Printre reformele pe care statul român și le-a asumat prin semnarea Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) se numără și cea privind reducerea decalajelor dintre pensiile bazate exclusiv pe contributivitate și cele de serviciu - așa-zisele pensii „speciale”.
O lege privind reformarea acestor tipuri de indemnizații a fost depusă încă din decembrie 2022 de către ministrul social-democrat al Muncii, Marius Budăi.
Proiectul nu rezolvă însă problemele invocate de Comisia Europeană, așa că a fost întors la minister pentru a fi refăcut - mai ales în privința respectării principiului contributivității.
În România, printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără unele dintre cele mai influente categorii profesionale din sistemul public: magistrați, militari, angajați din serviciile secrete etc. Unele dintre indemnizații - cum sunt cele ale foștilor judecători și procurori, de pildă - sunt și de zece ori mai mari decât pensia medie din țară.
Deși declarativ politicienii români au promis de nenumărate ori că vor reforma modul de calcul al acestor pensii, o lege cu efecte concrete a lipsit.
Însă odată cu semnarea PNRR - plan ce prevede investiții în România de peste 29 de miliarde de euro - reforma a căpătat și o miză financiară.
De realizarea ei depind, în prezent, trei miliarde de euro. Banii reprezintă o tranșă din PNRR pe care Comisia Europeană ar putea să nu o mai deconteze în cazul în care autoritățile de la București nu își respectă angajamentele - printre care și modernizarea legii pensiilor „speciale”.
Iar surse guvernamentale multiple confirmă pentru Europa Liberă această ipoteză: Coaliția de guvernare ar lua în calcul să abandoneze reformarea legii pensiilor de serviciu - cu riscul pierderii banilor.
Traseul legii: de la guvern la Parlament
După retrimiterea la ministerul Muncii a proiectului adoptat în decembrie de guvern, autoritățile au înființat un grup de lucru coordonat de ministrul Marius Budăi și din care fac parte și alți liberali și social-democrați.
Scopul constituirii grupului a fost acela de a găsi o variantă a legii pensiilor „speciale” care să respecte angajamentele PNRR.
Proiectul nu pare, însă, să avanseze.
Printre membrii grupului de lucru se află și Raluca Turcan (PNL), fost ministru al Muncii. Într-o declarație oferită Europei Libere, aceasta spune că dacă România nu va avea o formă finală a controversatei legi până la finele acestei luni, e posibil ca autoritățile de la București să ceară o nouă amânare de la Comisia Europeană.
„Proiectul de acum din Parlament nu răspunde cerințelor Comisei Europene, nu are un impact de reducere a cheltuielilor și nu rezultă o varianta care să ducă pensiile cât mai aproape de contributivitate”, spune Raluca Turcan.
Ea adaugă că există pericolul ca tranșa a treia din PNRR să se piardă definitiv, blocând astfel proiecte de investiții foarte importante la nivel de primării.
Neînțelegerile și impasul legii pensiilor speciale sunt sugerate și de faptul că grupul de lucru legat de pensiile speciale, coordonat de ministrul Marius Budăi, nu s-a întrunit încă până miercuri, 15 martie.
Asta în ciuda amânării cerute de la Comisia Europeană, care are un termen strâns - până în 31 martie.
Surse guvernamentale au declarat pentru Europa Liberă că adoptarea legii pensiilor speciale în forma agreată de Comisia Europeana are șanse minime pentru că la nivelul Coaliției nu există o decizie politică în acest sens. De asemenea, miniștrii partidelor din Coaliție nu vor să își asume această reformă nepopulară în rândul celor vizați.
Guvernul pare mai dispus să piardă finanțare PNRR decât să facă reforma pensiilor speciale
Adoptarea legii e deja în întârziere. Primul termen a fost 31 decembrie 2022 și a fost depășit. Al doilea termen solicitat de guvern de la Comisia Europeană este 31 martie și, cel mai probabil, nici acesta nu va fi respectat.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus miercuri la Digi24, că termenul pentru adoptarea legii va fi cel mai probabil prelungit până în luna iunie.
Este evident că încearcă să salveze pensiile speciale.
La rândul lui, deputatul USR Cristian Seidler afirmă că modificările recomandate de Banca Mondială pentru a satisface cererile Comisiei Europene se pot implementa, dar că actuala Coaliție nu vrea, de fapt, să reformeze pensiile speciale.
„Este evident că încearcă să salveze pensiile speciale. Proiectul de lege nu trece pe principiul contributivității și nu desființează nici o categorie de pensie specială. Principiul [proiectului] legii este de a nu face pensiile speciale să dispară, ci să fie păstrate.”
Deputatul USR adaugă că, în prezent, dintre toate pensiile „speciale”, numai cele ale magistraților nu pot fi recalculate. În schimb, acestora li se pot modifica condițiile de vechime și de vârsta de pensionare, fără a încălca decizii ale Curții Constituționale.
La rândul lui, analistul politic Adrian Țăranu, e convins că această lege nu va putea trece de Parlament respectând condițiile solicitate de Comisia Europeană:
„PNRR este făcut în așa fel încât dacă unul dintre jaloanele importante nu este rezolvat, atunci toată finanțarea se blochează. Problema guvernului este să convingă Comisia Europeană să meargă în continuare PNRR-ul [n.r. chiar dacă nu se adoptă legea pensiilor speciale]. Asta presupune acum niște negocieri foarte serioase. Înțeleg că se întâmplă, astfel încât partea asta cu pensiile să fie trasă pe linie moartă și restul PNRR-ului să meargă.”
Banca Mondială prezintă o listă întreagă de inechități generate de pensiile speciale
Într-un raport al Băncii Mondiale privind reforma pensiilor „speciale”, se indică numeroase inechități între indemnizațiile pe care pensionarii români le primesc.
Una dintre ele e aceea că pensiile de serviciu reprezintă un procent mult mai mare din salariu în comparație cu cele bazate exclusiv pe contributivitate.
Acest procent pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului se numește rata de înlocuire.
Iată câteva exemple:
- rata de înlocuire pentru pensiile militare - 65%;
- rata de înlocuire pentru pensiile din administrația publică (inclusiv magistrați) - 80%;
- rata de înlocuire vizată în sistemul general de pensii - aproximativ- 41%.
În plus, baza de calcul a pensiilor „speciale” este mai avantajoasă pentru beneficiar decât cea din sistemul general de pensii. Asta pentru că se aplică perioade favorabile de referință pentru calcularea pensiilor, de la o lună la un an înainte de pensionare, în timp ce în cazul sistemului general de pensii se iau în calcul câștigurile salariale complete din carieră.
În plus, pensiile de serviciu primesc suplimente semnificative de la bugetul de stat, pe lângă sumele cuvenite pe baza sumelor plătite drept contribuții la fondul de pensii:
În cazul pensiilor din administrație, o parte din prestație se plătește din asigurările sociale conform prevederilor planului general de pensii. Diferența dintre pensia rezultată și pensia finală se plătește ca supliment de la bugetul de stat.
Pentru magistrați și aviația civilă - alte categorii care primesc pensii „speciale”, un astfel de supliment depășește semnificativ cota plătită din asigurările sociale; în cazul magistraților, suplimentul plătit de la buget este de 90% din valoarea finală a pensiei.
În cazul indemnizațiilor angajaților din sistemul de apărare și ordine publică, calculele făcute de Banca Mondială arată că ponderea contribuției la pensia militară este de aproximativ 60%, restul de 40% fiind plătit de la buget.
Ce solicită Comisia Europeană și ce propune Banca Mondială
Prin jalonul 215 din PNRR, România s-a angajat să facă reforme care să aducă modul de calcul al pensiilor speciale la formule asemănătoare cu cele din sistemul general de pensii.
Ce prevede Jalonul 215 din PNRR, legat de reforma pensiilor speciale
- Noul cadru legislativ va revizui pensiile speciale și le va alinia la principiul contributivității.
- Nu se vor crea noi categorii de pensii speciale, iar categoriile actuale vor fi raționalizate.
- Pensiile speciale se calculează în prezent pe baza principiului contributivității, a vechimii în profesie și a reajustării procentului legat de veniturile obținute. Perioada minimă de cotizare este similară cu cea aplicată în fondul public de pensii.
- Protecția deciziilor Curții Constituționale se va referi numai la pensiile magistraților, nu și la alte categorii, și se va referi numai la limitele explicite din argumentele Curții.
- Nicio pensie specială nu poate depăși venitul obținut în cursul perioadei de cotizare.
Banca Mondială propune mai multe scenarii prin care să se realizeze reforma pensiilor „speciale”. În esență, propunerile țin de apropierea de principiile echității și contributivității.
Astfel, pentru pensiile persoanelor din sistemul de apărare și ordine publică, Banca Mondială preferă calcularea ei astfel încât pensia să reprezinte 45% din valoarea salariului, pentru o vechime de 25 de ani. Într-un scenariu cu efecte bugetare similare, Banca Mondială recomandă trecerea la calculul pensiilor militare pornind de la veniturile din întreaga carieră.
În prezent, pensiile militare se calculează raportat la cea mai mare valoare a venitului din șase luni consecutive din ultimii cinci ani anteriori pensionării. Valoarea pensiei este de 65% pentru 25 de ani de cariera.
În cazul magistraților, modificări de calcul a pensiei nu sunt posibile din cauza unei decizii a Curții Constituționale în acest sens.
Banca Mondială recomandă însă anularea dreptului pe care magistrații îl au în prezent de a ieși la pensie doar cu 25 de ani de vechime, indiferent de vârstă. De asemenea, Banca Mondială recomandă ca vârsta minimă de pensionare a magistraților să fie 55 de ani.
