Membră în conducerea Consiliului Național al Organizațiilor de Femei din Germania, Elke Ferner este fost parlamentar din partea Partidului Social Democrat (SPD) și a fost prima femeie care a ocupat o funcție în guvernul de la Berlin.
De atunci s-a implicat în creșterea cotelor de gen în politica germană și a încercat să convingă partidele politice că drepturile femeilor sunt de fapt drepturile omului.
A venit la București pentru a discuta cu femeile parlamentare din România, la o conferință despre cotele de gen din politica românească, organizată de Centrul Filia și Friedrich Ebert Stiftung.
„În mod benevol nu se va întâmpla nimic. În prezent, avem discuții cu privire la reforma electorală, la reducerea numărului de parlamentari, ceea ce ar putea duce la reducerea locurilor pentru femei”, a spus Elke Ferner pentru Europa Liberă.
Înțelegerea femeilor
„România e printre ultimele țări în privința participării femeilor în politică, dar cred că ar fi util ca în legea electorală să fie introduse cotele de gen”, a mai spus Ferner.
Nici Germania nu a rezolvat complet problema cotelor de gen, dar are o prezență feminină de 33% în Parlament. Numărul femeilor din politică a crescut doar după ce femeile din toate partidele politice s-au înțeles între ele, a mai spus fosta parlamentară germană.
„În Germania, nu se poate spune că am rezolvat complet problema reprezentativității femeilor, pentru că doar două partide au într-adevăr o cotă ridicată în ceea ce privește reprezentativitatea femeilor în parlament.
La social democrați este 42% cota de femei, la ecologiști este de peste 50%, iar la creștin-democrați 23-24%, la liberali 22,5%, la extrema dreaptă 11-12 %. Asta înseamnă că avem o medie de 33%.
Ne dorim să ajungem la o reprezentare paritară a femeilor, adică să avem câteva sute de femei în plus, în politică. Și în toate partidele există suficiente femei care își doresc să candideze, dacă ar fi și lăsate”, a mai spus președinta UN Women Germania.
Ea spune că, raportat la populația feminină, în Germania numărul femeilor din politică este mic, pentru că sunt 40 de milioane de femei și doar 1.000 în parlamentele naționale și locale.
„Soluția creșterii reprezentării feminine este o lege a parității reprezentativității pe listele electorale, așa cum e în Franța sau în Spania. Dar acest lucru trebuie armonizat cu legislația electorală din fiecare țară. Indiferent de sistemul electoral, se poate găsi o soluție. E o chestiune de voință politică. Includerea cotelor de gen în legea electorală ar fi obiectivul final. În Franța și Spania cota de gen este inclusă în legislația electorală”, a mai spus Elke Ferner.
Teza că nu ar exista destule femei care să dorească să facă politică este un basm al celor care nu vor să renunțe la privilegiile lor de suprareprezentare, mai spune ea. Cine spune că, din 40 de milioane de femei, nu găsești decât 1.000 care vor să intre în politică înseamnă că nu vrea acest lucru, subliniază Ferner.
Două proiecte ale cotelor de gen în Parlamentul României, niciunul adoptat
În România, din cei 466 de parlamentari, doar 82 sunt femei, ceea ce înseamnă 17%. Un procent mult mai mic decât recomandările făcute de Uniunea Europeană, care vrea paritate în reprezentarea politică și în funcțiile publice. Media europeană în parlamentele naționale este de 32,5%.
Comisia Europeană și-a propus ca, din 2024, jumătate din executivul UE să fie format din femei.
România nu are încă o lege a cotelor de gen în politică, dar în Parlament sunt mai multe proiecte care nu au fost încă adoptate.
Unul dintre proiecte este, din martie 2022, și este susținut de partidele politice din coaliția de guvernare. Proiectul a fost lucrat de deputata PSD Simona Teodoroiu și propune introducerea pe listele electorale a unui algoritm prin care numărul femeilor și bărbaților să fie proporțional.
Dacă lista electorală este începută de un bărbat, următoarele două pe listă vor fi femei. Invers, dacă lista va fi deschisă de o femeie, următorii doi candidați vor fi bărbați. În acest fel, este respectată cota minimă de reprezentare de 33% atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, din totalul candidaturilor propuse.
Mai există și un alt proiect din octombrie 2022, inițiat de Gabriela Firea și Marcel Ciolacu, care prevede prezența femeilor în proporție de 30% pe listele de candidaţi la alegerile locale și în consiliile de administrație ale companiilor publice.
