Prim-ministrul Ludovic Orban a criticat, joi seară, legea promovată de USR prin care este înființată Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (nr. așa numitul DNA al pădurilor).
„După ce ne atacă, vin să facă alianțe cu noi. Ne-au atacat pe DNA-ul Pădurilor, asta chiar dacă PNL-ul a susținut mereu că dezvoltarea societății depinde de o revenire la o armonie cu natura. DNA-ul pădurilor nu are un text legislativ serios. Legea va scăpa de pedeapsă pe toți cei care au săvârșit infracțiuni silvice, au fost prinși, iar dosarele ar trebui predate spre un tribunal care nu există. Pe USR nu interesează dialogul, legat de DNA-ul pădurilor, ei vor să vândă o lozincă”, a declarat Ludovic Orban, într-o emisiune la Realitatea Plus, citat de Mediafax.
Premierul a vorbit și de problemele privind negocierile pentru o listă comună a dreptei la alegerile locale.
„Noi ne-am dori să avem o listă comună și la Primăria Capitalei și la sectoare cu USR-PLUS și PMP. Suntem deschiși la discuții. PNL este cel mai mare partid din zona Dreptei și am acceptat un candidat care nu e membru al PNL. L-am susținut pe Nicușor Dan pentru că este pasionat de București. Cunoaște problemele Bucureștiului. Bucureștiul nu mai poate rezista sub conducerea PSD-ului. Bucureștiul are nevoie de reforme fundamentale, de o schimbare majoră. Obiectivul de a avea candidat comun la Primăria Capitalei a fost atins”, a spus Orban, la Realitatea Plus.
Cu toate acestea, Orban a acuzat că „intensitatea atacurilor USR e cam la fel de mare ca intensitatea atacurilor venite de la PSD”.
Neînțelegerile PNL-USR pe DNA-ul pădurilor
De altfel, Guvernul a înaintat o sesizare de neconstituționalitate privind legea de a așa numitului „DNA al pădurilor", lege promovată de USR și adoptată de Parlament la mijlocul lunii iunie.
Decizia guvernului condus de Ludovic Orban de a sesiza Curtea Constituțională a atras nemulțumirea USR care a acuzat PNL că face un demers din care va beneficia „mafia lemnului".
„Demersul Executivului confirmă ceea ce parlamentarii USR au susținut pe parcursul dezbaterilor în cele două Camere: Guvernul Orban încearcă să blocheze înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu. Cine beneficiază? Mafia lemnului.
Dar mai confirmă și ipocrizia PNL. În Parlament, PNL s-a abținut la vot în Camera Deputaților, pentru ca, ulterior, la Senat, să voteze legea doar pentru a avea ce să atace Guvernul la CCR. Este inadmisibil jocul dublu pe care îl face PNL.
Privind în ansamblu, înțelegem mai bine acum înverșunarea cu care se încearcă în Parlament, de câteva săptămâni încoace, modificarea Codului Silvic astfel încât să fie încurajată corupția și hoția. Dar și cum s-a putut ca, în timpul stării de urgență, să fie un număr dublu de transporturi ilegale de lemn, confirmate prin apel la 112. Sau cum a ajuns șef la Romsilva un om ce consideră că furtul de lemne înseamnă „dezvoltarea economiei românești”, iar 90% dintre ONG-urile care trag semnale de alarmă „sunt anti-românești”.
Între timp, în fiecare an, din pădurile României dispar, fără acte, 20 de milioane de metri cubi de lemn", a transmis USR pe Facebook.
Înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu a primit votul final în Senat pe 16 iunie, după ce proiectul a trecut anteior și de Camera Deputaților. Subiectul a fost discutat la înainte de vot de președintele Klaus Iohannis cu liderul USR, Dan Barna, ceea ce a dus la repoziționare a PNL, care a votat inițiativa în Senat. În Camera Deputaților, liberalii s-au abținut la vot, legea fiind susținută de USR PSD, ProRomânia, PMP și ALDE. UDMR a votat împotriva, susținând că DNA-ul pădurilor nu are avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Proiectul a fost depus înaintea declarării stării de urgență, el fiind semnat de 42 de senatori și deputați de la USR, PNL, PSD, PMP și ProRomânia. Inițiativa legislativă aparține însă celor de la USR, ceilalți parlamentari doar semnând pentru susținerea ei.
„Organele de cercetare penală nu au cercetat nici o infracțiune de mediu în ultimii cinci ani. Propunem înființarea unei Direcții de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, o structură creată pe modelul DNA și DIICOT, care să preia competența de soluționare a tuturor infracțiunilor de mediu prevăzute în Codul Penal și în legislația specială din domeniu”, se arată în expunerea de motive a proiectului legislativ.
Direcție ar trebui să funcționeze ca o structură în cadrul Parchetului General.
Inițiativa a primit un aviz negativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii, dar și din partea Guvernului.
Atribuțiile Direcției privind Infracțiunile de Mediu
- Efectuarea urmăririi penale pentru infracțiuni prevăzute în competența direcției
- Conducerea, supravegherea și controlul actelor de cercetare penală, efectuate din dispoziția procurorului de ofițerii și agenții de poliție judiciară care au primit avizul din partea procurorului-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu
- Sesizarea instanțelor judecătorești pentru luarea măsurilor prevăzute de lege pentru judecarea cauzelor, precum și exercitarea căilor de atac conform legii în cauzele privind infracțiunile date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu
- Participarea la ședințele de judecată în cauzele în care procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu au sesizat instanțele de judecată
- Conducerea, supravegherea și controlul activităților de ordin tehnic în cadrul urmăririi penale, efectuate de specialiști în domeniul informatic, domeniul silvic, al calității apei, al calității aerului, al calității solului, al gestionării deșeurilor, al emisiilor industriale, precum și în alte domenii care țin de protecția mediului, din dispoziția procurorilor direcției
- Studierea cauzelor care generează săvârșirea infracțiunilor de mediu
- Constituirea și actualizarea bazei de date vizând infracțiunile ce sunt date în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu
- Solicitarea și acordarea asistenței judiciare internaționale în cauzele care privesc infracțiuni date în competența direcției prin prezenta lege
Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu este condusă de un procuror-șef, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului General, el urmând să fie ajutat de doi procurori șefi adjuncți, precum și de doi consilieri.
Anual se va constitui un depozit în valoare de cel puțin 1.000.000 de lei pentru acțiuni privind organizarea și constatarea infracțiunilor flagrante la dispoziția procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu, iar modul său de gestionare și de utilizare se va stabili prin ordin al procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu.
