Linkuri accesibilitate

Reuniunea liderilor G7 la final: va fi analizată o plafonare a prețului la petrolul rusesc


O cină de lucru în timpul primei zile a summit-ului liderilor G7 la castelul Schloss Elmau din Bavaria, lângă Garmisch-Partenkirchen, Germania.

Grupul celor Șapte puteri economice, reunit zilele acestea în Alpii bavarezi, au convenit să analizeze posibilitatea impunerii unei interdicții asupra exportului de petrol rusesc, pentru a limita astfel capacitatea Moscovei de a finanța războiul în Ucraina.

Războiul din Ucraina și consecințele sale economice dramatice, în special creșterea prețurilor la energie și alimente, au dominat summitul din acest an al grupului celor mai bogate democrații din lume, G7, căruia li s-au adăugat liderii UE.

O limitare a prețului petrolului ar crește presiunea occidentală asupra Rusiei din cauza sancțiunilor, despre care cancelarul german Olaf Scholz a spus că vor rămâne în vigoare până când Putin se va recunoaște învins în Ucraina.

„Există o singură cale de ieșire: ca Putin să accepte că planurile sale în Ucraina nu vor avea succes”, a declarat Scholz într-o conferință de presă după încheierea summitului de trei zile al G7 pe care țara sa l-a găzduit.

Ideea din spatele plafonării prețului este de a lega serviciile financiare, asigurările și transportul de mărfuri petroliere de un plafon de preț.

Deci, dacă un expeditor sau un importator ar dori aceste servicii, ar trebui să se angajeze ca petrolul rusesc să fie vândut la un preț maxim stabilit.

Joe Biden: SUA vor aloca 200 de miliarde de dolari pentru infrastructură la nivel global
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:41 0:00

„Invităm toate țările care au aceleași concepții să ia în considerare să ni se alăture în acțiunile noastre”, au spus liderii G7 într-un comunicat emis la finalul reuniunii.

G7 consideră plafonarea prețului o modalitate de a împiedica Moscova să profite de pe urma invaziei sale în Ucraina, care a crescut brusc prețurile energiei, anihilând astfel eforturile occidentale de a reduce importurile de petrol și gaze rusești.

Veniturile din exporturile de petrol rusesc au crescut în mai, chiar dacă volumul exporturilor a scăzut, a declarat Agenția Internațională pentru Energie în raportul său lunar din iunie. Explicația stă tocmai în creșterea prețurilor.

Limitarea prețului la petrol ar reduce considerabil „resursele pe care (Putin) le are pentru a-și duce războiul și, în al doilea rând, ar crește stabilitatea și securitatea aprovizionării pe piețele globale de petrol”, a declarat marți un înalt oficial al administrației americane.

Kremlinul a declarat marți că gigantul rus al gazelor Gazprom ar putea încerca să-și schimbe termenii contractelor de livrare dacă țările occidentale ar implementa un plafon de preț pentru gazul rusesc.

Războiul, care a ucis mii de oameni și a strămutat milioane, a intrat în a cincea lună fără semne de atenuare.

Pompierii și soldații caută încă supraviețuitori în dărâmăturile unui mall din centrul Ucrainei, lovit luni de o rachetă rusească în timp ce era plin de oameni aflați la cumpărături.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat că atacul asupra mall-ului de le Kremenciug a fost o „crimă de război”.

Moscova a negat, în retorica-i obișnuită, că ar fi lovit vreun mall cu rachete, susținând, în ciuda evidenței, a imaginilor de la fața locului, în epoca live-urilor făcute pe internet, că ținta era, de fapt, un depozit de armament primit de Ucraina din Occident.

„Rusia nu poate și nu trebuie să câștige acest război”, a spus Macron la summit, adăugând că Franța va sprijini Ucraina atâta timp cât va fi necesar, sintagmă statuată și rulată de la un lider la altul în urmă cu o zi, potrivit declarației comune a celor șapte puternici ai lumii.

Națiunile G7 vor să crească presiunea asupra Rusiei fără a alimenta o inflație deja în creștere, care provoacă tensiuni la nivel intern și fără să afecteze țările în curs de dezvoltare.

Există un „risc real” de foamete pe glob în acest an, pentru că războiul din Ucraina a agravat impactul negativ al crizelor climatice și al pandemiei de Covid asupra securității alimentare, a declarat săptămâna trecută șeful Națiunilor Unite, Antonio Guterres.

Liderii G7 s-au angajat marți cu 4,5 miliarde de dolari pentru a combate foamea globală, potrivit unei declarației G7.

Statele Unite vor furniza peste jumătate din această sumă, care ar urma să fie destinată eforturilor de combatere a foametei în 47 de țări și să finanțeze organizații regionale, a declarat un înalt oficial american.

Unele organizații neguvernamentale au spus că suma este mult prea mică. Programul Alimentar Mondial al Națiunilor Unite spune că are nevoie de 22,2 miliarde de dolari numai în acest an.

„G7 pur și simplu nu a reușit să ia măsurile necesare”, a declarat Max Lawson, șeful Politicii inegalității la Oxfam referindu-se la cea mai gravă criză a foametei dintr-o generație. „În consecință, multe milioane se vor confrunta cu foametea și încă una groaznică”, a adăugat el.

G7 încearcă să mobilizeze țările emergente, multe dintre ele având legături strânse cu Rusia, să se opună invaziei rusești în Ucraina, și a invitat cinci mari democrații cu venituri medii și mici la summit pentru a le atrage de partea lor.

Unii sunt mai preocupați de impactul creșterii prețurilor la alimente în propria țară, spunând că de vină ar fi sancțiunile occidentului împotriva Rusiei și nu invazia ordonată de Putin în țara vecină, unul dintre cei mai mari exportatori de cereale din lume, căreia i-a blocat toate porturile și, implicit, exporturile de cereale și alimente.

Întrebat dacă liderii G7 au găsit o modalitate de a lăsa Ucraina să-și exporte cerealele, premierul britanic Boris Johnson a spus marți: „Lucrăm la asta, lucrăm cu toții la asta”.

Liderii G7 s-au angajat, de asemenea, marți, să creeze un „Club pentru climă” pentru a stabili cooperarea în domeniul schimbărilor climatice și au făcut angajamente privind decarbonizarea sectoarelor industriale.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

Casa din tren a refugiaților ucraineni. Adresa Liudmilei: vagonul 2, compartimentul 4
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:15 0:00
XS
SM
MD
LG