Pandemia de coronavirus a lovit puternic industria spectacolului, marile festivaluri ale anului 2020 au fost fie anulate, fie obligate să regândească acțiuni restrânse cu public limitat sau în online.
Imaginile cu mulțimi mari de oameni care asistau la concerte și se distrau până dimineața au rămas doar o amintire, fapt ce a generat pierderi financiare consistente. Nu doar organizatorii și artiștii au avut de suferit, ci și miile de oameni care prestau diverse servicii și care au rămas fără locuri de muncă.
La orizont nu se întrevede nimic bun nici pentru 2021. Deși sperau că începerea campaniei de vaccinare și experiența cumulată într-un an de pandemie să le permită să realizeze unele proiecte, chiar dacă cu măsuri epidemiologice stricte, organizatorii au primit în weekend o lovitură dură de la secretarul de stat Raed Arafat.
„Sunt două, trei, patru festivaluri care se fac pe an, care la acest moment încă nu ştim dacă vor putea să se ţină, nu pentru că avem ceva cu festivalurile, dar pentru că este probabil că nu vom putea să permitem un număr mai mare de 100 de oameni, sau 150, sau 50 să desfăşoare o activitate împreună. Asta e problema”, a afirmat Raed Arafat.
Soluții pripite, pierderi mari
Europa Liberă a vorbit cu organizatorii a cinci din cele mai mari festivaluri din țară pentru a vedea modul în care sunt pregătite edițiile din 2021.
„Ne așteptam ca și anul ăsta să fie cu restricții. Construim cu gândul că trebuie să fie mai bine ca anul trecut pentru că nu ne mai ia prin surprindere. Evident că variantă optimă e să facem festivalul fără restricții, dar personal nu mă aștept la asta, dar mă aștept să facem ceva dacă am reușit până și anul trecut. Am construit un festival cu două proiecte, pregătiți să ne asumăm măsuri restrictive. Am anunțat un proiect la începutul verii și unul la final. Construim pe restricțiile de anul trecut", ne povestește Alin Vaida, organizator al Jazz in the Park.
„Am mers pe scenariul optimist și am avansat destul de mult în pregătirea ediției de anul acesta, inclusiv am anunțat headerliners la sfârșitul anului trecut. Asta presupune angajamente luate nu doar către artiști, ci și față de furnizori de logistică și, să nu uităm, o echipa foarte extinsă de oameni. Da, avem și alte scenarii pregătite, dar direcția principală a fost să pregătim o ediție completă, inclusiv cu o bugetare suplimentară necesară impunerii unor măsuri de siguranță pentru public", ne-a spus Renate Rozenberg, PR manager pentru Electric Castle.
Organizatorii Festivalul Internațional de Film Transilvania (TIFF) au fost mai norocoși în 2020 și au putut organiza ediția cu măsuri stricte de distanțare și protecție. Pentru acest an, care reprezintă și o ediție aniversară, ei au pregătit două scenarii.
„În pregătirea ediției aniversare, echipa festivalului a lucrat de la început cu două scenarii: primul lua în calcul revenirea la perioada obișnuită pentru TIFF, datele anunțate inițial fiind 28 mai – 6 iunie, iar cel de-al doilea miza pe faptul că evoluția pandemiei va permite reluarea proiecțiilor în formula de anul trecut. Contextul actual și informațiile oferite de autorități au determinat datele finale pentru TIFF 2021: 23 iulie – 1 august.
Se lucrează la o ediție mixtă, cu proiecții în aer liber, dar și în interior (dacă o va permite contextul, în limita capacității stabilite de autorități), cu speranța că normele privind organizarea evenimentelor publice în aer liber se vor alinia celor din majoritatea țărilor europene, unde numărul de persoane admis urcă la 1000 sau mai mult. Măsurile de siguranță vor fi, ca și anul trecut, prioritare", ne-au răspuns organizatorii festivalului.
Edy Chereji, director de comunicare al marilor festivaluri Untold și Neversea, a fost primul care a ieșit public și l-a criticat pe Raed Arafat pentru ușurința cu care a vorbit de anularea marilor festivaluri și în 2021.
În dialogul cu Europa Liberă, el a arătat că în spatele acestor festivaluri stau o sută de persoane care muncesc la organizare și alte câteva mii de prestatori de servicii care au învestit în echipamente și care de 11 luni nu mai au cum să își acopere cheltuielile.
„Este o decizie oarecum pripită, e mult prea devreme să ne putem asuma deja o renunțare la orice încercare de a face un plan pentru a restarta evenimentele. Vorbim de același scenariu de un an de zile cu până la 100 de oameni pentru organizatorii de evenimente. Nu cred că nu putem găsi soluții, nu cred că nu putem fi conștienți dar și creativi pentru a găsi soluții și pentru acest sector precum s-au găsit și pentru altele", spune Chereji.
Dilemele organizatorilor
El semnalează o contradicție între intențiile Ministerului Culturii și afirmația lui Raed Arafat.
„Ministerul a anunțat acum aproximativ 2 săptămâni că a finalizat o schemă de ajutor de stat pentru a oferi granturi atât pentru actorii independenți, cât și pentru librării, edituri, organizatori de evenimente și festivaluri. Granturi sunt pentru a ajuta la restartarea evenimentelor și a întregului sector cultural în 2021. Pe de altă parte, ni s-a promis din partea autorităților organizarea unor grupuri de lucru pentru ca autoritățile, organizatorii de evenimente și prestatorii de servicii să se pună la aceeași masă și să prezinte soluții și nevoile pe care le au pentru a gândi un plan de restartare a acestui sector. Este o contradicție între dorința ministerului și declarația lui Arafat care vorbește după un an de același scenariu. Ar trebui să se arate mai multă empatie pentru această industrie care a fost cea mai afectată, a fost oprită 100%", subliniază organizatorul de la Untold și Neversea.
Timp și dialog cere și Alin Vaida care subliniază că trebuie lucrat împreună cu autoritățile pentru a vedea ce se poate în situația actuală înainte de a lua decizia bruscă să fie totul anulat. Edy Chereji arată spre marile festivaluri din Europa care se vor desfășura în 2021 și cere tuturor să preia și să implementeze datele care vin din afară pentru a putea pregăti scenariile din România.
„Au existat discuții încă din luna aprilie a anului trecut, cu zeci de propuneri din partea noastră, cu la fel de multe amânări din partea autorităților pentru o decizie finală legată de strategia pe care o vom adopta. Ultimele săptămâni, odată cu dezbaterea schemei de ajutor pentru sistemul cultural, păreau chiar optimiste, exista o intenție clară de a interveni pentru a susține un sector blocat de aproape un an. Soluții există, noi nu avem așteptări nerealiste, nimeni nu a afirmat că din 2021 totul va reintra in normal. Din păcate, nu înțelegem cu ce ajută aceste amânări constante în a crea măcar cadrul orientativ care să ne ajute în a ne adapta propriile scenarii", deplânge situația și Renate Rozerberg de la Electric Castle.
Câți oameni pot participa la un astfel de eveniment?, a fost întrebarea în jurul căreia s-au rotit autoritățile în luarea oricărei decizii în ultimul an. Dacă pentru Arafat răspunsul pare să fie în jur de 100-150, pentru organizatori soluțiile sunt mai complexe.
„Problema nu este de câți oameni pot să vină, ci de cum găsim soluția corectă prin care putem să ne asigurăm că oamenii care intră în perimetrul unui festival nu reprezintă niciun risc unul pentru altul. Este despre acel manual de utilizare al evenimentelor prin care să înțelegem cum îi putem depista pe cei care reprezintă un risc de infectare pentru a îi izola înainte să intre în contact cu oamenii, iar din momentul în care ne sunt clare măsurile și știm cum putem să ne organizăm să permitem în perimetru doar oamenii care nu reprezintă niciun risc atunci nu mai vorbim de 100 sau de 50.000 de oameni. Aceeași rețetă ar trebui să fie aplicată ușor și la 100, și la 1.000. Pentru acest an va fi un cumul de măsuri - vaccinare, testare rapidă, purtarea măștii. Sunt măsuri care pot fi aplicate, important e ca toți actorii interesați de supraviețuirea și repornirea acestui sector să se pună la masă și să găsească soluțiile", este răspunsul dat de Edy Chereji.
Jazz in the Park s-a organizat în 2020 pe o limită de 500 de persoane, dar organizatorii arată că numărul participanților este doar un element în jurul căruia se construiește proiectul de organizare.
„Noi am construit pe filozofia cu 500 de persoane în spațiu deschis la concert, dar suntem pregătiți să ne adaptăm și pentru mai puțini sau mai mulți. Am ales 500 pentru că atât am avut și anul trecut. Când ieșim cu informații suntem datori publicului cu sinceritatea cu care i-am obișnuit. Nu luăm în calcul că nu vom face nimic", afirmă Alin Vaida.
În pregătirea acestor festivaluri s-au investit deja bani, iar o decizie bruscă de anulare va duce la pierderi. De exemplu, festivalul Untold se bazează pe un buget de 19 milioane de euro, în timp ce Neversea pe 15 milioane de euro.
„Investițiile au început încă din 2020, o parte din lucruri am început să le facem atunci, dar au fost puse pe hold când am anunțat amânarea. Sunt cheltuieli care au fost începute și asumate și vor fi reluate de la zero în pregătirea ediției din acest an. Noi avem o echipă permanentă de o sută de oameni, avem costuri logistice", spune Edy Chereji.
„Ne-am făcut un buget mai mic decât în anii trecuți. Încercăm să facem investiții cu măsuri pentru ca cheltuielile să fie sigure, nu ne aruncăm cu cheltuieli fără să fim siguri. Ne pregătim furnizorii. Am ieșit public să arătăm că muncim și suntem sinceri. Suntem o echipă de bază de 12-15 persoane, iar pe măsură ce ne dezvoltăm și adăugăm conținut ne mărim. Am anticipat cam 30 de persoane care lucrează la care se vor adăuga probabil 100-150 de voluntari", spune și Alin Vaida.
Ce ar însemna o nouă amânare?
„Presiunea noastră va fi pe luarea unei decizii inteligente, fără a ne mai preface că nu știm că de 11 luni că blocăm locurile de muncă a zeci de mii de oameni și venituri de milioane de Euro către stat. Autoritățile au obligația de a veni cu un set de variante pentru organizatori, fiecare cu măsurile care trebuie respectate pentru a putea funcționa. S-a întâmplat deja asta pentru alte sectoare din economie, nu vedem de ce e imposibil de făcut același lucru pentru sectorul cultural și de entertaiment", spune Renate Rozenberg.
Deja branduri în România și nu numai, Untold și Neversea au căutat să își extindă activitatea.
„Noi am încercat să găsim de anul trecut soluții de reinventare care să ne permită să supraviețuim și să ținem echipa aproape. Am lansat croaziera Untold, un proiect care să nu depindă de pandemie. Vorbim de 2.500 de oameni care sunt urcați pe un vas de croazieră, sunt testați cu toții, inclusiv echipajul și artiștii. Ar trebui să vorbim de un eveniment 100% sigur. Am deschis la Constanța plaja Nerversea care a însemnat posibilitate să ținem brandul în mintea celor care au fost pe litoral. Festivalul s-a întins pe două luni și a reușit să transmită ceva și a fost o surpriză pentru cei care doreau o plajă decentă. Noi vom continua și în acest an indiferent de ce se va întâmplă. Avem o echipă de 100 de oameni și căutăm să finanțăm cheltuielile pe care le avem.
Dacă se va mai sta pe tușă încă un an probleme majore vor fi în principal la furnizorii de servicii. În ultimii 5-6 ani s-au dezvoltat multe companii specializate care oferă servicii pentru toate evenimentele mari din România, începuse și piața din România să fie una care oferea securitate acestor prestatori, dar acum s-au trezit cu niște investiții, rate la bancă făcute pentru echipamente cumpărate, care nu mai pot fi susținute fără niciun eveniment. Dacă avem o pauză mare ne vom găsi în situația în care vrem să repornim evenimente, dar vom fi nevoiți să o luăm de la zero și să lucrăm cu echipe din străinătate care vor duce la costuri mari și la bani care în loc să rămână în România vor merge afară", atrage atenția Edy Chereji.
Pentru Alin Vaida, cel mai bun răspuns este un îndemn către autorități.
„Trebuie să facem ceva, trebuie să deblocăm situația, trebuie să vedem ce putem lucra, nu doar pentru noi, dar și pentru public, artiști, partenerii noștri. E nevoie de sănătate mentală în perioada asta, e nevoie de cultură și vorbesc în numele tuturor organizatorilor serioși din țară că ne asumăm să facem evenimente în condiții sigure, doar trebuie să găsim teren de discuție", concluzionează organizatorul Jazz in the Park.
