Maia Sandu a declarat joi, într-o conferință de presa la Chișinău, că autoritățile nu știu sigur dacă concernul rus de stat Gazprom „își va onora obligațiile contractuale” de a livra gaze pe malul stâng al Nistrului, după ce tranzitul prin Ucraina va fi oprit de la 1 ianuarie 2025, dar se așteaptă ca furnizorul rus să nu-și respecte aceste obligații și să nu facă livrări pe rute alternative.
„Pentru ei este o posibilitate de a crea o nouă criză”, a spus președinta R. Moldova. „Sarcina noastră principală este să ne asigurăm că toată lumea are curent electric, încălzire și gaze naturale”, a adăugat ea.
Ultima iarnă când Rusia mai poate cauza o criză
Întreruperea livrărilor de gaze rusești în regiunea transnistreană poate afecta consumatorii de gaze din stânga Nistrului, dar și consumatorii de energie electrică de pe malul drept al râului, unde până la 80% din consum este acoperit de achiziții de curent produs cu gaze rusești la centrala MGRES din regiunea transnistreană.
Autoritățile de la Chișinău spun că malul drept al Nistrului nu mai ia gaze direct de la Gazprom de doi ani.
Președinta Sandu a spus că, în cazul consumatorilor transnistreni, guvernul de la Chișinău are soluții pentru a le putea furniza gaze achiziționate pe piață și a-i ajuta să-și achite consumul la prețul pieței, dar încă mai caută soluții despre cum și-ar putea „recupera cheltuielile” pe care le vor suporta.
„Suntem în această situație din cauza Federației Ruse care sprijină de decenii un regim nelegitim, iar acest regim a adus cetățenii de pe malul stâng în situația în care să nu poată plăti prețul real al resurselor energetice”, a spus șefa statului moldovean.
În cazul malului drept, guvernul de la Chișinău poate asigura achiziții de curent din alte surse, dar Maia Sandu a avertizat că prețurile, dar și tarifele vor crește. Ea a mai admis că sunt posibile întreruperi ale livrărilor de curent, având în vedere că energia electrică achiziționată de pe piața românească și europeană ajunge în R. Moldova prin rețele ucrainene bombardate periodic de Rusia.
Republica Moldova va procura, la un preț redus, mai multă electricitate produsă de centrala nucleară de la Cernavodă, din România, în perioada 1 ianuarie - 31 martie 2025. Un contract în acest sens a fost semnat joi, 19 decembrie, între companiile Energocom și Nuclearelectrica.
Potrivit contractului, Energocom a procurat 100 MW bandă (disponibili 24/24), adică de trei ori mai mult decât în decembrie, când au fost procurați doar 30 MW.
Cantitatea de electricitate va fi procurată la un preț de 80 euro/MWh, care a fost plafonat anterior de Guvernul de la București prin ordonanță de urgență.
În prezent, Chișinăul cumpără electricitate furnizată de centrala de la Cuciurgan (MGRES) la un tarif de 66 dolari/MWh, dar contractul care garantează aceste livrări este valabil până la finele anului curent.
Autoritățile moldovene construiesc o linie de înaltă tensiune de legătură cu România, care urmează a fi dată în folosință în 2025, așa încât Maia Sandu și-a exprimat încrederea că iarna curentă este și ultima când Rusia mai poate cauza o criză a energiei în R. Moldova.
Tranzitul de gaze rusești prin Ucraina către regiunea transnistreană, dar și țări europene, se va opri la 1 ianuarie când expiră contractul de tranzit actual între Gazprom și compania energetică ucraineană, Naftogaz, iar părțile au spus că nu va fi prelungit.
Furnizorul rus nu a rezervat capacități de transport pe o rută ocolitoare, prin Marea Neagră, Turcia, Bulgaria și România.
Despre războiul din Ucraina și o soluție „la pachet” pentru conflictul transnistrean
Maia Sandu, care a câștigat un nou mandat prezidențial în noiembrie, fiind felicitată de aliații occidentali că a reușit să facă față unor puternice interferențe rusești, a repetat acuzația că Rusia poartă un război hibrid contra Republicii Moldova.
„Noi vrem să fim lăsați în pace”, a spus Maia Sandu când a fost întrebată ce așteptări are de la relația cu Rusia, șefa statului incluzând în acest răspuns cererea eternă a Chișinăului ca Rusia să-și retragă trupele din regiunea transnistreană.
Conferința sa de presă a avut loc și într-un moment în care s-au intensificat o serie de discuții internaționale pe marginea unei soluții de pace în Ucraina.
Întrebată de Europa Liberă dacă Republica Moldova își dorește ca aceste discuții și eventuale negocieri de pace în Ucraina să aibă în vedere și o soluție pentru conflictul transnistrean, președinta Sandu a spus că se va pronunța după ce vede mai întâi un „plan de pace realizabil” în Ucraina.
„Salutăm orice inițiativă și plan care ar putea readuce o pace justă și sustenabilă în Ucraina și, bineînțeles, dacă va exista un plan realizabil, care să permită soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, vom fi acolo ca să punem această problemă”, a spus Sandu.
„Dar să nu existe niciun dubiu că ne dorim rezolvarea acestui conflict doar în condiții pașnice”, a completat ea.
Regretul primului mandat: Justiția
Președinta Sandu a confirmat în conferința de presă că va depune jurământul pentru cel de-al doilea său mandat pe 24 decembrie, spunând că ceea ce-și dorește cel mai mult este să vadă rezultate ale reformei în justiție și în dosarele mari de corupție, de corupție politică și de corupție electorală.
Uniunea Europeană a spus marți, în cel mai recent raport despre extindere, că așteaptă de la R. Moldova, țară candidată la aderare, nu doar continuarea reformelor în justiție, dar și anchete și condamnări în cazuri de corupție, inclusiv la nivel înalt.
„UE are dreptate și așteptările noastre, ale cetățenilor, sunt aceleași”, a spus Sandu, răspunzând unei întrebări a Europei Libere. Dar a insistat: „Guvernarea nu rezolvă cazuri, nu poate să urgenteze examinarea acestor cazuri și, mai ales, să se asigure că ele sunt corect, legal, duse la bun sfârșit”.
Maia Sandu - care a câștigat primul mandat în 2020 cu promisiunea să curețe justiția de oameni compromiși și să întărească lupta cu corupția - a recunoscut că reforma procuraturii nu dă rezultate scontate, iar viteza cu care decurg atât anchetele cât și procesele în instanțele de judecată este mică.
Ce pași planifică pentru a remedia situația? Schimbări în legislație.
În conferința sa de presă de joi, șefa statului a dat ca exemplu un proiect de lege dezbătut chiar în acele clipe în parlament, care prevede introducerea unor termeni restrânși, de până la șase luni, pentru anchetarea și soluționarea în instanțe a cazurilor de „corupție politică”.
Autoritățile spun că, în recentele alegeri prezidențiale, au existat multe asemenea cazuri de mituire a alegătorilor.
Concentrând pașii din justiție pe corupția electorală, șefa statului a sugerat însă și care este preocuparea sa imediată în domeniul politic - anume alegerile parlamentare așteptate la vară, când R. Moldova și partidul pro-prezidențial PAS se pot confrunta cu noi acțiuni hibrid ale Rusiei.
Articol preluat de pe pagina Europa Liberă Moldova.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
