Ministerul britanic al Apărării a avertizat miercuri că Rusia a dislocat o corvetă modernă pe culoarul maritim dintre Bosfor și Odesa. Analiștii britanici cred că nava ar putea face parte dintr-o grupare care să intercepteze vasele civile despre care Rusia va considera că au ca destinație Ucraina.
Ministerul Britanic al Apărării a explicat miercuri dimineață, într-un mesaj publicat pe contul său de Twitter, că „există posibilitatea ca intensitatea violenței în zonă să crească”.
Despre posibilitatea ca nave civile ce tranzitează Marea Neagră să fie atacate de Rusia au avertizat, zilele trecute, și SUA.
Dincolo de ipoteza periculoasă a unor atacuri asupra navelor, Ucraina nu mai poate exporta direct cereale către Africa, Asia și Europa.
Potrivit Ministerului de Externe al Ucrainei, prin Inițiativa „Grâne pe Marea Neagră”, de la începutul războiului, au fost exportate 33 de milioane de tone de produse agricole către 45 de țări.
Transportarea mărfurilor pe mare este cea mai ieftină în comparație cu mutarea produselor pe Dunăre, calea ferată și pe șosele.
Dar atacurile din ultima săptămână asupra porturilor ucraienene arată că Rusia nu mai vrea să lase Ucraina să exporte bunuri pe apă, Marea Neagră și Dunăre.
Printre produsele distruse de Rusia în ultimele zile se află, potrivit autorităților ucrainene, și 60 de mii de tone de produse agricole destinate Chinei.
Numai în atacul asupra portului Odesa din 21 iulie, 120 de mii de tone de mazăre și orz au fost distruse. Rusia a atacat luni și porturile ucrainene de la Dunăre Ismail și Reni, atacuri în care au fost distruse hangare și silozuri.
Lituania propune UE să accepte ca alternativă la Marea Neagră, exportarea mărfurilor ucrainene prin Marea Baltică
Trei dintre miniștrii lituanieni, în frunte cu cel de Externe, Gabrielius Landsbergis, propun liderilor europeni să accepte Marea Baltică ca rută alternativă de exportare a mărfurilor din Ucraina.
Cinci porturi din cele trei țări baltice – Lituania, Letonia, Estonia - toate state membre ale Uniunii Europene și aliați NATO, pot prelua exporturile ucrainene, trasmite șeful diplomației lituaniene, Gabrielius Landsbergis.
Cele cinci porturi au capacitatea de a prelua 25 de milioane de tone de cereale pe an. Dar ar fi nevoie de îmbunătățirea infrastructurii, se arată în scrisoarea publicată miercuri.
În scrisoarea trimisă inclusiv comisarului european pentru Transporturi, Adina Vălean, cei trei miniștri lituanieni scriu că decizia Rusiei de a anula Ințiativa „Grâne pe Marea Neagră” și bombardarea portului Odesa au înrăutățit situația oricum dificilă privind asigurarea hranei pe glob.
La Consiliului AGRIFISH de marți după amiază, miniștrii Agriculturii din Uniunea Europeană au discutat propunerea Lituaniei.
Ulterior reuniunii, unul dintre purtătorii de cuvânt ai Comisiei Europene, Adalbert Jahnz, a declarat că în curând Comisia va da un răspuns la propunerea Lituaniei.
Reprezentantul Guvernului Uniunii a amintit însă că blocul comunitar a dezvoltat „culoarele solidarității” pe uscat și Dunăre pentru facilitarea exporturilor ucrainene în Europa.
În plus, așa cum a Europa Liberă a arătat recent, Comisia Europeană a investit până acum peste 100 de milioane de euro în dezvoltarea infrastructurii de transport din România pentru a ușura exportul de cereale din țara invadată de Rusia.
„Coridorul Baltic este de asemenea foarte important. Vom lucra și la asta”, a adăugat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.
Dacă liderii europeni vor decide să investească și în statele baltice așa cum au făcut-o în România, exporturile ucrainene prin porturile din Lituania, Letonia și Estonia ar trebui să treacă mai întâi prin Polonia.
România, Polonia și alte trei state cer Uniunii să prelungească interzicerea importurilor din Ucraina
Pe de altă parte, la Consiliul AGRIFISH de marți, ministrul roman al Agriculturii, Florin Barbu, și omologii săi din Polonia, Bulgaria, Ungaria și Slovacia au cerut Comisiei Europene să prelungească interdicția la importurile de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui originare din Ucraina și după 15 septembrie.
Miniștrii Agriculturii au spus public încă de miercurea trecută că vor cere UE prelungirea acestei restricții ceea ce l-a făcut pe președintele Ucrainei Volodimir Zelenski să spună luni că propunerea este „absolut inacceptabilă”.
Mai mult, la reuniunea miniștrilor Agriculturii din cele cinci țări, premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, a amenințat că „dacă Comisia Europeană nu va extinde interzicerea importurilor, o vom face pe cont propriu.”
În plus, cele cinci state ale Uniunii vor extinderea listei de produse supuse acestor restricții.
Ministerul Agriculturii din România nu a comunicat despre ce produse este vorba, dar surse din piața agricolă au precizat pentru Europa Liberă că ar fi vorba despre făină de grâu și ulei de floarea soarelui, alimente pe care Ucraina le produce în cantități uriașe, fiind unul dintre marii exportatori ai lumii.
Comisia Europeană a răspuns deocamdată că a luat notă de solicitările celor cinci state, între care România.
Este de așteptat ca Guvernul Uniunii să ia o decizie în acest sens până la sfarșitul lunii august.
Surse apropiate discuțiilor de la Bruxelles, de la consiliul miniștrilor Agriculturii din Uniunea Europeană, au spus pentru Europa Liberă că discuțiile pe această temă au fost, pe alocuri, tensionate.
Și asta pentru că unele state, printre care Germania, au spus că nu este corect ca statele de lângă Ucraina să nu accepte importuri de produse agricole din această țară în timp ce primesc ajutoare de la Uniunea Europeană, tocmai pentru că ar suferi din cauza acestor importuri.
Comisia Europeană și Guvernul României au acordat sau urmează să acorde ajutoare fermierilor afectați de importurile de cereale din Ucraina, de anul trecut, în valoare de 50 de milioane de euro.
Portul Constanța duduie de cereale româneșți și ucrainene din noua recoltă
Președintele Asociației Forța Fermierilor, Vlad Macovei, explică pentru Europa Liberă că interzicerea importurilor de grâu, porumb, rapiță și semințe de floarea soarelui din Ucraina și după 15 septembrie este în interesul sectorului agroalimentar din România.
„Nu pune nimeni în discuție tranzitul cerealelor din Ucraina prin România. Această interzicere (n.r. a importurilor) nu intră în contradicție cu tranzitul. Iar motivul invocat la început, când s-a decis ridicarea taxelor vamale pentru importurile din Ucraina, a fost că ele trebuie să ajungă în țările sărace din Africa”, spune reprezentantul fermierilor.
Pe de altă parte, Vlad Macovei spune însă că este sceptic referitor la eficiența transportării de cereale ucrainene prin țările baltice. „Nu va fi eficient economic”, argumentează reprezentantul agricultorilor.
Președintele Asociației Forța Fermierilor crede că o soluție mai bună ar fi eficientizarea transporturilor prin Republica Moldova și România, dar pe calea ferată, pentru decongestionarea șoselelor de tiruri.
Președintele Asociației Forța Fermierilor spune că, în prezent, prin Portul Constanța se exportă deja cantități mari de cereale din noua recoltă, atât din România cât și din Ucraina.
