Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea inițiată de premierul Marcel Ciolacu, și de președintele Senatului, Nicolae Ciucă, prin care cei care fac evaziune fiscală de până într-un milion de euro scapă de închisoare, dacă achită prejudiciul plus penalitățile și dobânzile.
În funcție de stadiul anchetei, aceștia trebuie să plătească, pe lângă prejudiciu, penalități și dobânzi, încă 15, 25, 50 sau chiar 100% din paguba produsă statului, ca să nu fie condamnați la închisoare.
Legea a stârnit rumoare în societate, mai ales că rădăcinile ei vin din epoca Liviu Dragnea, care a militat pentru scăderea pedepselor cu închisoarea pentru diferite fapte de corupție.
În plus, „tatăl” acestei legi este Cătălin Rădulescu, zis și „deputatul Mitralieră”. Dar forma legii propusă de el era mult mai puțin avantajoasă pentru evazioniști: prevedea un prag de 100 de mii de euro.
Asociația „Corupția Ucide” a organizat sâmbătă, pe 11 mai, un protest în fața Palatului Cotroceni, acuzându-l pe președinte că a dat frâu liber evaziunii fiscale prin semnarea acestui act normativ.
Totuși, discuția privind evaziunea fiscală este problematică în toată Europa.
Cât să fie taxele ca să nu-i sperie pe cetățeni și pe oamenii de afaceri și cât să fie pedepsele ca să fie încurajată plata impozitelor și contribuțiilor?
Germania, Franța și Danemarca au praguri mult mai mici de la care evaziunea e pedepsită penal
Germania, Franța și Danemarca sunt printre țările cu cele mai mari venituri din Produsul Intern Brut (PIB) asigurate de taxele, impozitele și contribuțiile sociale colectate, potrivit Comisiei Europene.
În privința pedepselor, Danemarca are un sistem cu două componente – până la un anumit punct, evazionistul este amendat. De la un anumit punct în sus, este anchetat penal. Doar că pragurile sunt mult mai jos decât cele stabilite de România prin legea Ciolacu-Ciucă, promulgată de președintele Iohannis.
În primul rând trebuie dovedită evaziunea fiscală intenționată.
Dacă suma depășește 250.000 de coroane daneze (33.465 de euro) și provine din TVA, contribuții sociale și impozit pe salariu, atunci Agenția Fiscală poate decide să înceapă o anchetă penală.
În cazul accizelor, pragul este mai jos, de doar 100.000 de coroane daneze, adică 13.386 de euro.
Chiar anul acesta, parlamentarii danezi au crescut sancțiunile pentru frauda fiscală.
Măsurile includ:
- Amenzi mai mari și pedepse mai lungi de închisoare;
- Introducerea amenzilor suplimentare în cazurile de contrabandă;
- Evaluarea mai simplă și mai dură a amenzilor;
- Consecințe sporite pentru tranzacționarea cu facturi false și fictive;
- Înghețarea mai rapidă a contului bancar;
- Reguli armonizate privind clasificarea cazurilor de evaziune.
Ministrul danez al Taxelor, Jeppe Bruus, a declarat: „Ciocanul trebuie să cadă greu și constant atunci când alegi să fraudezi comunitatea pentru impozite și taxe. Este absolut crucial pentru încrederea în administrația fiscală. De aceea sunt și foarte bucuros că o mare majoritate a partidelor, împreună cu Guvernul, a adoptat acum cele șase noi sancțiuni.”
În Franța, dacă administrația fiscală detectează o fraudă fiscală, poate declanșa acțiunea penală, după obținerea avizului Comisiei pentru infracțiuni fiscale.
Autoritățile fiscale sunt obligate să raporteze procurorului faptele descoperite în timpul unui control fiscal care au dus la o evaziune fiscală de peste 100.000 de euro și la aplicarea unor penalități fiscale.
În caz de fraudă fiscală, acțiunea penală poate fi deschisă pe o perioadă de șase ani de la anul următor încălcării legii.
Sunt două tipuri de pedepse:
- 500.000 euro amendă;
- 5 ani de închisoare.
Pedepsele se majorează în următoarele cazuri:
- Fapte săvârșite într-o formă organizată;
- Deschiderea de conturi sau semnarea de contracte cu organizații stabilite în străinătate;
- Interpunerea de persoane sau organisme stabilite în străinătate;
- Utilizarea de identitate sau documente false (sau orice altă falsificare);
- Domiciliu sau act fictiv sau artificial în străinătate.
Pedeapsa pentru fapte agravante este de:
- 3.000.000 de euro amendă;
- 7 ani de închisoare.
Pedepsele se reduc la jumătate dacă autorul sau complicele infracțiunii participă la identificarea altor autori sau complici.
Pe lângă aceste sancțiuni, poate exista o pedeapsă suplimentară temporară de retragere a drepturilor la reduceri de impozite, credite pe venit și impozit pe avere imobiliară.
În Germania, Curtea Federală de Justiție a impus anumite praguri pentru stabilirea sancțiunilor în cazurile de evaziune fiscală.
În cazul sustragerii de la plata taxelor de până la 50.000 de euro, în general, se aplică doar o amendă.
Potrivit jurisprudenței actuale a Curții Federale de Justiție din Germania, sumele fiscale sustrase de peste 50.000 de euro constituie evaziune fiscală la scară largă. Prin urmare, o amendă nu mai este luată în considerare de obicei.
Cu toate acestea, suspendarea pedepsei închisorii cu probațiune este posibilă, cu condiția să fie o pedeapsă care să nu depășească doi ani.
O pedeapsă cu închisoarea fără suspendarea termenului de probațiune este, în general, considerată adecvată pentru evaziune fiscală de un milion de euro sau mai mult.
Pragurile nu sunt rigide, deoarece valoarea evaziunii fiscale nu este singurul factor decisiv pentru aprecierea sancțiunii. Astfel, pot apărea abateri de la praguri din cauza unor circumstanțe agravante sau atenuante.
Câteva circumstanțele care pot fi considerate agravante:
- Condamnări anterioare corespunzătoare;
- Evaziune fiscală pe o perioadă îndelungată;
- Un mod inacceptabil de a comite, de exemplu prin eliminarea probelor sau producerea de documente incorecte sau falsificate;
- Stabilirea unor sisteme de evaziune fiscală permanente.
Așadar, România impune un sistem diferit față de unele dintre cele mai eficiente țări când vine vorba de colectarea taxelor, impozitelor și contribuțiilor sociale.
La bază stă tot principiul că, până la un anumit prag, se aplică o amendă, iar când pragul este depășit – evaziunea se pedepsește cu închisoare.
Pragul stabilit de autoritățile române este foarte sus, de un milion de euro (există și un prag intermediar, de 500.000 de euro), iar exonerarea totală de pedeapsa penală nu e prevăzută de sistemele țărilor enunțate mai sus.
Dintre cele trei state, noul sistem prevăzut de legea română se apropie cel mai mult de cel din Germania.
Cum stă România la colectarea taxelor și impozitelor
Măsura vine în contextul în care România este la coada tuturor clasamentelor Uniunii Europene când vine vorba de colectarea taxelor și impozitelor.
Argumentul acestei legi mult mai permisive (chiar dacă, teoretic, pedepsele pentru evaziune sunt majorate în legea Ciucă-Ciolacu, portița achitării prejudiciului pentru a scăpa de condamnarea penală o face mai permisivă) este enunțat de prim-ministrul Marcel Ciolacu, într-o declarație de presă.
„Până într-un milion de euro plăteşti, dar fapta rămâne. Fapta rămâne. Dacă ai mai făcut acest lucru, te duci direct la puşcărie, indiferent de sumă. Acum, pentru o evaziune fiscală de 3.000 de euro să coste un dosar 25.000 de euro şi să stea în judecată până se prescrie, eu cred că nu avem o eficienţă. Este o practică europeană în acest moment. Sunt păreri pro şi contra, cum e normal să fie.
Haideţi să vedem, totuşi, ce bani vom încasa la bugetul statului! Până în acest moment, la bugetul statului din aşa-zisa evaziune fiscală depistată n-am încasat nimic. Pentru că stăm în procese de 7-8 ani de zile”, a spus Marcel Ciolacu sâmbătă, 11 mai, într-o conferinţă de presă la Constanţa, potrivit news.ro.
Și în expunerea de motive prezentată de cei doi demnitari ai statului român care au promovat legea sunt prezentate câteva argumente similare.
„Scopul primordial al legii este recuperarea prejudiciilor cauzate bugetului prin evaziune fiscală și atragerea răspunderii persoanelor vinovate. Pedepsirea vinovaților trebuie să fie proporțională cu cuantumul prejudiciului, recunoașterea vinovăției, momentul recunoașterii și antecedentele penale”, scrie în expunere de motive.
Evaziunea fiscală de până la 500 de mii de euro reprezintă 80% din totalul sesizărilor.
Numărul mare de cazuri încarcă organele de anchetă și există riscul ca prejudiciul să nu mai fie plătit, pentru că anchetele durează mult, timp în care societățile comerciale își înstrăinează activele, mai spun Ciucă și Ciolacu în expunerea de motive.
Cu sistemul actual, e clar că România nu o putea scoate la capăt. Acum, întrebarea este dacă noul sistem de pedepse va spori veniturile la buget din taxe și impozite sau, dimpotrivă, îi va încuraja și mai mult pe evazioniști.
Până la urmă, aceștia se pot gândi că nu au ce pierde dacă „fentează” sistemul. Ori nu sunt prinși și rămân cu banii, ori, dacă sunt prinși, îi dau înapoi și scapă nepedepsiți.
Trebuie doar să aibă puși ceva bani deoparte pentru penalitățile suplimentare și să încerce să „facă” evaziune o singură dată pe parcursul a cinci ani.
Nici cu actualul sistem, însă, lucrurile nu funcționau.
România este penultima din Europa la procentul veniturilor din taxe și impozite raportat la Produsul Intern Brut. Doar Irlanda este mai jos.
Potrivit unui studiu Eurostat pentru anul 2022, cele mai mari cote de impozite și contribuții sociale ca procent din PIB au fost înregistrate în Franța (48,0%), Belgia (45,6%), Austria (43,6%), Finlanda și Grecia (ambele 43,1%) și Italia (42,9%).
La capătul opus al clasamentului, Irlanda este pe ultimul loc (21,7%), România ocupă penultimul loc (27,5%). Bulgaria stă ceva mai bine (31,1%).
Potrivit Comisiei Europene, în privința TVA, deși România are printre cele mai scăzute cote din Uniunea Europeană, deci ar trebui să fie o încurajare pentru plata taxelor, țara stă prost la capitolul colectare, ceea ce nu e deloc o noutate nici pentru public, nici pentru autorități.
Decalajul dintre cât ar trebui să fie colectat și cât este efectiv colectat este foarte mic în Olanda (-0,2 la sută), Finlanda (0,4 la sută), Spania (0,8 la sută) și Estonia (1,4 la sută).
La coadă se află România (36,7 la sută), Malta (25,7 la sută), Grecia (17,8 la sută) și Lituania (14,5 la sută). În termeni nominali, cele mai mari decalaje au fost estimate în Italia (14,6 miliarde EUR), Franța (9,5 miliarde EUR) și România (9,0 miliarde EUR).
Comisia Europeană a făcut chiar un studiu de caz pentru România.
România a înregistrat un decalaj persistent și ridicat în privința diferențelor dintre TVA ce ar fi trebuit colectată și TVA colectată efectiv. Din 2000, primul an acoperit de studiul UE, decalajul de conformitate a fluctuat peste pragul de 30%. În plus, decalajul de conformitate cu TVA a fost substanțial mai mare decât în orice alt stat membru, pe parcursul întregii perioade cuprinse între 2000 și 2021. Între 2013 și 2021, acesta a variat între 33,2 și 39,7 la sută.
Decalajul a rămas mare, în ciuda condițiilor favorabile pentru îmbunătățirea colectării TVA. Per total, între 2013 și 2021, economia României a crescut cu 34 la sută în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei standard standard cu patru puncte procentuale în ianuarie 2016 și cu încă un procent în 2017.
Această reducere a ratei nu a avut un impact vizibil asupra decalajului de conformare la plata TVA. Acțiunile întreprinse de administrația română sunt în concordanță cu acțiunile întreprinse de Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia.
Comisia Europeană atrage atenția asupra deficiențelor care au dus la colectarea redusă.
O diferență pronunțată constă în raportarea digitală a tranzacțiilor cu TVA între România și celelalte state. În contrast cu Letonia, Ungaria, Polonia și Slovacia, până în 2022, plătitorii de TVA din România nu erau obligați să raporteze tranzacțiile. Acest lucru, la rândul său, a avut probabil un impact negativ asupra eficienței colectării.
Mai mult decât atât, controalele fiscale au fost considerate ineficiente conform standardelor internaționale.
Cu toate acestea, Agenția Națională de Administrare Fiscală și-a schimbat recent modul de operare. Din 2022, marile companiile sunt obligate să-și prezinte informațiile fiscale printr-un nou sistem, care a fost extins la întreprinderile mijlocii (din 2023), iar din 2025 va fi introdus și pentru companiile mici. Cu toate acestea, impactul introducerii nu va fi vizibil decât mai târziu, se arată în studiul Comisiei Europene
Mari dosare în care statul a ratat recuperarea integrală a prejudiciilor de milioane de euro
Unul dintre marile dosare a fost Rompetrol, dosar în care fostul om de afaceri Dinu Patriciu a fost condamnat pentru delapidare.
Instanța a dispus și confiscarea a 58,5 milioane de dolari. ANAF a transmis Europa Liberă că a recuperat 57% din datorie și mai are de încasat 21,3 de milioane de euro (106,7 milioane de lei).
Dosarul s-a soluționat în instanță în 2014. Au trecut zece ani și statul nu a reușit să recupereze întrgul prejudiciu.
Un alt dosar de notorietate este cel al lui Dan Voiculescu, fostul patron al Antena Group. În august 2014, Voiculescu a fost condamnat definitiv în dosarul ICA, la zece ani de închisoare cu executare. Între timp, a fost eliberat. Dar prejudiciul calculat la 60 de milioane de euro nu a fost nici până acum recuperat integral.
Statul a obținut puțin peste opt milioane, așa cum au dezvăluit jurnaliștii de la newsweek.ro, în februarie 2023. Adică, 13,3% din suma totală.
Istoria unei legi controversate în care autoritățile își pun speranța că va aduce mai mulți bani la buget
Ce prevede legea
- în cazul în care cineva face evaziune fiscală până într-un milion de euro și achită integral prejudiciul plus 15% din el plus dobânzi și penalități, în 30 de zile de la finalizarea controlului, nu începe urmărirea penală;
- în cazul în care evazionistul achită prejudiciul până la primul termen de judecată, pedeapsa se reduce la jumătate sau se aplică pedeapsa cu amenda;
- în cazul în care evazionistul achită prejudiciul până la judecarea definitivă, pedeapsa se reduce la o treime;
- în cazul în care evazionistul achită în cursul urmăririi penale prejudiciul plus 25% plus dobânzi și penalități, fapta nu se pedepsește;
- în cazul în care evazionistul achită prejudiciul plus 50%, plus dobânzi și penalități, până la pronunțarea unei hotărâri în primă instanță, fapta nu se pedepsește;
- în cazul în care evazionistul achită prejudiciul plus 100% plus dobânzi și penalități până la pronunțarea unei hotărâri definitive, fapta nu se pedepsește.
- în cazul în care o evazionistul înștiințează organele fiscale sau de urmărire penală despre o infracțiune când e în desfășurare sau în termen de cel mult un an de la comiterea ei, pedeapsa se reduce la jumătate.
- condiția este ca cei care beneficiază de aceste măsuri să nu fi comis o faptă similară într-un interval de cinci ani și să nu fi beneficiat de reducerea sau anularea pedepsei prevăzute de noua lege.
Cine sunt promotorii legii
Inițiatorii acestei legi sunt prim-ministrul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Nicolae Ciucă. Adică liderii PSD, respectiv PNL. Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea pe 10 mai.
Președintele are în general două moduri prin care atacă o lege dacă nu este de acord cu ea. O poate trimite la Parlament pentru reexaminare, împreună cu observațiile care l-au determinat să nu promulge legea sau o poate ataca la Curtea Constituțională (CCR).
În cazul de față, legea fusese deja atacată de USR și Forța Dreptei, iar CCR a respins sesizarea. Așa că, dacă președintele nu găsea alte motive de atac, nu avea sens să atace și el legea la Curtea Constituțională. Totuși avea calea reexaminării în Parlament.
Însă șeful statului nu a stat pe gânduri. În două zile de la momentul în care legea i-a ajuns pe masă, a promulgat-o. Pe 8 mai, CCR a publicat motivarea deciziei prin care a decis că legea e constituțională.
Potrivit legii, președintele are 20 de zile la dispoziție să analizeze un act normativ înainte de promulgare sau 10 zile dacă CCR confirmă constituționalitatea legii. Deci, în acest caz, avea zece zile la dispoziție.
A doua tentativă de scăpare a evazioniștilor, de data aceasta reușită
În 2021, președintele a mai avut pe masă o legea similară, dar nu atât de generoasă.
Cei care făceau evaziune fiscală de până în 100.000 de euro puteau scăpa doar cu amendă dacă achitau prejudiciul.
Legea era inițiată de PSD și își avea rădăcinile în propunerile fostului deputat Cătălin Rădulescu, care s-a remarcat în perioada cât Liviu Dragnea a condus PSD prin discursul împotriva justiției. Și atunci Klaus Iohannis a promulgat legea.
Legea evaziunii fiscale, adoptată fulger de Parlament, în preajma Crăciunului
Legea evaziunii fiscale a fost depusă de premier și președintele Senatului pe 12 decembrie 2023, la Senat.
În aceeași zi, Senatul a aprobat procedura de urgență.
Într-un timp record pentru un parlament în care legile zac cu lunile sau cu anii, Senatul a aprobat-o pe 18 decembrie și a trimis-o la Camera Deputaților.
O zi mai târziu, legea a primit raport de la comisii și a fost și adoptată în plen. Singurul lucru care a încetinit procedura mai mult decât urgentă pentru ritmul obișnuit de melc al Parlamentului a fost sesizarea Opoziției la CCR.
Ce spune CCR despre lege
Judecătorii Curții Constituționale au declarat legea Ciolacu-Ciucă constituțională în martie și au publicat motivarea pe 8 mai.
Ei arată că legea este chiar vizionară, pentru că înlocuiește „teoriile tradiționaliste” privind pedpesele privative de libertate cu unele moderne.
În esență, Curtea a reținut că dispozițiile legii criticate constituie un pas important în trecerea pe care statele trebuie să o facă de la teoriile tradiționaliste de natură retributivă ale dreptului penal, conform cărora aplicarea unor pedepse privative de libertate în cazul comiterii infracțiunilor reprezintă o condiție sine qua non a restabilirii ordinii de drept, spre teoriile moderne specifice acestei ramuri de drept, potrivit cărora, în cazul infracțiunilor ce au ca scop realizarea unor câștiguri ilicite, principalul obiectiv al politicii penale etatice trebuie să vizeze descoperirea și confiscarea respectivelor bunuri (în sens larg), în vederea introducerii lor sau a contravalorii lor în bugetul public.
Totodată, Curtea a constatat că dispozițiile legale anterior menționate sunt în acord cu exigențele constituționale privind calitatea legii, egalitatea în drepturi, procedura de legiferare și respectarea deciziilor Curții Constituționale.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
