Toate lucrările susținute la probele de la simularea Evaluării Naționale, care a avut loc între 5 și 7 februarie 2024, au fost scanate, iar elevii au fost prezenți în clasă în timpul acestui proces.
Fiecare copil a primit pe loc un cod, pe care îl va folosi pentru a vedea care este rezultatul, pe 23 februarie, când notele vor fi afișate în școli. Rezultatele sunt anonime, iar elevul va afla ce notă a luat cu ajutorul codului.
Același sistem va fi folosit la examenele naționale - Evaluare Națională și Bacalaureat - care vor avea loc în iunie și iulie.
Într-un interviu pentru Europa Liberă, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar din Ministerul Educației, Sorin Ion, spune care este procedeul și la ce folosesc scanarea și corectarea lucrărilor pe o platformă digitală.
„Elevul va face exact același lucru. Lucrurile se schimbă din momentul în care a predat lucrarea și și-a încheiat activitatea”, adaugă el.
Lucrările de la simulările naționale rămân la școală după ce sunt scanate. Profesorii vor discuta fiecare lucrare în parte, cu fiecare elev, după aflarea notelor.
Noi considerăm că prin acest sistem se reduce, atât cât se poate, subiectivismul, dar se reduce posibilitatea de greșeală în primul rând.
La examenele propriu-zise de la Evaluarea Națională și Bacalaureat, lucrările pe hârtie vor ajunge la centrul județean de examen, unde vor fi păstrate timp de doi ani.
Secretarul de stat spune că evaluarea digitalizată a lucrărilor și corectarea lor pe o platformă digitală a cărei securitate este asigurată de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) nu schimbă nici subiectele, nici baremele, ale căror modele elevii deja le știu, și nici modul în care copiii vor da examenele.
Ceea ce se schimbă este modul „tehnic” în care profesorii corectori notează lucările.
Fiecare teză va fi corectată de doi profesori.
Pe măsură ce fiecare profesor corectează lucrarea și introduce punctajul într-un tabel digital pentru fiecare cerință a subiectelor, nota se calculează automat, apoi profesorul o salvează și astfel se centralizează rezultatul.
În interviul pentru Europa Liberă, secretarul de stat explică ce se întâmplă, de exemplu, dacă sistemul identifică o diferență mai mare de un punct între cei doi corectori sau dacă lucrarea ajunge la profesorul corector fără toate paginile.
1. Europa Liberă: În premieră, anul acesta, lucrările de la simulările examenelor naționale sunt corectate digital. Cum are loc propriu-zis această evaluarea digitalizată?
Sorin Ion: Lucrarea elevului se scanează în sala de examen, în prezența acestuia, este încărcată pe o platformă digitală și, ulterior, este repartizată către doi profesori din alte județe decât cel de origine.
Toate lucrările sunt repartizate. Procesul de evaluare propriu-zisă înseamnă existența unui borderou de notare digital, în care nu poți introduce alte valori.
De exemplu, la un subiect care permite maximum cinci puncte, nu poți introduce niciodată șase, pentru că platforma nu va permite, pentru a evita erorile.
Mai mult decât atât, la întrebările de tip grilă, la itemii de tip grilă, evaluatorul nu trebuie să pună punctajul, ci răspunsul dat de elev. Dacă acesta corespunde cu răspunsul corect, platforma îl punctează. Dacă nu, nu.
Din punctul acesta de vedere, am simplificat mult procedurile de evaluare.
Avantajele sunt în primul rând tehnice, de proces: nu mai transportăm lucrările prin țară, dintr-un județ într-altul.
În al doilea rând, renunțăm la foarte multă birocrație. Până acum, cred că o lucrare, de la elev până la evaluator, era numerotată de cel puțin trei-patru ori.
De asemenea, în procesul propriu-zis de evaluare se pierdea foarte mult timp cu activitățile secundare, cu transcrierea borderourilor de corectare, cu transcrierea notei de pe lucrare în platforma informatică pe care o utilizam în mod obișnuit, pentru că afișam rezultatele în format digital, notele erau transmise de pe lucrare.
Mai mult decât atât, având în vedere că este simulare, am permis ca evaluarea lucrărilor să se poată face de oriunde. Majoritatea profesorilor au corectat de acasă.
2. Europa Liberă: Cine evaluează digital? Cum au fost pregătiți profesorii evaluatori?
Sorin Ion: Sunt aceiași profesori. Ca noutate, deși asta am făcut și în anii precedenți, dar anul ăsta am selectat cu precădere profesori care au urmat cursurile de evaluatori prin Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație (CNPE).
Mai mult decât atât, competențele digitale necesare nu sunt deloc de un nivel foarte înalt, pentru a putea utiliza platforma.
Am auzit inclusiv teorii ale conspirațiilor care spun că lucrările le corectează niște roboți. Nici pe departe.
Profesorul evaluator are pe ecranul calculatorului lucrarea în sine și în lateral borderoul de notare. Pe măsură ce parcurge lucrarea, realizează introducerea punctajelor corespunzătoare fiecărui item (cerință, n.red.). Nota se calculează automat. La salvarea notei, aceasta intră în sistem și se centralizează.
Atunci când o lucrare este evaluată de ambii corectori și se identifică automat diferență mai mare sau egală de un punct, lucrarea pleacă din nou, automat, către alți doi evaluatori.
Conform metodologiilor deja existente, în această situație, din cele patru note se elimină extremele și se face media din notele rămase.
3. Europa Liberă: În condițiile acestea, cum se elimină subiectivitatea profesorilor? Adică, dacă cei care pun notele la extreme au dreptate? Cine evaluează? Platforma? Cât de corectă e evaluarea digitalizată?
Sorin Ion: În primul rând, e bine să se înțeleagă că evaluarea o fac tot niște oameni. Am auzit inclusiv teorii ale conspirațiilor care spun că lucrările le corectează niște roboți. Nici pe departe. Tot factorul uman intervine, și evaluarea, în principiu, este aceeași.
Avantajele sunt că nu mai putem face erori de calcul.
Știți, când compui o notă finală pe o lucrare, o poți compune din 30-40 de punctaje intermediare de la exerciții. Adunarea acestora o făceam manual, pe borderouri foarte încărcate de date. Uneori mai săream un punctaj. Existau mici erori.
În al doilea rând, mai existau mici erori și atunci când se transcria nota de pe lucrare în sistemul informatic.
Și, dacă vă aduceți aminte din anii precedenți, o lucrare cu nota 3 ajungea la nota 8 după contestații. Asta era de fapt eroare de introducere a datelor, pentru că nu pot fi diferențe de evaluare atât de mari.
Dar ne bazăm în continuare pe profesorii evaluatori pentru corectitudine.
Acum, dacă vorbim de subiectivitatea profesorilor, atât timp cât corectăm cu oameni, va exista și o oarecare doză de subiectivitate, mai mare sau mai mică.
Dar având în vedere că noi folosim anul acesta preponderent profesori formați pentru evaluare, sperăm că și acest lucru se va reduce.
Dar haideți să fim foarte realiști: atâta vreme cât lucrările vor fi corectate de oameni, și nu ne propunem să facem altfel în viitorul apropiat, va exista întotdeauna și loc pentru greșeală, dar important este ca astea să fie excepții și nu reguli.
Noi considerăm că prin acest sistem se reduce, atât cât se poate, subiectivismul, dar se reduce posibilitatea de greșeală, în primul rând.
O să vă dau un exemplu: atunci când evaluezi o lucrare, să presupunem că ai uitat să evaluezi un subiect. Se poate întâmpla și asta. Eroare omenească. Ei bine, nu poți salva nota finală dacă subiectului respectiv nu i-ai pus un punctaj, fie și zero.
E ca la un formular online, la care ai puncte obligatorii și care nu te lasă să finalizezi până nu ai completat toate câmpurile.
Borderoul digital este reflecția baremului de corectare pe care îl aveți și dumneavoastră public și pe care, de fiecare dată, Ministerul Educației îl publică în ziua probei.
De regulă, acest barem este foarte fragmentat, aproape la unitate. Atunci, cu cât este mai fragmentat, cu atât precizia evaluării este mai bună.
Cât a costat platforma
4. Europa Liberă: Cine gestionează platforma digitală în care sunt încărcate lucrările? Și cât a costat?
Sorin Ion: De gestionat, o gestionează Ministerul Educației.
Datele sunt pe serverele STS-ului (Serviciul de Telecomunicații Speciale, n.r.). De fapt, capacitatea de procesare și capacitatea de stocare a platformei este asigurată de STS.
Platforma a fost realizată în urma unui contract în cadrul proiectului ROSE (n.r. proiect pentru învățământul preuniversitar finanțat printr-un împrumut de 200 de milioane de euro de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare), de o firmă privată (n.r. Softwin).
În privința costurilor, am văzut niște informații publice că avem o platformă de 78 de milioane de euro sau ceva de genul acesta. Nici măcar clădirea ministerului nu face atât, nici pe departe.
Avem un contract care cred că e undeva în jur de 300.000 dolari.
Pe de o parte, a fost o achiziție publică, totul transparent.
De fapt, cred că și acum, pe site-ul unității noastre de management al proiectelor cu finanțare europeană veți putea găsi date privind achiziția.
5. Europa Liberă: Dar cât de sigură este o astfel de platformă? Ce se întâmplă dacă, ulterior scanării de la clasă, un profesor schimbă lucrările unui elev? Cum detectați posibilele fraude?
Sorin Ion: Odată scanată și încărcată lucrarea în platformă, cel care gestionează la nivel de sală de clasă nu mai poate avea acces și nu mai poate schimba lucrarea.
În cazul în care se impune rescanarea unei lucrări, și se întâmplă asta, din mici erori de scanare, evaluatorul identifică lucrarea prost scanată, o marchează în platformă ca fiind ilizibilă. Rescanarea se face în comisia județeană, nu la nivel de unitate de învățământ.
La finalul examenului, scanarea lucrărilor de la clasă o facem în prezența elevilor.
Și aici, într-adevăr, putem avea mici nemulțumiri din partea lor, că trebuie să aștepte câteva minute, mai puține sau mai multe, în funcție de momentul în care termină de scris lucrarea.
Dar am preferat să scanăm în prezența elevilor pentru a avea certitudinea că lucrarea lor este scanată și încărcată pe platformă. Iar lucrul ăsta este public. Se face în clasă, de față cu ceilalți.
Dacă elevul a terminat lucrarea după o oră, în momentul acela o predă și se scanează pe loc. Nu așteptăm să terminăm proba tocmai pentru a nu produce, să zicem, o aglomerare.
6. Europa Liberă: Spuneați că reduceți birocrația. Mai există și alte obiective pentru această evaluare digitalizată a probelor scrise din cadrul examenelor naționale?
Sorin Ion: În afară de reducerea birocrației, există și posibilitatea ca Ministerul Educației și CNPE (n.r. Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație - cel care concepe și subiectele de examen) să facă analize mult mai complexe pe rezultatele unui examen.
Atunci când vorbim de evaluarea clasică, singura informație pe care o avem despre un astfel de examen sunt notele finale.
Elevul va face exact același lucru. Lucrurile se schimbă din momentul în care a predat lucrarea și și-a încheiat activitatea.
Ei bine, aici la evaluarea digitală, putem să facem analize pe fiecare item, pentru că vom ști cu siguranță, din 160.000 de copii participanți, câți au rezolvat itemul X și unde au fost probleme.
Există în acest fel și posibilitatea calibrării subiectelor. Există și posibilitatea analizei programelor școlare și dificultăților pe care le întâmpină copiii.
Vă închipuiți că, dacă o cerință nu va fi rezolvată de niciun copil din această țară, înseamnă că problema nu e la copii, ci la cerință.
Înainte nu aveam cum să evaluăm calitativ sute de mii de lucrări. Ar fi trebuit să o facem manual.
Platforma digitală ne oferă informații inclusiv cu timpii medii de evaluare pe fiecare lucrare, cu timp minim și maxim ș.a.m.d.. Putem să facem analize foarte complexe după evaluare.
În general, de la programele pilot din anii trecuți și de la Bacalaureatul din vară - unde evaluarea a fost făcută în acest mod digitalizat - am constatat că nu se mărește timpul de evaluare.
Dacă ai uitat un punctaj, platforma te întoarce la subiectul pe care nu l-ai punctat, îl introduci și mergi mai departe.
Obiectivul nostru este acesta: să permanentizăm acest tip de proces tehnic, subliniez, pentru că e bine să se înțeleagă că acest proces n-are nimic de-a face cu activitatea propriu-zisă a elevului la un examen sau la o simulare.
Elevul va face exact același lucru. Lucrurile se schimbă din momentul în care a predat lucrarea și și-a încheiat activitatea. Nu schimbăm regulile pentru elevi, pentru că nici nu ar fi corect să facem asta.
Pentru profesorii evaluatori, cel puțin, va fi modul preferat de corectare. Am testat acest lucru și anul trecut, la sesiunea a doua a Bacalaureatului, și feedback-ul a fost unul covârșitor în favoarea acestui tip de evaluare.
Mai mult decât atât, ne propunem să generalizăm acest tip de evaluare și la examenele profesorilor - titularizare și definitivat, unde lucrurile sunt într-adevăr complicate.
Gândiți-vă că vom avea circa 120 de subiecte, tipuri de subiecte diferite, acolo implică niște operațiuni mai complicate, chiar dacă numărul de candidați este mult mai mic.
7. Europa Liberă: Ce se întâmplă cu școlile care nu au semnal și nu pot accesa internetul sau nu au curent electric, mai ales cele din mediul rural, și nu pot scana lucrările?
Sorin Ion: Avem proceduri și metodologii, soluții de rezervă. În situația în care într-o școală nu avem internet sau nu avem energie electrică, lucrările se sigilează în plicuri, merg la comisia județeană, se scanează de acolo și se transmit în platformă.
Lucrul ăsta s-a întâmplat în primele două zile de probe de la simularea evaluării naționale, când am avut mii de centre de examen, și înseamnă că e posibil să rezolvăm.
În prima zi de probă au fost localități în care rețeaua de electricitate a căzut, lucru pe care evident că nu îl putem gestiona.
Oricum, pornim de la premisa că, atunci când se stabilesc centrele de examen pentru Evaluarea Națională și Bacalaureat, avem posibilitatea să aducem la un loc elevi din mai multe unități de învățământ. Și așa evităm în situațiile în care știm dinainte că o școală nu are internet.
8. Europa Liberă: La proba de română de la simularea Evaluării Naționale, profesorii au spus că nu a funcționat aplicația atunci când au încercat să încarce lucrările. Ce măsuri luați în cazul în care platforma de scanare nu merge? Unde ajung lucrările respective?
Sorin Ion: De asta am ținut cu tot dinadinsul să organizăm simularea în aceste condiții. Pentru că la simulare ne putem permite să mai greșim. Nu e nicio tragedie. Așa se întâmplă când implementezi un sistem nou la nivel național.
Într-adevăr, în prima zi a existat un interval de timp, de 20 - 30 de minute, în care platforma nu s-a blocat, dar a funcționat foarte lent.
Era o problemă foarte tehnică pe care nu pot s-o detaliez, dar a fost rezolvată în timpul probei, după care lucrurile au mers foarte bine, iar în timpul probei de matematică a funcționat în parametri optimi.
Și să ținem cont că pe platformă erau în același timp toți operatorii din centrele de examen - aproximativ 12.000 de utilizatori, plus evaluatorii de la proba de limba română - care deja începuseră corectarea. Simultan, zeci de mii de oameni erau pe platformă și aceasta a funcționat.
9. Europa Liberă: Ce se întâmplă dacă lucrarea unui elev nu este scanată corect și profesorul nu o verifică înainte de a o încărca pe platformă?
Sorin Ion: Asta va vedea cu siguranță evaluatorul. Atunci când lucrarea este clar că este nu este corect scanată, evaluatorul are un buton, se numește „lucrarea ilizibilă”.
Se semnalează în județul de origine și aceasta este scanată, dar la centrul județean, nu în centrul de examen de la școală, pentru că acolo oprim accesul operatorilor.
Evaluatorul cu siguranță vede că există o deficiență de scanare și lucrarea se rescanează.
Avem deja în acest moment pe platformă un număr de lucrări care au fost retrimise spre scanare, dar era cumva previzibil că se va întâmpla așa. Prin urmare am prevăzut și soluții.
10. Europa Liberă: Elevii care au susținut simularea s-au plâns că subiectele au fost grele și la română, dar mai ales la matematică. Ați mărit gradul de dificultate? La ce să se aștepte cei care vor susține examenele naționale în iunie/iulie?
Sorin Ion: Să știți că e foarte mult de discutat pe tema subiectelor grele sau ușoare. Ne este foarte ușor să dăm mâine niște subiecte extrem de ușoare, dar asta nu va folosi nimănui.
Și de-a lungul istoriei noastre au mai fost ani în care subiectele au fost foarte ușoare. Cu cât sunt mai ușoare, cu atât ierarhizarea elevilor se face mai greu.
Și să nu uităm că Evaluarea Națională are dublu scop. Scopul principal este să măsori ce se întâmplă în sistem. Dar scopul practic este ierarhizarea copiilor pentru admiterea la liceu.
Atâta vreme cât vom prezenta niște subiecte extrem de ușoare, va fi extrem de greu să facem ierarhizarea elevilor, mai ales în zona lor de vârf.
Imaginați-vă că vom avea mii sau zeci de mii de copii cu nota 10 și atunci devine foarte complicată ierarhizarea lor pentru admiterea la liceele cele mai râvnite de elevi.
De aceea, subiectele trebuie să aibă și anumiți itemi care să facă diferența între elevii buni și elevii foarte buni.
