La întâlnirea de la Budapesta, președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, a declarat că va căuta legături mai strânse cu premierul ungar Viktor Orbán.
Vizita lui Erdoğan coincide cu aniversarea a 100 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre cele două țări.
„Dorim să ne consolidăm în continuare legăturile în domenii precum apărarea și energia, unde avem deja o cooperare fructuoasă”, a spus Erdoğan, transmite AFP, adăugând că cele două țări intenționează să-și crească volumul comercial la 6 miliarde de dolari, de la 4 miliarde de dolari cât e în prezent.
Ungaria și Turcia sunt singurele țări NATO care nu au ratificat cererea Suediei de a se alătura alianței de apărare depusă după ce Rusia a invadat Ucraina.
La începutul acestei luni, Erdoğan a condiționat ratificarea de către Turcia a candidaturii Suediei la NATO de aprobarea „simultană” de către Congresul SUA a cererii Ankarei pentru avioane de luptă F-16.
Dar cei doi lideri nu au făcut declarații legate de aderarea Suediei la NATO, transmite Agence France-Presse (AFP).
Extinderea NATO a fost însă discutată în timpul vizitei lui Erdoğan, a declarat președintele ungar Katalin Novak.
În timpul conferinței de presă, premierul Ungariei a declarat că țara sa „caută aliați cu care putem câștiga”.
„Marele plan este ca turcii și ungurii să fie victorioși împreună în secolul 21”, a spus el.
Cei doi lideri au semnat și o declarație politică comună care mută relațiile lor la un „nivel avansat de parteneriat strategic”, pe care Orbán l-a descris drept „expresia celei mai strânse, prietenoase, fraterne și politice cooperări”.
În ultimii ani, Ungaria a urmărit o politică de deschidere spre est, nu numai față de Rusia, ci și față de China și țările din Asia Centrală.
Ungaria, o țară cu aproape 10 milioane de locuitori este singurul stat membru al UE care a menținut legături strânse cu Kremlinul de la începutul războiului din Ucraina.
În ceea ce privește aderarea Suediei la NATO, Budapesta a mustrat Stockholm pentru „atitudinea sa ostilă deschisă”, acuzând reprezentanții suedezi că sunt „în mod repetat dornici să lovească Ungaria” în probleme legate de statul de drept.
Viktor Orbán a declarat în fața parlamentului, în septembrie, că ratificarea aderării Suediei la NATO nu este „urgentă”. În trecut, Orbán a declarat în repetate rânduri că Ungaria sprijină candidatura Suediei, susținând că aprobarea e doar o chestiune tehnică.
Ieșirea lui Orban la cafea
Întâlnirea Orbán-Erdoğan de luni are loc la puține zile după ce liderul ungur a fost convins de partenerii din UE să iasă din sala unui summit până ce colegii lui din celelalte 26 de țări UE vor vota pentru începerea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova.
Orbán, care a fost invitat de cancelarul german Olaf Scholz să meargă să bea o cafea, în loc să se opună prin veto în cazul Ucrainei, a spus apoi că toți ceilalți 26 de lideri au greșit, și a dat asigurări că va mai avea „75 de ocazii” de a bloca, la nevoie, candidatura Kievului.
Orbán și Erdoğan au unele puncte de convergență și în politica față de războiul din Ucraina, menținând legături cu Rusia și după invazia din februarie 2022.
Candidatura istorică la UE a Turciei
Pe agenda oficială a întâlnirii Erdoğan-Orbán de luni se afla și candidatura Turciei la UE, invocată adesea de critici ca o dovadă că țările din vecinătatea clubului occidental pot fi ținute în sala de așteptare multă vreme.
Turcia a depus cerere de aderare în 1987, dar apropierea a fost extrem de lentă și s-a poticnit cu totul în 2017, după puciul eșuat din Turcia. Atunci Bruxellesul a dat curs cererilor unor forțe politice conservatoare din UE de a suspenda cu totul procesul aderării țării musulmane cu 85 de milioane de locuitori.
De când este condusă de partidul cu rădăcini islamiste AK, Turcia a amenințat în mai multe rânduri că va rupe cu totul legăturile cu Bruxelles, dar anul acesta, după realegerea lui Erdoğan ca președinte, în mai, a dat semnale că ar putea încerca o nouă apropiere de UE.
