Linkuri accesibilitate

Cultură sau divertisment? Pe cine sprijină guvernul prin schema de ajutor de stat?


Schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural independent arată cum se raportează statul la cultură. Beneficiarul principal e industria de divertisment și, paradoxal, artiștii independenți nu pot accesa fonduri. Cui folosește cu adevărat schema de ajutor de stat?

De la începutul epidemiei COVID-19 în România, Dana Porlogea a lucrat la un supermarket, la departamentul de comenzi online.

„Făceam 20 de kilometri pe zi printre rafturi ca să umplu coșurile care ajungeau acasă la cetățeni”, spune aceasta.

Porlogea e unul dintre cei peste 3.000 de artiști independenți, care lucrează - sau lucrau - în București.

„Am rezistat vreo două luni. Mai mult nu am mai putut pentru că cedam psihic. Fizic mă obișnuisem cu efortul, deși nu-mi mai simțeam picioarele, dar psihic n-am mai putut, așa că mi-am dat demisia și m-am întors la mâncat nimic, mărturisește actrița.

Dana Porlogea, actriță independentă
Dana Porlogea, actriță independentă

Norocul ei că, peste vară, au funcționat terasele „și am mai prins și eu două spectacole în august și în septembrie”. Acum repetă la spectacolul “Urzeala lui Prospero”, în regia lui Claudiu Romila, la Teatrul Nottara. Când va putea să joace în acest spectacol nu știe.

Când Guvernul României a anunțat schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural, oricine s-ar fi gândit că artiști precum Dana Porlogea urmează să beneficieze de sprijin în această perioadă.

Dar „tocmai noi nu ne încadrăm în acest ajutor. Eu nu am firmă și nu rup bilete. Nu sunt organizator de evenimente. Nu organizez niciun festival ca să vând 50.000 de bilete și să-mi dea statul 100.000 de euro”, spune actrița.

Așa se face că măsurile luate de autorități dau impresia unui lucru făcut pe repede înainte. Voci cu greutate în domeniul cultural acuză că schema de ajutor denotă lipsă totală de respect față de celula de bază a domeniului: artistul.

Europa Liberă a discutat cu reprezentanți ai producătorilor din industria cinematografică, cu managerul primului teatru independent din România, cu cei care fac educație culturală în școli, în mediile defavorizate, experți în cultură, cu manageri culturali și cu artiști freelanceri.

Reproșuri de fond aduse schemei de ajutor de stat pentru cultură

  • Mecanismele propuse sunt dezvoltate în jurul vânzării de bilete. Schema este optimizată pentru organizatorii de evenimente, dar modul de organizare a activității culturale implică cercetare și creație, producție, educație culturală și activități de dezvoltare a publicului, prezentare și difuzare, și nu poate fi redus doar la organizarea de evenimente;
  • Schema îi favorizează aproape exclusiv pe organizatorii de evenimente, în special pe organizatorii de festivaluri, care, în cea mai mare parte, sunt doar intermediari între creatori și public. Nu e clar dacă și mai ales cum va deservi și restul lanțului de producție de valoare culturală, de la creatori la tehnicieni și producători culturali;
  • Ideea că resursele se vor răspândi de la organizatori către cei care produc cultură și servicii suport îl pune pe organizator în poziția privilegiată de a decide asupra existenței însăși a producției culturale;
  • Calcularea valorii ajutorului în funcție de veniturile din biletele vândute este un dezavantaj pentru operatorii culturali care desfășoară activități în beneficiul comunităților și publicului fără a taxa participarea;
  • Intrarea în galeriile de artă este gratuită, iar spațiile de teatru independente care percep bilet pentru accesul la activitățile lor practică în mod obișnuit prețuri reduse, atât ca măsură de încurajare a participării publicului, cât și, mai ales, din cauză că operează în competiție cu instituțiile publice, ale căror bilete sunt subvenționate în proporție de 75-90%.
  • În cazul spațiilor independente, prețul biletelor reflectă în foarte mică măsură sau deloc costurile reale de producție. Astfel, chiar dacă au avut evenimente cu public, aceste entități vor beneficia de sume infime prin ajutorul de stat.
  • Se agravează decalajul pe care Statul îl creează între instituțiile publice și spațiile independente, în defavoarea celor din urmă, spun reprezentanți ai 70 de organizații culturale din țară.

Reproșuri de nuanță și de atitudine aduse autorităților

  • De la sumele în sine alocate prin această schemă de sprijin, până la modul în care a fost gândită schema de autorități, de la felul în care autoritățile arată că înțeleg structurarea și funcționarea domeniului cultural și specificitatea fiecărui sector al său, până la golurile de comunicare sau puseurile de inutilă autoritate în anunțarea și implementarea măsurilor, toate au ajuns să fie puse în discuție după lansarea schemei.
  • Măsurile luate de autorități denotă că acestea sunt departe de ceea ce dinamica realității din domeniul extrem de vast al culturii, în permanentă schimbare, le-ar impune să fie. Guvernul și Ministerul Culturii au avut 15 runde de întâlniri cu reprezentanți din aproapte toate zonele spațiului cultural înainte ca vicepremierul Raluca Turcan și ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu să facă publică schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural independent.
  • Cu toate acestea, partenerii din domeniul culturii nu au mai fost consultați atunci când guvernul a luat decizia implementării măsurii. Deciziile au fost luate peste capul celor cărora ar trebui să le profite, în beneficiul cărora se presupune că au fost gândite. Acesta e și motivul pentru care s-a ajuns la situații absurde ca o organizație care nu ”taie bilete”, dar care face acte culturale și de educație în școli sau în beneficiul categoriilor defavorizate să primească un grant în valoare totală de 4.000 de euro.
  • În același timp, artiștii independenți lipsesc cu desăvârșire din schemă, deși ei sunt autorii produsului vândut de marii beneficiari ai schemei. Aceștia din urmă primesc granturi de până la 800.000 de euro.

Ce propun autoritățile

Ministerul Culturii și Guvernul României au făcut un proiect de schemă de ajutor de stat, de 100 de milioane de euro, pentru sectorul cultural afectat de pandemia de coronavirus. Schema, prezentată de vicepremierul Raluca Turcan și de ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, vizează cinci măsuri, iar beneficiarii eligibili sunt entități de drept privat – ONG-uri și societăți comerciale (IMM-uri și întreprinderi mari) care au avut activități în ultimii doi ani în unul din următoarele domenii culturale:

  • artele spectacolului - teatru, muzică, dans,
  • arte vizuale - pictură, sculptură, film, fotografie,
  • patrimoniu,
  • carte,
  • audio-vizual,
  • educație culturală.

Beneficiarii ajutorului de stat au primit termen de înscriere până miercuri într-un Registru Cultural, gestionat de Institutul Naţional de Cercetare şi Formare Culturală (INCFC), institut aflat în subordinea Ministerului Culturii.

Registrul e o noutate, pentru că acest instrument a lipsit în ultimii 30 de ani din politicile publice culturale și se dorește a fi, așa cum spune ministrul Bogdan Gheorghiu, o hartă a sectoarelor cultural-creative (SCC).

Cine nu se înscrie, nu va putea beneficia de sprijinul financiar și nu există pentru domeniu. Perioada de preînscriere este de doar o săptămână și se încheie miercuri, 25 noiembrie 2002.

Ministerul spune că înscrierea este necesară și pentru evaluarea impactului bugetar al schemei de ajutor, după care actul normativ aferent schemei de ajutor de stat va fi întocmit și pus în consultare publică. Termenul estimat pentru operaționalizarea schemei este începutul anului 2021, adică după alegerile care vor da configurația politică a viitorului legislativ și a viitorului guvern. Bugetul estimat este de 100 de milioane de euro.

Există două tipuri de granturi: microgranturi cu o valoare fixă de 4.000 de euro și granturi variabile raportate fie la vânzarea de carte din anul 2019, fie la numărul de bilete comercializate în anul 2019, cu un plafon maxim de 800.000 de euro pentru fiecare beneficiar.

Vicepremierul Raluca Turcan a amintit în conferința de presă în care a lansat schema de ajutor și celelalte măsuri de care au beneficiat cei din sectorul cultural-creativ: acces la schema de granturi stabilită prin Ordonanța de Urgență 130/2020, microgranturi de 2000 de euro, granturi de capital de lucru și de investiții, șomaj tehnic (adică 75% din salariul mediu brut pe țară) și indemnizația pentru drepturi de autor pentru cei care au avut venituri exclusiv din contracte pe drepturi de autor.

Ce nu a spus e că nu toți artiștii s-au încadrat în cerințele de acordare a acestor forme de sprijin și că mulți dintre ei, artiști activi, au rămas pe dinafară. Din nou, mai ales, artiștii independenți.

Turcan spune că elaborarea schemei de ajutor de stat a fost făcută după 15 runde de întâlniri cu artiștii și cu organizatorii de evenimente, în urma cărora a fost constituit un grup de lucru.

Cum se împart sumele și care sunt acestea

  • Microgranturi pentru operatorii culturali care nu au venituri din vânzare de bilete. Valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a sumei de 4.000 euro pentru fiecare beneficiar de ajutor de stat.
  • Granturi pentru organizarea de festivaluri culturale pentru operatorii culturali care au organizat un festival cultural cu vânzare de bilete. Valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 25% din valoarea brută a biletelor vândute la ediția din 2019 a festivalului, dar nu mai mult de 800.000 euro.
  • Granturi pentru organizarea de evenimente culturale, pentru operatorii culturali care au organizat evenimente culturale în anul 2019 și au venituri din bilete vândute. Aici, se face distincția între evenimente muzicale/evenimente de tip stand-up comedy și evenimente din alte domenii culturale decât domeniul muzical și stand-up comedy.
  • Astfel, pentru cele muzicale și de stand-up comedy, pentru 1 - 10 evenimente organizate în anul 2019 valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 5% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro. Între 11 - 50 evenimente organizate în anul 2019 valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 7% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro. La cele cu peste 50 de evenimente organizate în anul 2019 valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 9% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro.
  • Pentru evenimentele din alte domenii culturale decât domeniul muzical și stand-up comedy, valoarea maximă a ajutorului de stat este echivalentul în lei a 50% din valoarea brută a biletelor vândute la evenimentele organizate în 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro.
  • Și librăriile și editurile beneficiază de ajutorul de stat, valoarea maximă a granturilor fiind în cazul celor dintâi echivalentul în lei a 25% din valoarea brută a vânzărilor de carte din 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro, iar pentru edituri echivalentul în lei a 25% din valoarea brută a vânzărilor fizice directe de carte din 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro.

Ada Solomon: „Nu poți să faci o șaorma cu de toate din domeniile culturale”

Pentru producătorul de film Ada Solomon nu momentul ales de autorități e problema, cu mai puțin de trei săptămâni înainte de alegerile parlamentare, ci modul în care a fost prezentată această schemă: pentru că „este încă o dată un exemplu de cum să construim ceva ca să demonstrăm că am făcut și să împăcăm toată lumea.”

Cultura, spune Ada Solomon, este un domeniu foarte complex în care fiecare subdomeniu are specificitatea lui. Or, schema, așa cum arată ea până în acest moment, este mai degrabă o schemă de ajutor pentru industria de divertisment și nu pentru domeniul cultural, spune profesionistul în producția cinematografică.

„Nu cu o aplecare prioritară pentru domeniul cultural și aici este o chestiune de concept și de viziune și de mod în care este înțeleasă cultura, rolul și rostul ei, cine sunt operatorii culturali. Sigur, domeniul divertismentului a fost lovit crunt. Dar ce se propune acum nu este o măsură culturală, nu ține de aspectele culturale. (...) Creează nu numai confuzie, dar și frustrări foarte mari față de cum suntem înțeleși”, spune producătorul de film Ada Solomon.

Producătorul de film Ada Solomon
Producătorul de film Ada Solomon

„Sigur că trebuie ajutați organizatorii de evenimente, că trebuie ajutate și sălile de cinema, nu doar teatrele și sălile de concerte. Dar, a vedea că există o prioritate pentru stand-up comedy atunci când vorbești de cultură îmi pare cumva bizar, ca să nu zic altfel”.

Mai mult decât atât, măsura vine foarte târziu, spune producătorul de film. Discuțiile au început în aprilie dar apoi au fost abandonate la nivelul lunii iulie-august, când Raluca Turcan le-a vorbit pentru prima oară practicienilor domeniului, invitați la discuțiile de la guvern despre o schemă de ajutor.

Dar de atunci nu am mai avut nicio discuție – scuze că repet – pe specificitățile fiecărui domeniu. Nu poți să faci o șaorma cu de toate din domeniile culturale. Nu poți include printr-o măsură economică toate domeniile și toate laturile spectrului cultural într-un construct industrial”, spune Ada Solomon.

A face o prioritate pentru stand-up comedy atunci când vorbești de cultură îmi pare cumva bizar
Ada Solomon

În ceea ce privește domeniul particular al cinematografiei, ea spune că nu era nevoie de o schemă „care să fie ceva pentru toți și până la urmă mai nimic”, pentru că măsurile puteau fi luate din vreme, chiar și fără efort financiar.

Cinematografia are surse de finanțare. Lipsește voința direcționării lor

Fondul cinematografic poate beneficia de două măsuri pentru revigorarea sa și pentru relansarea producției naționale, aflată în impas major în urma pandemiei de coronavirus, spune Ada Solomon.

Una este legată de contribuția operatorilor de jocuri de noroc la fondul cinematografic, stabilită printr-o lege adoptată de parlament la sfârșitul lui aprilie și care nu este funcțională nici în prezent pentru că Ministerul de Finanțe nu a elaborat o metodologie pentru virarea acestor fonduri de la ANAF către Centrul Național al Cinematografiei (CNC).

Cealaltă măsură pe care a propus-o la întâlnirile de la guvern are legătură cu o Directivă pe care Uniunea Europeană o are în calcul de ceva vreme și care nu are legătură cu pandemia și privește contribuția marilor operatori de streaming la producția națională. Măsura a fost implementată în Polonia de câteva luni și a generat fonduri de 800.000 de euro la fondul cinematografic polonez.

„Sunt lucruri simple, care nu pun presiune pe buget și care sunt legate strict de producția națională și de fondul cinematografic”, spune producătoarea.

Cât privește schema de ajutor de stat pentru industria cinematografică, în particular, distinct de celelalte ramuri ale domeniului, discuțiile despre ea au existat dinainte de pandemie, dar a rămas blocată în neant la sfârșitul lui noiembrie trecut. Schema a fost gândită ca un stimulent financiar economic menit să ajute industria cinematografică și, colateral, domeniul cinematografic și coproducțiile.

„E și o chestiune de imagine și una economică și, în același timp, o măsură extrem de utilă care funcționează în toate țările din Europa și care creează un palier competitiv important între țări”, explică Solomon.

Numai că această schemă de sprijin pentru domeniul cinematografiei nu doar că a rămas blocată, dar nici nu s-au făcut plățile pentru proiectele desfășurate anterior.

„Oamenii au venit, au filmat aici, au cheltuit bani în România de ordinul milioanelor de euro, au plecat acasă cu promisiunea legalizată că vor primi o parte din acești bani înapoi, conform acestei scheme, și nu i-au primit nici până azi. Asta pune o presiune enormă și în ceea ce privește credibilitatea României ca partener, funcționabilitatea unor companii de producție din România care sunt lipsite de resurse, care au avansat niște resurse, li s-au făcut promisiuni, și-au făcut niște planuri de business pe baza acestor sume care sunt importante și ele nu mai vin.”

Și aici există instrumentul legal. Nu există metodologia și nu e pusă în practică.

Ministerul Culturii a rămas anchilozat la nivelul anilor '80, fără legătură cu realitatea

Producătorul nu acordă mari sorți de izbândă nici acestei ultime scheme lansate săptămâna trecută de guvernanți.

Când vezi cum e structurată această nouă măsură, îți dai seama că nu se înțelege ce se întâmplă în domeniul ăsta (...) Nu poți să aplici aceeași măsură pentru o companie care face divertisment unei organizații care face educție prin cultură. Componenta culturală este ceva de care societatea are nevoie, pe de o parte, la nivel spiritual și de existență socială, de confort social, de bunăstare a cetățeanului, iar partea economică, partea „care face să se învârtă rotițele din mecanism, cu contribuția industriilor culturale, trebuie luată distinct”, explică Solomon.

Or, această analiză lipsește la nivelul autorităților și, spune producătoarea, nu sunt chemați pentru consultații specialiștii în politici culturale și în strategii pentru crearea măcar a unei strategii pe termen mediu.

Dar o criză este un lucru care generează energia de a schimba lucrurile pe care le observi mai pregnant într-o situație de criză pentru că sunt înțepenite, că stagnează, că sunt anchilozate. Pentru că vorbim de o anchilozare inclusiv pentru felul în care este structurat Ministerul Culturii. Toate partea administrativă și de privire asupra domeniului cultural e înțepenită undeva într-un model din anii '80, fără nicio legătură cu actualitatea.”

Producătorul deplânge genul de comunicare instituit astfel de guvern și spune că lucrurile vor fi mult mai greu de întors din drum, după ce deja autoritățile au făcut publică schema, fără să explice pe ce se bazează fiecare dintre măsurile anunțate.

„De ce 4.000 de euro pentru un operator cultural independent și nu 3.000 sau 6.000 înțelege Dumnezeu. De ce la organizatorii de evenimente 50% din vânzările de bilete și la vânzările de carte 25%? Poate că e o gândire acolo. Dar e același lucru care se întâmplă și la măsurile legate de pandemie: nu se comunică de ce.”

Cât privește folosirea resurselor puse la dispoziția statelor membre de Uniunea Europeană, lucrurile stau și mai prost. 25 dintre cele 27 de state membre au implementat programul „Europa Creativă”. Cele două, care lipsesc, sunt România și Bulgaria.

„​E teribil de frustrant. Capacitate avem, specialiști, deschidere există. Dar de ce nu luăm din nou, cum am făcut de atâtea ori, modelul Franței? De ce nu ne sfătuim cu specialiștii din Franța, care sunt dispuși și care au o deschidere specială pentru România și pentru parteneriatul cu România? Oare de ce, tu, Uniune Europeană ai mărit bugetul pentru Europa Creativă? La ce-o fi bună cultura asta? Lucrurile sunt generate în cascadă: dacă oamenii nu sunt educați să consume cultură pentru binele propriu, nu pentru binele meu, al producătorului de cultură, ci pentru confortul și bunăstarea proprie și nu o înțeleg ca atare și nu-i înțeleg necesitatea, atunci sigur că nici la nivel de autorități nu se înțelege la ce e bună cultura asta”, a conchis Ada Solomon.

Sub logica profitului: „Nu vinzi, nu meriți ajutor”

După artiștii independenți, care lipsesc cu desăvârșire din schemă, deși li se cere să se înregistreze în Registrul Cultural, la secțiunea „lucrători culturali, persoane fizice”, cei mai nedreptățiți sunt cei care propun alte tipuri de construcție culturală, care nu se înscriu în logica profitului.

Este cazul Centrului de Teatru Educațional Replika, aflat la al șaselea an de activitate, care a creat programe de educație culturală, rezidențe, spectacole, ateliere cu sute de copii și adolescenți din toată țara, cu intrare gratuită, timp în care ajutorul de stat, care va funcționa sub forma unui program de finanțare abia pentru 2021 – 2023, este dat marilor evenimente.

Dramaturgul Mihaela Michailov, cofondator al Centrului de Teatru Educațional „Replika”
Dramaturgul Mihaela Michailov, cofondator al Centrului de Teatru Educațional „Replika”

„Cu alte cuvinte, nu ai vândut educație culturală copiilor, ești un prost care nu merită niciun ajutor!”, spune Mihaela Michailov, cofondatoare a Centrului de Teatru Educațional Replika.

În schema gândită astfel de guvern, Teatrul Replika, tocmai pentru că nu „taie” bilete va beneficia de micrograntul cu valoare fixă de 4.000 de euro, în sumă totală.

E strigător la cer să vii cu o astfel de schemă într-o perioadă în care multe entități non-profit și multe spații independente, care funcționează, sunt pe cale de dispariție. E istovitor pentru toate aceste structuri să le explice unor incompetenți ce înseamnă să gândești programe educaționale pe termen lung, ce înseamnă să te raportezi la o altă paradigmă culturală”, spune Mihaela Michailov.

Și ea a participat la discuțiile de la guvern și Ministerul Culturii și spune că disperarea artiștilor este dată de faptul că „lucrurile au rămas în același loc”.

„(...)Suntem în situația în care vedem că nimic din ce s-a discutat sau din ceea ce am încercat noi să accentuăm nu ajunge unde trebuie. Și asta este o problemă, pentru că este un sector care a fost foarte afectat de criză. E un sector în care sunt foarte mulți lucrători culturali care se confruntă cu precaritatea, sunt spații independente care riscă să se închidă, pentru că, pe lângă chirii, trebuie să mai asigure și alte lucruri iar suma asta de 4.000 de euro este important de văzut pentru cine e dată? Pentru cineva care deține un spațiu, e o sumă cu care să-ți plătești maxim chiria pe o lună”.

Ultimele discuții au avut loc chiar la începutul lunii noiembrie, când mai mulți reprezentanți ai sectorului cultural independent din teatru și din dans au avut o întâlnire cu ministrul Culturii Bogdan Gheorghiu, cu vicepremierul Raluca Turcan și cu ministrul Finanțelor Florin Cîțu, în prezența primarului general al Capitalei, Nicușor Dan, cărora li s-a explicat cum funcționează sectorul cultural și că această schemă de ajutor trebuie adaptată la plaja extrem de diferită de entități culturale. Sunt structuri care fac educație culturală, intervenție culturală în comunități dezavantajate, proiecte de rezidență, de formare, care nu țin de vânzarea de bilete.

„Nu te poți duce într-o comunitate dezavantajată să pui bilete, pentru că atunci ți-ai dinamitat propriul demers. (...) Cred că este o schemă liberală de înțelegere a sectorului cultural în termeni de profitabilitate, de câștig și de industrie. Or, sectorul cultural nu este o industrie. (...) Problema e cum gândești lucrurile acestea în așa fel încât pe cei care se confruntă cu cele mai mari probleme să-i susții. (...) Ne dăm seama că nu mai avem cu cine să dialogăm, că sunt niște porți închise din start.”

Cosmin Manolescu: Creatorul care este la baza întregii culturi lipsește din această schemă

Cosmin Manolescu, director al Fundației Gabriela Tudor și manager și expert cultural & coach la Zona D Management, a participat și el la trei sesiuni de lucru cu autoritățile înainte de emiterea schemei de ajutor și atrage atenția că ajutorul de stat va funcționa sub forma unui program de finanțare abia pentru anul 2021-2023 în care beneficiarul va trebui să aibă o cofinanțare de minim 20%.

Expertul cultural spune că sprijinul este de fapt unul acordat în mare măsură marilor festivaluri de muzică, teatru și film de tip Untold, Neversea, TIFF, Electric Castle, librăriilor și editurilor pe baza vânzărilor.

Managerul cultural Cosmin Manolescu
Managerul cultural Cosmin Manolescu

„Ce apare acum e un pic diferit față de ceea ce ni s-a prezentat nouă. Ni s-a spus că va fi o schemă de ajutor de finanțare a proiectelor culturale cu o participare de 80% din partea statului și 20% din partea operatorilor culturali care se va derula în perioada 2021 – 2023.

Și această schemă vine din fondurile oferite de UE pentru a atenua consecințele pandemiei de Covid-19. Nu se mai menționează aceste detalii, că este o schemă de finanțare, doar se menționează că există aceste microgranturi, care reprezintă o abordare total greșită din punctul meu de vedere și al unui număr important de organizații și manageri culturali.”

Expertul spune că nu există o relație între valoarea acordată acestor granturi și expertiza și activitatea culturală care nu implică vânzarea de bilete, cum sunt programele de formare profesională, de educație, de intervenție culturală în care se lucrează cu persoane cu deficiențe și în care nici nu se cere taxă, nici nu se pun bilete în vânzare. „Această abordare strict neo-liberală în care doar cultura care se vinde contează este greșită (...). Până la urmă, toată zona de cultură și de creativitate este derulată de artiști. Or, ministerul sprijină doar entitățile juridice. Asta e una din deficiențe. Noi am cerut tot timpul să existe și o formă de ajutor pentru artiști. Practic, creatorul care este la baza întregii culturi lipsește din această schemă.”

Cosmin Manolescu consideră că inclusiv modul în care a fost gândit ajutorul de șomaj pentru perioada pandemiei a lăsat neacoperiți circa 25-30% dintre artiștii freelanceri care au aplicat pentru că nu au îndeplinit condițiile absurde puse de autorități: să fi avut un contract în ultimele trei luni, iar în momentul solicitării să nu aibă nicio activitate. Or, mulți dintre ei nu aveau contracte de colaborare în acele luni din cauza pandemiei iar alții, pentru simple colaborări, pe sume infime, au rămas astfel fără ajutorul de șomaj acordat pe perioada stării de urgență.

Alexandru Iureș, manager al Teatrului Act, primul teatru independent din România – „Cum aș putea să spun că nu ne ajută? Pe noi ne ajută!”

Alexandru Iureș, managerul primului teatru independent din România, Teatrul Act
Alexandru Iureș, managerul primului teatru independent din România, Teatrul Act
Cum aș putea să spun că nu ne ajută? Da, pe noi ne ajută!
Alexandru Iureș, manager al Teatrului Act

Da, pe noi ne ajută! În primul rând, noi am primit șomajul tehnic, care a acoperit 75% din salarii iar acum suntem incluși în măsurile de sprijin pe care autoritățile le-au gândit și, din ce s-a publicat până în acest moment, activitatea noastră, a teatrelor independente este cuprinsă în această schemă de ajutor de stat și suntem eligibili să primim 50% din valoarea brută a biletelor vândute. Cum aș putea să spun că nu ne ajută? Cât de potrivite sunt măsurile și cât de mult ar putea fi îmbunătățite, e o discuție lungă. Dar important este să ne concentrăm pe ce există în acest moment, nu ajută pe nimeni un conflict. Eu aleg să văd partea bună. Pentru mine e încurajator că autoritățile ne-au consultat în mai multe rânduri, e un bun pas de plecare. Să nu uităm că este cea mai bună comunicare de până acum cu autoritățile. Nu pot să nu mă bucur de acest prim pas în care ne-am întâlnit la guvern cu prim-ministrul, cu viceprim-ministrul, cu ministrul Finanțelor, cu ministrul Culturii. Am avut o ședință de trei ore. Nu-mi aduc aminte să mai fi existat o asemenea întâlnire până acum. Cred că autoritățile au arătat și transparență și capacitate de comunicare (...). Am uitat să-l menționez pe domnul Nicușor Dan, care a facilitat discuția de la guvern. E prima oară când autoritățile manifestă deschidere pentru sectorul cultural independent, inclusiv la Primăria Capitalei.”

Reprezentanții mai multor organizații din sectorul cultural privat au cerut la începutul lunii noiembrie Primăriei Municipiului București un ajutor de urgență de 10.000 de lei pentru un artist, pentru că legea îi permite primăriei să acorde burse sociale persoanelor defavorizate, și un ajutor de urgență pentru entitățile private, PFA-uri, SRL-uri și ONG-uri, de 25.000 de lei pentru cele cu activitate redusă sau de 50.000 pentru teatre sau spații culturale care au în administrare un număr mai mare de proiecte și costuri ridicate de chirie, o problemă spinoasă a acestei perioade, pentru că în lipsa activității chiria nu poate fi decontată.

Apel pentru includerea artiștilor independenți în schema de ajutor

Luni, peste o sută de trupe și artiști consacrați au cerut autorităților includerea artiștilor independenți în schema de ajutor de stat pentru cultură. Nu în beneficiul lor, ci din solidaritate cu artiștii neglijați de această schemă.

„(...) am constatat cu surprindere că artiștii nu sunt incluși în planul Guvernului. Citind cele cinci măsuri vizate în schema de ajutor de stat am observat că acestea se adresează doar operatorilor culturali, organizatorilor de festivaluri și evenimente culturale, organizatorilor de evenimente muzicale și stand-up comedy, vânzătorilor de bilete, librarilor și editorilor, artiștii nefiind incluși în niciuna dintre aceste măsuri. Considerăm că existența sectorului cultural depinde nu doar de organizatorii de evenimente, ci mai ales de artiști. Vă rugăm să includeți în schema de ajutor de stat și această entitate ca beneficiar eligibil al sumelor destinate ajutorării sectorului cultural.”

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG