„Am încredere că inteligența artificială va îmbunătăți viața, că are deja un impact pozitiv asupra științei, tehnologiei, societății umane în general”, spune cercetătorul Marius Stan pentru Europa Liberă.
Plecat din România în urmă cu 26 de ani, Marius Stan este unul dintre cei mai cunoscuți români din SUA. Ar scăpa de birocrația din cercetarea românească și îi sfătuiește pe experții români să fie mai îndrăzneți.
A obținut licența în fizică la Universitatea din București și doctoratul în chimie la Institutul de Chimie Fizică al Academiei Române.
În SUA a plecat pentru un job de cercetător principal la Laboratorul Național Los Alamos, New Mexico. A fost director național pentru informatică la Ministerul Energiei al SUA, în timpul administrației Barack Obama.
Ulterior, a devenit lider al programului de materiale inteligente de la Laboratorul Național Argonne și profesor asociat la Universitatea din Chicago și Universitatea Northwestern. În prezent, s-a retras din activitatea full time, dar colaborează în continuare cu laboratorul.
Marius Stan își amintește că atunci când a decis să plece din România viața era dificilă pentru familia lui. Atât el, cât și soția lucrau în cercetare.
„Trebuie să spun că am trecut și printr-o perioadă foarte dificilă din punct de vedere financiar cu cei doi copii. Ne era foarte greu și probabil că ne-am pierdut speranța că ceva se poate schimba în bine la momentul acela”, își amintește Marius Stan.
Voiau să își păstreze profesia și a plecat pentru un stagiu postdoctoral de doi ani, care apoi s-a prelungit.
Schimbarea României, de la an la an
Marius Stan vine anual în România, unde își vizitează familia, se întâlnește cu prietenii și participă la diverse conferințe. Tuturor le spune că în România e mai bine față de perioada când a decis să plece, pentru că la fiecare vizită a observat că s-a schimbat ceva în bine.
„Când am spus asta familiei, părinților mei care sunt aici, surorii mele, prietenilor noștri, au primit evaluarea mea cu mirare: «Cum poți tu să spui că în România e mai bine?». Și atunci le-am dat exemple despre cum s-au schimbat în bine în orașele din România, sistemul bancar, financiar, în viața de zi cu zi. Internetul. România are o rețea de comunicare prin internet care este mai bună, mai rapidă decât în Statele Unite”, spune Marius Stan.
Aș vrea ca totul să fie mai simplu în România, atât în domeniul științific, cât și în viața de zi cu zi.Marius Stan
Nu simte că a părăsit România, și-a păstrat cetățenia română și a făcut tot posibilul să facă lucruri prin care să ajute.
Marius Stan este specialist în chimie computaţională, fizician cu preocupări în termodinamica de non-echilibru, eterogenitate şi proiectarea materialelor pentru aplicaţii energetice şi electronice.
El și grupul său de cercetare Institutul Argonne din Chicago au folosit inteligența artificială (AI) de mai mulți ani, în special învățarea automată (machine learning), pentru a înțelege și a modela fizica sistemelor complexe.
Tocmai de aceea, el consideră că inteligența artificială(AI) nu poate face rău oamenilor.
„Este un instrument dezvoltat de oameni care ajută oamenii în multe aspecte ale vieții. Ca și în alte cazuri, dacă ne gândim la istoria chiar recentă, din ultimii 200 de ani, a societății umane, transformări tehnologice, inovații, apariția automobilului, a televiziunii, a telefonului au creat îngrijorare, au speriat oamenii și este normal”, spune Marius Stan.
„Am încredere că, la fel ca și în cele cazurile menționate, omenirea va trece cu bine peste toate aceste încercări și va reuși să creeze un cadru în care inteligența artificială să ne ajute, să ne îmbunătățească viața și nu să distrugă societatea umană”.
Pericolele asociate inteligenței artificiale vin din partea oamenilor
Cercetătorul susține că foarte mulți dintre cei care critică în prezent inteligența artificială o folosesc zi de zi.
„Să luăm spre exemplu învățarea automată - machine learning, prelucrarea imaginilor - computer vision, sau prelucrarea limbajului natural -natural language processing. Un exemplu foarte la modă acum este soft-ul ChatGPT, care a stârnit o mulțime de controverse. Eu consider că deși sunt pericole asociate cu utilizarea inteligenței artificiale, aceste pericole nu vin din partea tehnologiei sau acelui software, a acelui cod, vin tot din partea oamenilor”, crede Marius Stan.
„Algoritmii actuali învață din exemple”
Marius Stan consideră că reglementarea inteligenței artificiale e necesară, dar speră că nu vor fi încercări de a opri dezvoltarea tehnologii, așa cum a fost propus inclusiv de către Elon Musk.
„Cred că ar fi dăunătoare orice restricții în dezvoltarea unei tehnologii, nu ar face decât să apară programe pirat care vor ocoli cadrul legislativ”.
Important e ca oamenii care lucrează cu „machine leaning”, în special cu algoritmii bazați pe rețele neuronale-deep learning cum sunt cunoscuți, să aibă o conduită morală și un sistem de valori și o etică deosebită.
„Acești algoritmi, spre deosebire de cei de acum 20 de ani, când învățam eu să programez la Facultatea de Fizică, învață din exemple. Ei primesc o educație, primesc exemple pozitive, negative. Și apoi sistemul neuronal învață și e capabil să facă predicții bune. În funcție de ce exemple i se dau, predicțiile vor fi mai bune sau mai rele”, argumentează Marius Stan.
Patriotismul unui refuz
Cercetătorul vrea să ajute cercetarea din România. În luna aprilie a participat, la Timișoara, la conferința SmartDiaspora2023. Se bucură că a întâlnit mulți români din alte țări, dar și mulți cercetători din România, unde crede că „se poate face cercetare în condiții destul de bune”.
„Ce aș vrea să se întâmple și mi-ar plăcea și aș vrea să contribui la asta ar fi ca lucrurile să fie mai simple, mai clare. Viața mi se pare complicată în România, atât în domeniu științific, cât și viața de zi cu zi”, afirmă Marius Stan.
Îi îndeamnă pe cercetătorii din România să fie mai îndrăzneți și să candideze pentru diverse granturi din străinătate.
Despre calitatea revistelor științifice românești, Marius Stan nu are o părere foarte bună. De curând a fost invitat să publice în două astfel de reviste și a refuzat.
„Una dintre ele nu era indexată, nu putea fi găsită pe internet. Cea de-a 2-a era, dar editorul a propus să trimită articolul și el să fie publicat fără peer review - fără să fie revăzut, revizuit de specialiști și am zis nu. Și am considerat că e un gest patriotic”, arată Marius Stan, care susține că astfel i-a ajutat să își dea seama că trebuie să schimbe ceva.
Blocajele birocrației din România
Tot legat de cercetare a mai avut o neplăcere, când un institut din București l-a invitat să susțină cursuri chiar în timpul vizitei sale de acum, dar din cauza birocrației nu s-a putut.
„Totul era absolut gratuit. Nu vreau să fiu plătit. Sunt deja în România, nu trebuie bilete de avion. Am locuință asigurată, nu trebuie acoperit nimic, poate o cafea și o apă minerală o dată pe zi. Și nu a fost posibil”, a spus Marius Stan.
Dacă ar fi ministrul Cercetării chiar și pentru o zi, acesta ar fi primul lucru pe care l-ar face: simplificarea procedurilor din cercetare.
„Și asta nu înseamnă numai eliminarea dosarelor cu șină, înseamnă să fie mai ușor să obții un proiect, să fie mai ușor să aplici pentru un proiect, să fie mai ușor să angajezi pe cineva. Să fie simplu să pui laolaltă o echipă de cercetare între diverse institute sau universități din România și din afară. Să fie totul foarte ușor”, arată Marius Stan.
El susține că pentru acest lucru nu e nevoie de bani, ci de timp. Estimează că i-ar luat două mandate de ministru să simplifice lucrurile.
„Uneori trebuiesc bani ca să cumperi un microscop electronic, alteori trebuie doar voință ca să dai acces la acel microscop electronic multor cercetători. Nu costă nimic, trebuie doar făcut astfel încât să fie ușor, să fie simplu, viața să fie o plăcere în România”, mai spune cercetătorul.
Bogdan din serialul Breaking Bad
Pe lângă inteligență artificială, matematică, fizică și chimie, Marius Stan e pasionat de film și literatură. În prezent lucrează la o carte despre inteligența artificială pe înțelesul tuturor.
În urmă cu mai bine de 10 ani a fost actor în serialul de televiziune de succes Breaking Bad, fără să aibă studii de actorie.
„S-a întâmplat să merg cu familia, lucrând la vremea aceea la Institutul Los Alamos, statul New Mexico, institutul acela cu bomba atomică, cu proiectul Manhattan. Am fost împreună cu familia la un casting pentru serialul Breaking Bad și s-a întâmplat să le lipsească actorul care trebuia să interpretez acel rol, așa am ajuns să-l interpretez”, povestește Marius Stan.
De atunci, inclusiv la conferințele științifice, oamenii îl recunosc ca fiind românul Bogdan din serialul de televiziune Breaking Bad.
Cunoaște bine și cinematografia românească și organizează la Chicago un festival al filmului românesc. Îi cunoaște pe toți actorii și regizorii români și chiar scrie cronici despre filmele lor pe IMDB, cronici în general pozitive.
„Îmi plac multe lucruri la noul val românesc. Unul dintre ele este că România e prezentată mai bine, mai luminos. Am depășit, am trecut, cred, de întunecimea filmelor lui Daneliuc, de exemplu. România pare mai bine, o societate modernă”, a spus Marius Stan. Nu-i place însă limbajul folosit în unele filme.
„În multe din noile filme românești, limbajul folosit de personaje este de o vulgaritate care nu e necesară, cred eu, care nu ajută prea mult susținerii actului artistic. Ba chiar ar putea să îndepărteze o categorie largă de spectatori”, spune Marius Stan.
Cu toate că iubește cinematografia, dacă ar fi să aleagă între film și cercetare, cea din urmă ar fi pe primul loc.
De fapt, a făcut această alegere după serialul Breaking Bad, când s-a decis să rămână în cercetarea științifică.
Filmul și literatura le-a trecut la pasiuni. În prezent, scrie o carte despre inteligența umană și cea artificială și un roman, ambele în limba engleză.
„Visul meu este ca prestigiul și popularitatea cercetării științifice să fie, poate nu la fel de mare ca celor implicați în cinematografie, dar să se îndrepte în acea direcție. Mă gândesc la bucuria pe care ar avea-o fizicienii, chimiștii, biologii, cercetătorii de neuroștiințe să fie recunoscuți și ei”, conchide Marius Stan.
