Bun găsit,
Iată cele mai importante subiecte ale zilei:
- Liderii G7 s-au reunit ieri în Bavaria pentru o reuniune de trei zile în care vor discuta despre războiul din Ucraina, dar și despre măsurile care ar putea duce la stoparea inflației și a unei crizei alimentare globale.
- SUA sunt mai divizate ca oricând. Proteste împotriva deciziei Curții Supreme din SUA, care a anulat dreptul constituțional la avort, au avut loc în weekend.
- Peste 125.000 de absolvenți de liceu din România așteaptă astăzi rezultatele examenului de Bacalaureat.
Kievul, bombardat
După câteva săptămâni de liniște, Kievul a fost bombardat în weekend din nou de forțele rusești. Momentul nu pare a fi întâmplător având în vedere că, la 1.800 de kilometri distanță, liderii celor mai bogate șapte democrații din lume s-au reunit pentru a discuta problemele globale, cu războiul din Ucraina în capul listei.
De la Schloss Elmau, în Alpii bavarezi/Germania, conducătorii SUA, Marii Britanii, Germaniei, Franței, Canadei, Japoniei și Italiei își propun extinderea sancțiunilor împotriva Moscovei însă, poate și mai important, mai mult sprijin militar pentru Ucraina.
Președintele american Biden și guvernul britanic au declarat că membrii G7 intenționează, în ultima zi a reuniunii – mâine – să impună două măsuri economice menite să rănească economia rusească: interzicerea importurilor de aur rusesc și un acord de cumpărare a petrolului din Rusia doar la un preț redus.
O altă decizie importantă, menită să stopeze ascensiunea globală a Chinei, este alocarea a 600 de miliarde de dolari, până în 2027, pentru investiții în infrastructură. O treime din această sumă ar urma să vină de la SUA, al căror președinte Joe Biden a punctat că ajutorul nu este unul de caritate, ci mai degrabă o investiție din care toată lumea să aibe de câștigat.
Măsura ar urma să contracareze investițiile de trilioane pe care China le face/le va face prin intermediul programului său Belt & Road, de sprijinire a țărilor sărace.
Rusia, primul default de la bolșevici încoace
Ceea ce părea inevitabil, s-a întâmplat. Rusia a înregistrat în weekend primul „default” pentru neplata unei datorii internaționale. Kremlinul a eșuat, timp de 30 de zile, să realizeze o plată de 100 de milioane de dolari pentru o datorie externă scadentă pe 27 mai.
Situația este mai degrabă una de imagine pentru Rusia, care are fondurile necesare achitării datoriei, însă nu și pârghiile efective pentru a plăti, din cauza sancțiunilor economice internaționale care i-au fost impuse.
A trecut mai bine de un secol de când Rusia a înregistrat ultimul „default” pentru neplata unei datorii externe. Se întâmpla în timpul Revoluției Bolșevice, când Vladimir Ilici Lenin refuza, intenționat, să plătească datoriile internaționale ale Imperiului Rus. Rusia a mai avut datorii neplătite, însă interne, și în 1998, când țara a fost zguduită de o criză economică provocată de devalorizarea rublei.
Pe front, dacă bombardarea Kievului pare să fi fost mai degrabă un act de sfidare la adresa liderilor G7, în estul Ucrainei situația se deteriorează. Rusia a cucerit orașul Severodonețk și se îndreaptă către Lisichansk, oraș în care s-a retras și armata ucraineană.
Rușii doresc să preia controlul întregii regiuni Luhansk. Volodimir Zelenski, care se va adresa și liderilor G7, a transmis duminică seară un mesaj către aceștia: amânarea furnizării de arme către Ucraina este o invitație pentru ca Rusia să atace.
„Partenerii trebuie să se miște mai repede dacă sunt cu adevărat parteneri, nu observatori”, a spus el.
Între timp, SUA continuă să fie în mijlocul unei furtuni provocate de decizia de săptămâna trecută a Curții Supreme, care a abolit dreptul constitutional la avort. New York Times scrie că decizia a dus la activarea ambelor tabere pe această temă: cei pro-avort vor încerca să-și impună legislația în toate statele, în timp ce gruparea opusă caută sprijin la Casa Albă și presează administrația Biden să găsească soluții pentru a proteja drepturile femeilor.
Investiție în reactoare modulare în România
Tot din SUA a venit în weekend și o veste importantă pentru România. Casa Albă a anunțat, duminică, în timpul Summitului G7, că Statele Unite, alături de firma americană NuScale Power LLC, vor investi 14 milioane de euro într-un studiu referitor la construirea în România a unei centrale de tip SMR. Tehnologia SMR presupune folosirea unor reactoare modulare de mici dimensiuni, care produc energie electrică la costuri mai reduse decât cele clasice.
Până în prezent, SUA au sprijinit dezvoltarea SMR-urilor în România pentru realizarea unui studiu amănunțit, care a durat 18 luni, în urma căruia a fost identificat amplasamentul fostei termocentrale de la Doicești, județul Dâmbovița. Investiția propriu-zisă, care va fi probabil de ordinul miliardelor de dolari, nu va începe însă prea curând.
Atât președintele Klaus Iohannis cât și premierul Nicolae Ciucă au reacționat pe rețelele sociale, mulțumind SUA pentru investiția care, speră aceștia, vor asigura independența energetică a României.
Peste 125.000 de absolvenți de liceu din România care au susținut examenul de Bacalaureat așteaptă astăzi rezultatele. În weekend, Europa Liberă a analizat rezultatele celuilalt examen important al verii, Evaluarea Națională, prin prisma diferențelor imense dintre urban și rural. Falia dintre școlile de la orașe și cele de la țară se mărește de la an la an.
Europa Liberă începe de astăzi o campanie de o săptămână în care vom încerca să înțelegem ce mai înseamnă să fii patriot într-o epocă a extremelor, unde mulți își construiesc argumentele fie în alb, fie în negru. Fără cale de mijloc.
Vă propunem o serie de articole în care vom vorbi despre minciunile trecutului, despre confuziile prezentului, dar și despre incertitudinile viitorului, într-un secol al globalizării în care ultranaționalimul acaparează tot mai mult națiunile.
Apropo, pentru voi ce înseamnă a fi patriot? Ne puteți răspunde la adresa de e-mail treiminute@rferl.org.
Alte subiecte:
- David Popovici și Robert Glință s-au întors acasă. Sportivii au fost întâmpinați de oficiali, pe Aeroportul Otopeni.
- One-to-One | Victor Chirilă, Ambasadorul Moldovei: Mulțumiri enorme României. Suntem recunoscători. În 6 ani, Moldova poate fi membră UE.
- Interviu | Filosoful francez Bernard Henri Lévy: „Dacă Ucraina pierde, ar fi un val de dezastre pentru toată Europa”.
Cele bune,
Ionuț
