Proiectul de modificare a Legii avertizorilor de integritate a fost depus luni de liderii PSD și PNL Nicolae Ciucă, Marcel Ciolacu, Alina Gorghiu și Alfred Simonis și a fost votat în Senat cu 80 de voturi „pentru”, 0 „împotrivă” și 13 „abțineri”.
Inițiativa votată de Senat modifică un singur alineat din legea inițială (nr. 361/2022) votată de PSD și PNL. Acesta se referă la datele pe care trebuie să le conțină raportarea avertizorului de integritate.
Modificarea adusă la Senat legii avertizorilor de integritate
Alineatul vechi al legii, „Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii.”
devine
„Prin excepție de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează și se soluționează în măsura în care conține indicii referitoare la încălcări ale legii.”
Practic, este eliminat doar cuvântul „temeinice” din sintagma „indicii temeinice”.
Potrivit expunerii de motive a inițiatorilor, modificarea legii e necesară pentru închiderea evaluării Comisiei Europene legată de cererea de plată nr. 2 din PNRR și deblocarea plății de aproape 3 miliarde de euro. Modificarea are loc după ce Comisia Europeană a transmis că legea în forma ei inițială nu transpune corect directiva europeană privind avertizorii de integritate.
Astfel, în opinia Comisiei Europene, sintagma „indicii temeinice" din cuprinsul articolului vechi de lege poate conduce la o examinare subiectivă a raportărilor anonime venite de la avertizori, din cauza termenului insuficient definit.
„În plus, prevederea nu ar asigura avertizorilor, în opinia Comisiei, nivelul adecvat de certitudine juridică şi ar putea descuraja raportările”, se arată în expunerea de motive a legii de modificare.
Senatul este prima Cameră sesizată, votul final urmând a se da în Camera Deputaților.
Deputatul Alfred Simonis, inițiator al legii, a declarat pentru Europa Liberă că cel târziu miercuri legea de modificare va ajunge la vot în Camera Deputaților.
Comisia Europeană a transmis că va închide evaluarea pentru cererea de plată nr. 2 din PNRR doar dacă modificarea legii avertizorilor de integritate se va face până la data de 23 martie 2023.
Actuala lege de modificare nu a luat în considerare o alt proiect depus la începutul anului de parlamentarii USR. De altfel, senatorii acestei formațiuni politice au declarat că vor vota actuala modificare a legii în ciuda lacunelor pe care le-ar avea în continuare.
Senatoarea USR Elena Spătaru a spus la dezbaterile în plen că modificarea votată rezolvă doar într-o mică măsură problemele legii.
„În continuare, această lege pune pumnul în gură avertizorilor de integritate și în continuare puneți în pericol dezvoltarea României, blocând PNRR-ul”, a spus Elena Spătaru.
De cealaltă parte, preşedintele interimar al Senatului, Alina Gorghiu, afirmă că modificarea e suficientă.
„Am primit din partea domnului Boloş o decizie privitoare la avertizorul de integritate. Ca urmare a corespondenţei şi a dialogului pe care l-a avut Ministerul Fondurilor Europene cu Comisia, am ajuns la forma agreată prin care legea avertizorului de integritate va fi conform standardelor pe care Comisia le doreşte", a precizat Alina Gorghiu, potrivit Agerpres.
Ce probleme sunt cu legea avertizorului de integritate
Forma inițială a legii avertizorului de integritate a fost criticată de societatea civilă din România, care a considerat că legea se depărta de scopul fundamental, acela de a combate comportamente ilegale sau de corupție.
Legea ar descuraja, spuneau ei, raportările anonime, expunând astfel la riscuri avertizorul de integritate. În plus, legea ar include condiții care creează condiții unele raportări să nu fie luate în seamă.
Avertizorii de integritate joacă un rol esențial în democrație prin expunerea infracțiunilor, corupției, a fraudei sau a conducerii defectuoase din instituții și companii de stat sau private.
În majoritatea cazurilor, avertizorii de integritate își asumă riscuri personale raportând ilegalități și de aceea au nevoie de protecție legală, cum ar fi anonimatul.
În lipsa protecției, avertizorii se pot confrunta cu persecuții, concedieri sau chiar pericole fizice. De asemenea, dacă legea permite, există riscul ca faptele semnalate de ei, chiar cu bună credință, să nu fie investigate.
