Linkuri accesibilitate

Strategia Cotroceniului: Mai multă putere pentru președinte fără modificarea Constituției


Atribuțiile președintelui Klaus Iohannis ar putea fi sporite dacă pachetul de legi privind securitatea națională ar fi adoptat în Parlament. (Imagine generică cu Klaus Iohannis și ofițeri SRI)
Atribuțiile președintelui Klaus Iohannis ar putea fi sporite dacă pachetul de legi privind securitatea națională ar fi adoptat în Parlament. (Imagine generică cu Klaus Iohannis și ofițeri SRI)

Pachetul de legi privind securitatea națională ar putea crește puterea președintelui, fără ca acest lucru să se realizeze prin modificarea Constituției, observă experții. Controversatul proiect se află în analiză chiar la Palatul Cotroceni, iar ulterior ar trebui să treacă prin Guvern și Parlament.

Lipsa de transparență și de asumare în privința legilor privind securitatea națională a generat mai multe reacții negative din partea societății civile, alarmată de o serie de articole controversate. Creșterea atribuțiilor serviciilor de informații, dar și a președintelui în noua structură de securitate, tinde să depășească cadrul democratic, remarcă analiștii consultați de Europa Liberă.

Legea tăcerii a funcționat, iar liderii politici au evitat să se pronunțe deschis despre modelul pe care vor să îl impună în privința legilor securității naționale.

În timp ce Klaus Iohannis și președintele PSD au vorbit despre posibila modificare a Constituției, inclusiv a prerogativelor prezidențiale, o nouă lege a CSAT, dar și a serviciilor de informații ar conferi mai multă putere președintelui.

„Sper ca aceste texte să nu fie adevărate și să fie retrase, ce mi-e NKVD de pe vremea lui Stalin, ce mi-e aceste instituții care nu mai pot să fie controlate de nimeni”, avertizează politologul Andrei Țăranu.

Prodecanul Facultății de Științe Politice (SNSPA) susține că este posibil ca varianta de lucru privind legile securității naționale să fie lansată în mass-media ca un „balon de încercare pentru a testa reacțiile societății civile”.

În privința atribuțiilor președintelui, potrivit proiectului de lucru publicat de G4Media, în legea de funcționare a CSAT s-ar introduce un paragraf care precizează că dacă nu se realizează consensul, hotărăște președintele Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Redactarea articolului este vagă și lasă loc la multe interpretări, spun analiștii consultați de Europa Liberă. Se poate impune voința președintelui peste cea a ministrului Apărării? Mai ține cont președintele de puterea executivă reprezentată în CSAT? Legea actuală prevede că toate hotărârile în CSAT se iau prin consens, adică toți membrii trebuie să fie de acord.

„E bine să fim precauți când întărim rolul președintelui pe securitate națională sau orice altă chestiune fără să aibă în spate o modificare a Constituției. Să dăm atribuții mai mari președintelui printr-o altă lege decât prin Constituție e riscant și un precedent care nu ne-ar servi în viitor”, a declarat profesorul George Jiglău, Universitatea Babeș Bolyai – Departamentul de Științe Politice.

În ultimii 30 de ani, toate deciziile în CSAT s-au luat prin consens și au fost puține momente când a existat un conflict între membrii săi. Cele mai încordate relații au existat în perioada de coabitare dintre USL și președintele Traian Băsescu (2012 – 2014).

Spre exemplu, în actualul CSAT s-au luat decizii prin consens, chiar fără ca miniștrii să fie la curent cu ce urmau să discute, au afirmat surse politice.

Decizia de majorare a bugetului apărării de la 2% din PIB la 2.5% a fost luată pe 1 martie 2022 și anunțată de președintele Klaus Iohannis.

„Decizia privind creșterea bugetului de apărare trebuia să o ia Parlamentul, care e un for civic, nu militar. Costul pentru apărare include și costul cu serviciile secrete sau doar costurile cu armata? Ce tip de apărare se va duce, e o decizie strategică importantă”, erau întrebările puse în acel moment de Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică.

Decizia politică a fost ca bugetul Apărării să fie majorat la 2.5% din PIB începând din 2023, chiar dacă inițial s-a avansat și ideea ca el să crească prin rectificare bugetară chiar din acest an. În spațiul public pare că decizia a fost luată, dar Parlamentul este cel care are ultimul cuvânt prin legea bugetului de stat. Ea urmează să fie votată abia la finalul anului 2022.

O altă prevedere controversată, prezentă în varianta de lucru privind legea de funcționare a Serviciului Român de Informații, prevede că procurorii pot percheziționa sediile SRI doar cu aprobarea președintelui CSAT, adică a președintelui.

„Cum e posibil ca anumite instituții să fie exceptate de la statul de drept? Ăsta e un act mai degrabă stalinist. E foarte grav. Dacă avem doar hotărârea președintelui pentru percheziții e anticonstituțional, antidemocratic. Președintele, în calitate de șef al CSAT, devine o persoană cu putere mai mare decât un judecător”, afirmă politologul Andrei Țăranu.

Tăcerea actorilor implicați în redactarea legilor a amplificat starea de incertitudine legată de noul pachet de legi, spun profesorii consultați de Europa Liberă.
„Nu ar strica să existe un punct de vedere din partea Administrației Prezidențiale, a președintelui Iohannis, care nu a spus nimic pe subiectul acesta”, subliniază profesorul George Jiglău.

Președintele Comisiei de Control a activității SRI a dezvăluit că printre cei care au lucrat la elaborarea noului pachet de legi privind securitatea națională se află și reprezentanții Administrației Prezidențiale.

„Lucrurile nu au fost formulate bine. Autorul acestui articol din varianta de lucru se referea, probabil, la un fel de vot de aur al președintelui, să aibă un vot final, să nu fie cel care hotărăște împotriva puterii executive – Guvernul”, crede profesorul Țăranu.

USR: Iohannis pune România pe același loc cu Belarus. Să se delimiteze de proiect

Președintele USR, Cătălin Drulă, i-a cerut președintelui Iohannis să se delimiteze de legile prezentate în spațiul public.

„Klaus Iohannis și Coaliția vor să pună România pe același palier cu Belarus. O republică a securiștilor. E grav, e periculos, e iresponsabil! Avem de-a face cu un guvern al socialismului cu epoleți”, este mesajul transmis de liderul USR.

Pachetul de legi privind securitatea națională urmează să fie discutat în Coaliția de guvernare și să primească avizele de la ministere înainte de a trece de Guvern. Ulterior, pachetul va fi transmis Parlamentului ca inițiativă legislativă, forul legislativ având ultimul cuvânt.

  • 16x9 Image

    Cristian Andrei

    Face parte din echipa Europa Liberă din aprilie 2019, prima dată ca freelancer, iar din ianuarie 2021 este Senior Editor. În ultimii 15 ani a trecut de la presa tipărită, la televiziune și apoi, la presa online. Ca reporter de teren în zona politică este printre cei mai experimentați jurnaliști acreditați la PSD, dar a relatat și despre evoluția tuturor partidelor din ultimul deceniu. A făcut parte din redacția Gândul până în 2015, iar în televiziune a lucrat pentru Digi24.

XS
SM
MD
LG