Ministerul Justiţiei a validat luni lista cu cei 19 candidați înscriși pentru șefia marilor parchete: Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Între 23 februarie și 26 februarie aceștia vor susține interviurile în fața ministrului Radu Marinescu și a comisiei de interviu, pentru ca pe 2 martie să fie afișate rezultatele selecției realizate de ministrul justiției. Interviurile durează o oră și jumătate, jumătate de oră pentru expunere și o oră pentru întrebări din partea comisiei de interviu.
Actual șef al parchetului anticorupție candidează pentru funcția de adjunct al procurorului general, iar procurorul militar Bogdan Pîrlog pentru şefia parchetului antimafia, dar și pentru cea de procuror general, în timp ce Alex Florența, actualul procuror general al României candidează pentru funcţia de adjunct al șefului DIICOT.
Lista candidaților înscriși pentru funcțiile de conducere ale Parchetului General, DNA și DIICOT
Parchetul General
Pentru funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-au înscris:
- Cristina Chiriac, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Iaşi;
- Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Pentru funcţia de adjunct al Procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înscris:
- Marius Voineag, procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Direcţia Naţională Anticorupţie
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au înscris:
- Tatiana Toader, procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Vlad Grigorescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Ioan-Viorel Cerbu, procuror în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, delegat în funcţia de procuror şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-au înscris:
- Mihai Prună, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secţia de urmărire penală;
- Marinela Mincă, procuror şef al Secţiei judiciare în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie;
- Marius-Ionel Ştefan, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Piteşti.
Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris:
- Ioana-Bogdana Albani, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – structura centrală;
- Antonia Diaconu, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Piteşti;
- Alina Albu, procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Codrin-Horaţiu Miron, procuror şef serviciu în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
- Bogdan-Ciprian Pîrlog, procuror militar în cadrul Parchetului militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti.
Pentru funcţia de procuror-şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism s-au înscris:
- Aurel-Cristian Lazăr, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara;
- Alex-Florin Florența, procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;
- Claudia-Ionela Curelaru, procuror şef adjunct al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism;
- Gill-Julien Grigore-Iacboci, procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa;
- Mihai-Răzvan Negulescu, procuror în cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.
Procedura de alegeri
Ministerul Justiției a anunțat pe 8 ianuarie că începe selecția procurorilor pentru șefia Parchetului General, a Direcției Naționale Anticorupție (DNA) şi a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Tot pe 2 martie Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii va primi propunerile pentru a-și formula avizul consultativ.
Cât privește procedura în sine, fiecare candidat își va susține proiectul în fața comisiei de interviu care-i va verifica și aptitudinile manageriale şi pe cele de comunicare, cu accent pe modul în care candidatul se raportează la valorile profesiei şi ale funcţiei pentru care candidează, așa cum sunt acestea stabilite de legea de profil, privind statului magistraților (303/2022).
La verificarea aptitudinilor manageriale și de comunicare, candidatul va trebui să dovedească: capacitatea de organizare, de asumare a responsabilității, rapiditate în luarea deciziilor, rezistenţa la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune și planificare pe termen scurt, mediu şi lung, iniţiativa în modernizarea managementului structurii pe care o conduce, de adaptare rapidă, de relaţionare şi comunicare și disponibilitatea de a lucra în echipă.
Nu în ultimul rând viitorul șef de parchet trebuie să dovedească aptitudini în comunicarea publică şi interpersonală și în rezolvarea conflictelor şi situațiilor de criză, precum și cunoștințe de management judiciar.
Audierea candidaților se va transmite în direct pe pagina de Facebook a Ministerului Justiției, pentru ca apoi înregistrarea să fie publicată pe pagina de internet a ministerului.
După audierea lor, ministrul justiției va asculta opiniile și evaluările făcute de comisia de interviu și va evalua personal fiecare propunere de numire.
La CSM vor ajunge propunerile motivate pentru fiecare numire, însoțite de documentele depuse de candidații propuși pentru conducerea marilor parchete.
Secția de procurori a CSM trebuie să emită avizul în cel mult 30 de zile de la sesizarea sa de către ministrul justiției, dar neemiterea avizului în termenul menționat nu împiedică continuarea procedurii.
Avizul negativ poate fi motivat doar pe baza aspectelor privind cariera procurorului sau a celor privind modul de susținere a interviului.
Dacă avizul este pozitiv, propunerea de numire este transmisă mai departe președintelui României, iar dacă este negativ ministrul va organiza un nou interviu cu candidatul.
În urma acestui interviu, ministrul Radu Marinescu va fi cel care va decide dacă va transmite propunerea către președinte sau dacă își va retrage propunerea, urmând să pornească o nouă procedură de selecție în cel mult 60 de zile de la retragerea propunerii.
La rândul său, președintele poate refuza numirea, cu publicarea motivelor pentru care o refuză sau, dimpotrivă, poate emite decretul de numire în cel mult 60 de zile de la data transmiterii propunerii de către ministrul justiţiei.
Mandatele actualilor șefi ai DNA și Parchetului General expiră la sfârșitul lunii martie, iar ale adjuncților acestora, în iunie. Șefului Parchetului Antimafia îi expiră mandatul în aprilie, iar unuia din prim-adjuncții săi, în iunie, celălalt post fiind deja vacant. Atât mandatul lui Alex Florența, de la șefia Parchetului General, cât și cel al procurorului șef al DNA, Marius Voineag, expiră pe 31 martie, după trei ani la șefia celor două mari parchete. Ei au fost numiți la propunerea fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu.
Legea le permite acestora să candideze pentru încă un mandat, dar președintele Nicușor Dan i-a criticat în repetate rânduri pentru rezultatele slabe în lupta împotriva evaziunii fiscale și a corupției.
Date fiind termenele foarte strânse și prezentarea propunerilor pentru avizul CSM abia pe 2 martie, cel mai probabil că funcțiile vacante vor fi suplinite de adjuncți în cazul în care, de exemplu, avizul negativ al CSM ar duce un candidat la reexaminarea ministrului și la o eventuală nouă numire care să fie făcută în maximum 60 de zile.
Procedura de selecție a Ministrului Justiției are loc în contextul în care voci din sistemul judiciar acuză presiuni legate de controlul magistraților.
Mai mulți actuali și foști magistrați semnalau public, într-un documentar publicat de Recorder la finalul anului trecut, probleme grave la Curtea de Apel București: dosare importante de corupție s-au prescris din cauza schimbărilor repetate ale completurilor de judecată.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
