Linkuri accesibilitate

Lungul travaliu al unei femei însărcinate și neasigurate medical în România


Pe hârtie, statul român susține natalitatea și își asumă grija față de orice femeie însărcinată, indiferent dacă este asigurată sau nu. Realitatea din teren arată însă că, pentru femeile din comunități sărace, accesul la monitorizarea sarcinii devine aproape imposibil.

Sorina Bunescu se ocupă de trei ani de accesul la servicii medicale pentru o comunitate vulnerabilă din comuna Merișani, județul Argeș. Asociația Partener pentru Tine, pe care o reprezintă, încearcă să facă educație pentru sănătate și să faciliteze oamenilor acces la servicii precum planning familial, monitorizarea sarcinii femeilor sau testarea Papanicolau.

Bunescu s-a luat după lege. Hotărârea de Guvern 140/2018 republicată spune negru pe alb: toate serviciile medicale, care se înscriu în monitorizarea sarcinii unei femei asigurate, sunt gratuite.

Serviciile incluse în pachet sunt chiar numeroase și cuprind orice eventualitate, inclusiv pe cele specializate pentru sarcini cu risc.

Aceeași HG mai spune și că orice femeie însărcinată în România, chiar dacă nu este asigurată medical, dobândește calitatea de asigurat.

Și aici începe travaliul.

O sarcină trebuie demonstrată și certificată prin adeverințe

O femeie săracă, însărcinată și neasigurată ar trebui, teoretic, să meargă la un medic de familie. Acesta este obligat să facă analize, să confirme sarcina și să emită o adeverință care spune că, da, este însărcinată.

Apoi, cu acea adeverință, viitoarea mamă trebuie să se deplaseze la sediul Casei Județene de asigurări, care emite o altă adeverință ce confirmă, din nou, sarcina și oferă femeii calitatea de asigurat în sistemul sanitar românesc.

Și pe baza acestei a doua adeverințe femeia însărcinată ar trebui să poată beneficia de toate analizele gratuit, conform acelei HG.

Zero ecografii decontate de casele de asigurări

În tot județul Argeș, unde derulează Sorina Bunescu proiectul, „sunt 6 furnizori de servicii de obstetrică-ginecologie”. Județul Argeș are o populație de peste 630.000. Toți acești șase furnizori funcționează în ambulatorii ale spitalelor.

La Spitalul Județean Argeș, în ambulator, nu putem să accesăm ecografii demult”, spune Bunescu.

Motivul: în ambulatorul de specialitate al Spitalului Județean nu exista un ecograf.

În plus, furnizorul de servicii nu era în contract cu casa de asigurări. Așa că, asigurate sau neasigurate, orice femeie trebuia să plătească acolo.

Într-un final, situația s-a schimbat în Argeș”, afirmă Sorina Bunescu. Asociația ei a cerut Consiliului Județean să doteze ambulatoriul, ceea ce s-a și întâmplat, după ce spitalul a adresat o cerere.

Totuși, Spitalul Județean Argeș, a decontat zero ecografii de la casa județeană în ultimele 6 luni.

În Bacău, casa județeană de asigurări nu a decontat în ultimele 3 luni din 2019 și în primele 3 luni din 2020 nicio ecografie de urmărire de sarcină, conform unei cereri de acces la informații de interes public adresată de asociația E-Romnja

În județul Giurgiu, Spitalul Județean și Spitalul Orășenesc Bolintin Vale au decontat, în ultimele șase luni, tot zero ecografii de monitorizare de sarcină, conform aceleiași surse.

Copiii care fac copii, fenomenul tabu în România
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:04 0:00

Pierdute în birocrație

Ar putea exista o explicație pentru aceste deconturi și ea ține de raportarea serviciilor.

În pachetul de servicii de bază este inclus un pachet integrat cu privire la monitorizarea sarcinii. Dacă o ecografie a fost efectuată împreună cu alte servicii din acel pachet integrat, atunci ele nu se raportează separat”, explică vicepreședintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Camelia Ghiveciu.

De menționat că acest pachet integrat nu se poate efectua oriunde, ci doar în maternități de gradul II sau III. Așa că lipsa de ecografii decontate la ambulatorii de specialitate rămâne o problemă.

Și tot la capitolul birocrație intră și acea adeverință de sarcină, menționată mai sus. Ea costă, nu se emite gratuit.

Dacă adăugăm la această sumă deplasarea în reședința de județ pentru obținerea ei, transportul la medic și/sau spital, atunci aceste costuri devin o barieră insurmontabilă pentru femeile din comunitățile sărace.

Femeile sărace nu sunt încurajate să ajungă la doctor. Și dacă ajung la doctor, fie trebuie să plătească sau sunt trimise direct la cabinete private”, atrage atenția Anca Tănase, reprezentant al Asociației E-Romnja.

Soluții există, dar aplicarea întârzie

Casa Națională de Asigurări de Sănătate are în vedere o modificare legislativă care ar simplifica întrucâtva procedurile birocratice.

La viitoarea negociere a contractului-cadru cu furnizorii de servicii medicale, intenționăm să facem acea adeverință gratuită la medicul de familie”, afirmă Ela Brumă, reprezentant al Direcției Contractare din CNAS.

Când va fi această renegociere nu se știe. Contractul-cadru actual trebuia renegociat din 2019, dar el este prelungit și astăzi. Iar perioada complicată cauzată de epidemia COVID-19 va face, probabil, așteptarea mai lungă.

Sigur, societatea civilă ar avea soluții și mai simple, dar hârtia este elementul definitoriu al statului român.

„De ce nu se poate face luarea în evidență a unei femei însărcinate pe baza unui test de sarcină și direct în sistemul IT, fără hârtii?”, se întreabă Miruna Pantel, reprezentant al Centrului Filia, o organizație care promovează drepturile femeilor.

Perspectiva finanțării adecvate - peste trei ani și doar la spital

Rămâne însă problema majoră a furnizorilor care intră în contract cu casele de asigurări. Sunt foarte puțini, iar motivul este simplu: nu merită financiar, la fel ca în cazul medicamentelor ieftine, care dispar din România pentru că statul fixează prețuri prea mici la ele.

În urma unei întrebări adresate de Europa Liberă, vicepreședintele CNAS, Camelia Ghiveciu, admite că „noi nu mai știm cât costă un serviciu medical (…). Știm cât costă materialele, dar nu știm cât costă manopera”, spune aceasta făcând referire la serviciile medicale prestate în spitale.

De la introducerea pachetelor de servicii în sistemul de asigurări de sănătate din România, standardele de cost nu au fost actualizate niciodată. La acel moment, prim-ministru era Emil Boc.

Anul acesta, CNAS a început un proiect ambițios: un studiu care să determine costurile reale ale serviciilor medicale din spitale. Va dura trei ani.

Este un pas crucial pentru sistemul sanitar și unul extrem de complicat de realizat. Însă dincolo de spitale, standardele de cost pentru servicii în ambulator sau la medicii de familie nu sunt luate în calcul.

Pe termen scurt, creșterea finanțării se poate realiza doar prin legea bugetului de stat. Noi, pentru 2020, am cerut o suplimentare de 70% pentru tratamente ambulatorii. Nu am primit”, spune Ela Brumă, reprezentant CNAS.

Așa că perspectiva creșterii numărului de furnizori de servicii de monitorizare a sarcinii, care să intre în contract cu casele de asigurări și care să primească femei din categorii vulnerabile, rămâne incertă și, în cel mai bun caz, una pe termen mediu.

Între timp, în Ministerul Sănătății, la Direcția Generală Asistență Medicală, lucrează o singură persoană pe politici pentru sănătatea mamei și a copilului. În 2004 exista o direcție distinctă care se ocupa de asta.

NOTĂ: Declarațiile și informațiile din acest articol provin dintr-o dezbatere online organizată de CeRe - Centru de Resurse pentru Participare Publică.

Facebook Forum

Momentul în care Joe Biden este învestit ca președinte al SUA
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:05 0:00
XS
SM
MD
LG