Linkuri accesibilitate

13 ONG-uri protestează împotriva modificărilor la Legea de organizare a SRI


Treisprezece organizații neguvernamentale au lansat marți un protest public față de prevederile proiectului de lege privind organizarea și funcționarea SRI, care conferă acestuia, printre altele, autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor.

Potrivit aceluiași proiect, consultat de G4Media, persoanele fizice și juridice, precum și autoritățile și instituțiile publice vor fi obligate să acorde sprijin SRI la cerere pentru derularea operațiunilor sale.

Cele 13 ONG-uri spun - într-un protest intitulat Republica Militară România: impunitate și puteri sporite pentru SRI - că, prin acest proiect de lege, aflat în dezbaterea coaliției de guvernare se oferă „impunitate și puteri sporite agenților din serviciile de securitate”.

Personalul SRI ar urma să fie anchetat doar de un număr limitat de procurori, anume desemnați, iar perchezițiile la sediul SRI ar urma să se facă doar cu acordul șefului statului și cu informarea directorului SRI.

Astfel, de facto, personalul SRI ar avea o protecție fără precedent în fața justiției, iar eventualele fapte comise cu știința directorului SRI, sau chiar a șefului statului, nu ar putea fi niciodată anchetate, spun autorii protestului.

„Consecința maximală este că un președinte rău intenționat ar putea să folosească SRI în interes propriu fără niciun fel de răspundere legală”, se mai spune în textul protestului.


De asemenea, președintele ar urma să primească puteri sporite, iar Parlamentul să fie exclus din procedura de demitere a directorului SRI.

„Este inacceptabilă limitarea puterii Parlamentului în privința controlului serviciilor de securitate, iar adâncirea simbiozei între șeful statului și șeful SRI nu face decât să sporească tentația puterii și a impunității”, spun cele 13 ONG-uri.

Ele consideră scandaloasă prevederea care stabilește că personalul SRI ar putea să solicite oricărei persoane sprijin pentru realizarea atribuţiilor şi competenţelor legale, iar persoana respectivă ar fi obligată nu doar să asiste, ci și să păstreze secretul asupra operațiunii.

„Acest tip de prevederi depășesc mult cadrul obligațiilor cetățenești și devin o încălcare gravă a libertăților civile”, spun ONG-urile.

Conform aceluiași proiect de lege, SRI ar urma să devină autoritate națională în domeniul interceptării comunicațiilor, astfel că viitorul Centru Național pentru Interceptarea Comunicațiilor va funcționa în cadrul SRI.

Cel puțin două decizii anterioare ale Curții Constituționale au declarat în afara Constituției prezența SRI în procedura de urmărire penală, ca autoritate responsabilă cu interceptările.

De asemenea, SRI ar primi dreptul de a-și crea și administra propriile firme și propria societate civilă, „departe de ochii publicului” și a controlului fiscal, spun organizațiile, pentru că documentele operative privind cheltuielile se casează și se distrug anual, la finalul exercițiului fiscal.

Aceștia amintesc că proiectul a fost precedat de acte normative, adoptate de Guvern și de Parlament, care au crescut puterile serviciilor de securitate în domenii precum: interceptarea comunicațiilor electronice și filtrarea investițiilor străine din afara spațiului comunitar.

Legea privind Codul Comunicațiilor a fost declarată parțial neconstituțională de CCR.

„Militarizarea rapidă a statului, sub conducerea unui premier trecut mult prea repede din haina de general activ în cea de politician de carieră, și la comanda unui președinte aflat moral tot mai departe de cetățeni, de democrație și de libertate, este o tendință ce ne îngrijorează profund, și solicităm ferm tuturor partidelor politice să o oprească de îndată”, se mai spune în finalul protestului.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG