradul de protecție al avertizorilor de integritate, ci îi vulnerabiliza și mai tare”, susține inițiatorul legii, fostul ministru al Justiției Stelian Ion.
Acesta mai arată că legea adoptată de România în decembrie este una „nocivă”, care trebuie modificată „de urgență” pentru ca banii din PNRR să nu fie pierduți.
Procesul de la CEDO
Lipsa unei legislații eficiente care să protejeze avertizorii de integritate nu e nici pe departe o problemă nouă pentru decidenții din România.
În 2013, România a fost condamnată la CEDO într-un proces deschis de un fost angajat al Serviciului Român de Informații.
Hotărârea din cazul Bucur și Toma vs România de acum un deceniu critica modul în care legislația din România protejează avertizorii de integritate și a stabilit acordarea de daune morale celor doi reclamanți în valoarea totală de aproximativ 35.000 de euro.
Povestea care a stat la baza condamnării de la CEDO începe în 1996, când Constantin Bucur era angajat al SRI și a dezvăluit că nenumărați jurnaliști, politicieni, sau oameni de afaceri erau ascultați de serviciul secret în cauze care nu aveau legătură cu siguranța națională.
Dezvăluirile lui Bucur, făcute într-o conferință de presă, au produs un adevărat seism în rândul serviciilor și a clasei politice la acea vreme.
Justiția română le-a încadrat la divulgarea de secrete de stat și l-a condamnat în 1998 la doi ani de închisoare cu suspendare pe Bucur, decizie ce a rămas definitivă în 2002, când Constantin Bucur devenise parlamentar.
Legislaţia relevantă ar trebui să asigure avertizorilor de bună-credinţă o protecţie fiabilă împotriva oricărei forme de represalii printr-un mecanism de aplicare care ar permite să se verifice realitatea acţiunilor denunţate de către avertizor.Rezoluţia Adunării Parlamentare 1729 (2010) a Consiliului Europei
România avea să adopte în 2004 o primă formă legislativă ce oferea o oarecare protecție avertizorilor de integritate.
Cazul a ajuns la CEDO, care, în hotărârea din 2013 a concluzionat că „informaţiile divulgate de reclamant prezentau incontestabil un interes public.”
„Interceptarea convorbirilor telefonice prezenta o importanţă deosebită într-o societate care s-a confruntat în timpul regimului comunist cu o politică de supraveghere strictă de către serviciile secrete.”
Cazul Bucur și Toma împotriva României se află și astăzi sub monitorizarea Consiliului de Miniștri au Consiliului Europei.
Monitorizarea vizează nu doar modul de protejare a avertizorilor de integritate, ci și modul în care pot fi folosite informațiile obținute de serviciile secrete în cazurile penale.
În noiembrie 2022, Guvernul României a informat Comitetul Miniștrilor despre progresul țării în privința celor două aspecte.
Despre protecția avertizorilor de integritate, Guvernul a invocat legea ce avea să fie adoptată în decembrie 2022 – cea criticată în prezent de Comisia Europeană.
Informarea Guvernului despre cronologia legii avertizorului de integritate:
- 2021, legea a fost pusă în dezbatere publică;
- Decembrie 2021, propunerea a fost adoptată de Guvern;
- Aprilie/iunie 2022, legea a fost adoptată de Camera Deputaților și Senat;
- Iulie 2022, legea a fost trimisă pentru reexaminare de către președintele Klaus Iohannis;
- Decembrie 2022, legea reformulată de Parlament a fost promulgată.
Despre folosirea informațiilor secrete în dosarele penale, Guvernul român transmitea în noiembrie anul trecut că „în prezent” (noiembrie 2022) „există o propunere legislativă inițiată de trei membri ai Parlamentului, care urmărește introducerea unui control judiciar al legalității măsurilor de supraveghere secretă autorizate în temeiul Legii Securității Naționale în acele cazuri în care materialul obținut este destinat a fi utilizat în procesul penal.”
Europa Liberă a verificat proiectul de lege, care se află, în lucru, în comisiile permanente ale Senatului. Ultimul aviz pe această inițiativă a venit de la Comisia pentru drepturile omului, egalitate de șanse, culte și minorități și a fost negativ.
Următoarea întâlnire a Comitetului de miniștri în care vor fi analizate progresele României în baza hotărârii Bucur și Toma împotriva României va fi în septembrie 2023.
