Linkuri accesibilitate

Marile conflicte de interese ale latifundiarilor PSD au ajuns să legifereze vânzarea terenurilor agricole. Afacerile familiei Stănescu


Paul și Alexandru Stănescu, doi ingineri specializați în agricultură, care domină Oltenia cu afaceri și influență, iar acum s-au apucat de legislație în interes propriu

PNL și USR au sesizat Curtea Constituțională pe o lege inițiată și adoptată de PSD care direcționează vânzarea terenurilor agricole către proprietarii și arendașii români, familia și prietenii liderului PSD Paul Stănescu, printre marii investitori din agricultură, fiind direct interesați.

După doi ani de când a circulat prin Parlament, PSD a reușit să modifice Legea 17/2014, a vânzării și cumpărării de terenuri agricole. Schimbările privesc dreptul de preempțiune la vânzarea unui teren agricol, care pun o mulțime de piedici micilor întreprinzători și investitorilor străini, acordând privilegii marilor latifundiari locali, o clasă formată în ultimii ani, dominată de familia senatorului PSD Paul Stănescu și colaboratori ai lor.

De modificări s-a ocupat direct fratele senatorului Stănescu, Alexandru, președinte al Comisiei de agricultură din Camera Deputaților, proprietar de zeci de hectare de teren pe persoană fizică, deținător de acțiuni la firme care administrează mii de hectare de teren agricol și de creștere a porcilor. Copiii și soțiile fraților Stănescu sunt gestionari în astfel de companii care se ocupă cu agricultura sau zootehnia.

Condiții restrictive la dreptul de cumpărare de teren


Practic, prin legea inițiată de deputatul PSD Alexandru Stănescu, orice persoană fizică sau juridică din România sau din străinătate care nu a avut afaceri în domeniul agricol în ultimii 5 ani - reperul fiind data la care este scos la vânzare un teren agricol - nu are dreptul să cumpere pământ extravilan.

De asemenea, dacă un cetățean român sau străin care nu a locuit în România în ultimii cinci ani ar vrea să cumpere teren extravilan, îi este interzis. Chiar și pentru românii care sunt plecați la munci agricole în străinătate de mai mult de cinci ani este valabilă această interdicție. Și asta, în condițiile în care programele PSD menționau strădania de a-i aduce pe românii plecați înapoi, acasă, să investească în mici afaceri au în agricultură.

Și tinerii absolvenți de școli sau facultăți agricole sunt excluși de la posibilitatea de a cumpăra terenurile scoase la vânzare. O excepție li s-a acordat tinerilor fermieri români care vor să deschidă afaceri în zootehnie, însă și la e există condiția să fi locuit în România în ultimul an de dinaintea scoaterii la vânzare a unui teren agricol. Cu alte cuvinte, cei care au studiat în străinătate, nu pot cumpăra pământ extravilan.

Același regim le este aplicat și firmelor - dacă nu au activat în România în ultimii cinci ani și nu au sediul social în țară de tot atâta timp, nu pot cumpăra teen agricol.

Toate aceste categorii sunt discriminate în favoarea proprietarilor și arendașilor din România care deja există pe piața agricolă și persoanele care se învecinează cu terenurile scoase la vânzare sau locuiesc în comunele de care aparțin pământurile respective. Ultimii enumerați au drept de preepmțiune la vânzarea unui teren agricol.

Contestare la CCR

Liberalii și cei de la USR au depus astăzi la Curtea Constituțională o sesizare în care reclamă restrângerea dreptului la proprietate, încălcarea Constituției românești și a Tratatului de aderare.

În privința normelor europene, România a modificat Constituția înainte de a adera la Uniunea Europeană în sensul de a acorda dreptul de a fi ales și dreptul de a cumpăra terenuri și locuințe cetățenilor europeni. Este o normă aplicată pe întregul teritoriu al UE. Legea, așa cum a fost votată de majoritatea parlamentară formată în jurul PSD, încalcă mai multe articole ale Tratatului de funcționare al UE, precum și Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a drepturilor fundamentale (CEDO).

O altă prevedere contestată și oblogația impusă de PSD ca aceia care vând terenul pe care l-au achiziționat mai devreme de opt ani să plătească un impozit de 80% pe diferența dintre valoarea de cumpărare și cea de vânzare a terenului - o măsură fără precedent în legislația românească.

Marile conflicte de interese ale inițiatorilor modificărilor restrictive

Deputatul PSD Alexandru Stănescu este inginer de mecanică agricolă și a lucrat pe vremea comunismului la CAP-ul din comuna în care s-a născut, Vișina, județul Olt. După 90, a lucrat și la un alt CAP, din comuna Bucinișu, tot din Olt. Ambele sunt acum companii agricole unde este acționar, cu respectiv 50 și 42,8% din acțiuni. La Vișina, tatăl lui și al senatorului PSD Paul Stănescu a fost primar PSD vreme de 12 ani, în perioada în care cooperativa sătească a ajuns SC Agromec Vișina SA, care administrează peste 3.700 de hectare agricole și este abonată la fonduri europene. Potrivit presei locale, în ultimii ani, Agromec Vișina a primit de la APIA peste 3 milioane de lei în fiecare an.

Deține în proprietate, pe persoană fizică, peste 30 de hectare de teren agricol.


Alexandru Stănescu are o soție profesoară la școala din Vișina, unde nevasta fratelui său senator a fost până de curând directoare. Însă soția deputatului PSD - se numește Camelia - este și administrator la o altă companie agricolă unde soțul este acționar, agromecul din Bucinișu. Fiul său este, de asemenea, absolvent în agronomie și alături de vărul său primar, fiul lui Paul Stănescu, administrează sau sunt acționari ai mai multor companii agricole, care administrează - fie în proprietate, fie în arendă - mii de hectare agricole, ferme de animale care au fost finanțate din fonduri europene, cum este cazul celei numite S.C. To Mak, de creștere a porcilor, cu 1 milion euro obținut de la UE pentru modernizare. Cei doi veri, Ștefan și Mihai, sunt prezentați în presa locală controlată de liderul PSD Olt ca fiind inovatori „care vor să cucerească mapamondul” cu ideile lor aplicate la firmele familiei.

La rândul său, Paul Stănescu, deținător al altor 30 de ha de teren agricol pe persoană fizică, are interese declarate la agromecul Vișina, de unde încasează anual o medie de 16.000 de lei anual pentru „muncă teren arendat”. Soția, Marieta, este directoare la o companie agricolă, după ce s-a pensionat din învățământ, cu o acoladă de consilier la Ministerul Educației, atunci când Paul Stănescu era ministru în Guvernul PSD. În privința lui Paul Stănescu au existat mai multe informații legate de perioada în care a fost președinte al Consiliului Județean Olt și în care „a uitat”, conform documentelor de la acea vreme, să-și declare participația în mai multe societăți agricole din Olt, pe care familia sa le controla. Există și investigații DNA datând din 2014 care au controlat modul în care firmele agricole ale familiei Stănescu și ale apropiaților lor au fost finanțate de APIA, cu milioane de lei anual. Când a devenit senator, Paul Stănescu nu a mai apărut decât ca arendaș la agromecul din comuna natală.

Din această grupare, Paul Stănescu, inginer agronom de profesie, este cel care a avut ascensiunea politică cea mai importantă. După ce și el, și fratele său, au fost consilieri locali PSD, soarta politică i-a surâs fratelui Paul în 2008, când, intrat în grațiile liderului local PSD, Ion Toma, a ajuns șef de Consiliu Județean. În scurt timp, i-a luat locul lui Toma și a ajuns să controleze, în mandatul lui Victor Ponta și al lui Liviu Dragnea, nu doar județul, ci și Oltenia, pentru ca din 2016 să devină unul dintre membrii nucleului de decizie din PSD.

Tot în satul natal, Vișina, familia Stănescu a aplicat la început doar o idee care acum poartă numele unui proiect amplu - Țara Mea - o cooperativă agricolă integrată care adună de la producătorii locali legume și carne, ouă, brânză și conserve pe care le vinde în lanțul de hypermarketuri Kaufland. Gestionarul proiectului, Florin Burculescu, originar din Caracal, a povestit pentru o revistă de specialitate, Ferma, cum familia Stănescu și Vișina au fost printre primii investitori din agricultură care au găsit piață de desfacere la marii retaileri. Rețeaua -Țara Mea - desface produse acum din mai multe județe, printre care se află Olt, Teleorman și Buzău.

Planurile familiei Stănescu sunt însă și mai mari decât obținerea dreptului de preempțiune la vânzarea terenurilor în care au afaceri deja. Potrivit unui interviu acordat la finalul anului trecut de Alexandru Stănescu, președintele Comisiei de agricultură din Cameră, ar urma să fie adoptate și

  • o lege a comasării terenurilor, care îi avantajează pe latifundiarii autohtoni
  • o lege a cooperativelor agricole de producție, după modelul CAP-urilor comuniste, care să le ofere avantaje marilor producători agricoli, în condițiile în care exploatațiile mari care cultivă legume și cereale sau fermele fraților și fiilor Stănescu duncționează după același tipic.

Printre cei care au promovat legea care direcționează vânzarea terenurilor agricole spre românii care au exploatații mari agricole se numără și deputatul PSD Dan Ciocan, membru și el al comisiei de agricultură, provenit tot din Olt, care deține după modelul Stănescu 30 de hectare de teren agricol în proprietate privată și gestionează afaceri în construcții și agricultură. Ciocan însă a fost exclus din grup, după ce, în timpul luptelor pentru putere de anul trecut din interiorul PSD, a fost schimbat de Paul Stănescu din funcția de șef PSD Caracal, după ce a fost surprins că se anjagase în jocuri de culise menite să-l detroneze pe Paul Stănescu de la conducerea PSD Olt, funcția pe care familia Stănescu și-a sporit latifundiile și influența în întreaga Oltenie.

XS
SM
MD
LG