Ultimele amendamente au fost depuse la lege chiar înainte de votul final din Parlament. Coaliția majoritară PSD-PNL a dorit ca raportările anonime să fie examinate și soluționate doar dacă există indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii.
„Este nevoie de indicii temeinice așa cum spune articol în formatul adoptat astăzi ca o raportare anonimă să fie luată în seamă. Adică s-a pus proba în sarcina avertizorului. Nu e în regulă, pentru că practic acum un avertizor trebuie să dovedească că ceea ce spune el este corect. Să vină cu dovezi pentru ceea ce spune, ceea ce nu e deloc în regulă. Avertizorul nu e procuror”, explică expertul pe probleme de etică Cristian Ducu, pentru Europa Liberă, care sunt problemele legate de noua formulare.
„Aceste partide au arătat, încă o dată, că nu își doresc o funcționare reală a mecanismului avertizării de integritate, ca instrument de prevenire și combatere a corupției, abuzurilor și încălcărilor legii”, se arată într-o scrisoare deschisă semnată de 25 de asociații civice și avertizori de integriate.
Asociațiile spun că raportarea anonimă este reglementată într-o modalitate care descurajează investigarea sesizărilor și, în practică, va duce la clasarea mult mai rapidă a acestora.
Asta, deși reprezentanții Comisiei Europene au cerut în mod expres ca raportările anonime să fie examinate și soluționate dacă există informații suficiente, nu indicii temeinice, după cum arată directiva europeană.
Proiectul de lege a iscat puternice controverse publice și a pus sub semnul întrebării dorința reală a partidelor din arcul guvernamental de a combate corupția.
În plus, a condus la reacții negative la adresa României din partea Comisiei Europene, inclusiv prin vocea vicepreședintei Věra Jourová și din partea Procurorului European.
Reacția vicepreședintei Comisiei Europene venea după ce legea ajunsese la promulgare într-o formă și, ca urmare a ei, președintele Iohannis a cerut reexaminarea.
Potrivit experților, actuala variantă este mai bună, dar lasă încă loc pentru multe abuzuri.
„Spun cu tristețe că eu personal cred că cei de la Comisie vor fi satisfăcuți de actuala formă, chiar dacă ea nu e deloc nu la nivelul la care ar trebui să fie o astfel de lege”, explică Ducu, întrebat dacă va mai exista vreo posibilitate ca legea să fie obiectul unei posibile acțiuni de infringement.
Ducu spune că actul normativ nu oferă nivelul de protecție pe care cel puțin societatea civilă și-l dorește.
„Nu cred că ajută un fel de organizațiile să se autoîmbunătățească sau să își dezvolte anticorpii pentru a se proteja de o nereguli de orice fel”, mai spune el.
Este vorba, de fapt, doar de o traducere a Directivei, fără adaptarea la cerințele societății românești și la rigorile cerute pentru funcționarea acesteia.
Pe parcursul procesului de adoptare, societatea civilă, inclusiv avertizorii de integritate, au cerut constant garanții și măsuri de protecție mai puternice, dar aceste cerințe au fost ignorate.
