În România, investițiile în domeniul sănătății reprezintă sub 5% din produsul intern brut al țării. România se află printre țările Uniunii Europene care investesc cel mai puțin în sănătatea cetățenilor, împreună cu Bulgaria, Estonia, Lituania, Ungaria și Polonia, potrivit Eurostat.
Medicina publică nu oferă servicii suficient de calitative pentru pacienți, motiv pentru care mulți dintre aceștia aleg operatorii privați. Marile firme de sănătate privată, cum sunt MedLife, Regina Maria sau Medicover, au devenit tot mai active pe piață. Ele au achiziționat în ultimii ani mai multe firme mici sau medii pentru a-și diversifica și extinde serviciile.
Sistemul medical privat avansează rapid
În pandemia de Covid, sistemul public s-a concentrat asupra gestionării acesteia, lucru care a limitat numărul de servicii disponibile celorlalți pacienți. Sistemul privat a reprezentat, pentru cei care l-au putut accesa, o soluție.
Situația pandemică a însemnat un moment de creștere pentru operatorii privați. Un raport al organizației KeysFin a arătat că piața din sectorul privat din România a atins un nivel record în anul 2021.
Profitul companiilor private a crescut cu 16% față de 2019, iar cifra de afaceri cu 11%. Într-o perioadă de numai opt ani (2011-2019), cifra de afaceri a înregistrat o creștere de 312%.
În plus, a crescut și numărul de firme din domeniu. În 2020, numărul acestora a atins peste 23.000 - cu 9% mai mult decât în 2019 și cu 125% mai mult decât în 2011.
În sectorul public cheltuielile nu au fost la fel de generoase. În 2019, statul a investit 12 miliarde de euro în sănătate, cu mult sub media europeană. România s-a situat pe locul 15 în Uniunea Europeană la capitolul cheltuielilor pentru sănătate.
Forța de muncă
În privința forței de muncă din sistemul public există, de asemenea, probleme. Potrivit unui raport realizat de organizația politică Frierdrick Ebert Stiftung (FES) din Germania, măsurile de austeritate din anii 2010 au avut un impact sever asupra sectorului public, afectând negativ cifra forței de muncă. S-a înregistrat un exod al medicilor fie spre piața privată, fie către alte țări.
Medicul Gabriela Păcurar lucrează din 2005 în Marea Britanie. Într-un interviu pentru Europa Liberă, aceasta spunea că sistemul medical din România a făcut-o să nu dorească se se mai uite înapoi.
În 2008, în Marea Britanie, lucrau 274 de medici români.
Numărul acestora a crescut de aproape cinci ori până în 2019, atingând 1274 de medici, potrivit unui raport al Institutului European din România (European Institute of Romania).
Același raport arată că, în anul 2019, au plecat din România peste 18.000 de medici.
Pe de altă parte, sectorul privat a experimentat o creștere a personalului sanitar – de la 48.000 de angajați în 2008, la peste 120.000 în 2020. Raportul precizează că politicile publice au facilitat privatizarea unei părți consistente a serviciilor de sănătate.
„Stomatologii, farmaciștii, dar și medicii de familie (în special după 2015) au o prezență cu totul neglijabilă în sistemul public, aceste activități fiind practic în totalitate privatizate”, arată raportul. Acești profesioniști reprezintă 37% din piața privată, față de sub 3% din cea publică.
Medicina de familie este alt serviciu care s-a mutat preponderent în sistemul privat. Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie a raportat în anul 2020 un deficit de peste 2.000 de medici de familie la nivel național. Raportul FES a arătat că personalul existent acoperă doar 85% din nevoi.
Bugete mari pentru achiziții
Achizițiile le permit operatorilor privați să își extindă aria de acoperire în ceea ce privește serviciile de nișă, servicii care nu sunt oferite în sistemul public.
Adrian Bădescu, antreprenor și fondator al clinicii Medici's din Timișoara, explică pentru Europa Liberă că există firme pe piața privată a căror cifră de afaceri atinge o jumătate de miliard de euro.
Iar clinicile private se dezvoltă mult mai rapid decât cele din sectorul public. Medici's plănuiește construcția unui spital privat, multidisciplinar, care urmează să devină cel mai mare din oraș, iar acțiunile Medici's se vor alătura portofoliului MedLife, care deține deja 5 clinici, 2 laboratoare, 1 spital multidisciplinar și un laborator de celule stem în oraș.
Un alt exemplu de integrare a unor clinici de către mari operatori este cel al clinicii Profilaxis din Timișoara. Aceasta a existat pe piață 25 de ani înainte de a fi preluată de operatorul privat MedLife, care a achiziționat 80% din acțiunile SC M-Profilaxis SRL, sub brandul Sfânta Maria, lansat acum 5 ani.
Clinica a fost înființată de Virgil Musta, specialist în boli infecțioase la Spitalul „Victor Babeș” din Timișoara, și fratele său Ioan Musta.
Medici's și Profilaxis nu sunt singurele cazuri de clinici achiziționate de companii mai mari.
Doctorul Ovidiu Palea, fondatorul centrelor medicale ProVita, a explicat că achiziția de către o firmă mai mare i-a fost propusă des. El explică că a ajuns la un acord cu MedLife pentru că a dorit un „parteneriat românesc”, fiind tentat și de potențialul de creștere accelerat.
Potrivit KeysFin, competiția pe piața de sănătate privată este concentrată la vârf. Cele mai mari 10 companii reprezintă 22% din valoarea pieței.
Mai există multe alte exemple. Grupul Medicover a achiziționat clinicile Laurus Medcial, care dețin 12 sedii în țară și au operat 17 ani pe piață. Grupul suedez a achiziționat și spitalul privat Polaris din Cluj-Napoca.
Compania Regina Maria a achiziționat, de asemenea, mai multe clinici mici în ultimii ani:
- Grupul Laboratoarelor Biostandard, din Oradea, în octombrie 2019;
- Clinica Gastro Center, din Craiova, în octombrie, 2019;
- Columna Medical Centre, din București, în noiembrie 2021;
- Centrul Medical Bucovina, din Suceava, în februarie 2022.
Anul 2022 a însemnat o expansiune accelerată.Dorin Preda, directorul MedLife
În cazul companiei MedLife, achizițiile reprezintă jumătate din bugetul total de investiții, potrivit lui Dorin Preda.
„Bugetul prevăzut pentru achiziții reprezintă aproximativ 50 – 70 de milioane de euro, dintr-un buget total de investiții de 100 – 120 de milioane de euro”, a spus el.
Cum planifică operatorii privați dezvoltarea?
Potrivit lui Dorin Preda, compania MedLife are în vedere un proces complex când vine vorba de achiziționarea și integrarea serviciilor. Potrivit directorului, există mai multe aspecte luate în considerare în procesul de achiziție.
- Menținerea echipei de management. Potrivit acestuia, odată de operatorul privat preia acțiunile unei clinici, colaborarea continuă în formatul inițial, păstrând aceeași organigramă și oferind firmelor libertate de decizie.
- Dezvoltarea bidirecțională. Dorin Preda a explicat că grupul dorește să creeze o rețea pentru operatori care funcționează ca un incubator, în cadrul căruia clinicile pot genera noi idei.
- Dezvoltare în noi direcții. Policlinica de Diagnostic Rapid din Brașov a fost achiziționată de MedLife în 2010, iar 10 ani mai târziu a atins o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro și a realizat o serie de achiziții proprii.
- Abonamentele în rândul corporațiilor. Spre exemplu, MedLife oferă servicii medicale către 8.000 de companii și angajații lor – aproximativ 800.000 de abonați.
Cum rămâne statul în urmă?
Adrian Bădescu, antreprenor și fondator al clinicii Medici's din Timișoara, identifică patru categorii în care sectorul public lasă de dorit:
- Relația cu pacientul - sistemul privat oferă mai multă înțelegere când vine vorba de nevoile acestuia;
- Dezvoltarea de servicii și echipamente inovative – companiile din mediul privat, se axează pe achiziții pentru oferi servicii cât mai diverse, inaccesibile în sistemul public;
- Digitalizarea;
- Eficiența mai mare din sistemul medical privat.
„Aceste aspecte vor mări tot mai mult falia dintre cele două sectoare, dacă administrația publică nu va înțelege că sectorul medical de stat are nevoie de o revoluție a eficienței, transparenței, eticii și digitalizării”, a spus Adrian Bădescu pentru Europa Liberă.
Antreprenorul atribuie dezvoltarea rapidă din mediul privat perseverenței și tenacității marilor jucători, cât și mediului de business favorabil din România.
Lipsa de acces la servicii medicale
Pentru cele 1,5 milioane de români care câștigă salariul minim pe economie, accesul la serviciile private nu este întotdeauna o posibilitate.
Un raport al Comisiei Europene semnalează riscul pe care îl reprezintă lipsa de servici medicale de calitate. Este de natura pieței medicale private să nu garanteze accesul la servicii medicale universale.
Discrepanța dintre medicina publică și cea privată poate crea o problemă de acces. „Asigurarea unui acces universal și durabil la îngrijiri de înaltă calitate necesită sporirea eficienței și a eficacității cheltuielilor cu sănătatea”, scrie Comisia Europeană.
În același raport, comisia semnalează rata ridicată a mortalității evitabile prin asistență medicală în România, a doua cea mai ridicată din Uniunea Europeană.
O concentrare a serviciilor de calitate în mediul privat le poate reduce accesul anumitor persoane pe seama factorilor financiari, având în vedere că sistemul privat nu funcționează după principiul accesibilității universale.
Raportul FES din 2022 arată că orice activitate privată care are ca prioritate creșterea și profitabilitatea, și nu accesibilitatea serviciilor, nu poate garanta accesul egal la servici.
Lipsa colaborării între sistemul public și cel privat
Alt risc pe care îl reprezintă creștere discrepanței dintre cele două sectoare este lipsa colaborării. Adrian Bădescu explică că pentru societate este sănătos să existe atât un mediu public cât și unul privat bine dezvoltate.
Cele două sectoare ar trebui chiar să concureze, lucru ce pare neînțeles de guvernați. Antreprenorul spune că autoritățile ar trebui să creeze un cadru legislativ și administrativ care să faciliteze ambele sectoare în mod egal și nediscriminatoriu.
„Punerea accentului pe pacient și în sectorul de stat, crearea unui cadru în care fondurile din asigurări să urmărească pacientul și nu programele de sănătate, stabilirea de criterii de performanță, continuarea efortului de eradicare completă a cazurilor de corupție și chiar trecerea în administrare privată a unor spitale și unități medicale de stat, ar putea fi doar câteva dintre pârghiile de eficientizare a sectorului medical de stat”, spune Adrian Bădescu.
Digitalizarea în sănătate
Potrivit unui raport al Comisiei Europene, România se plasează printre ultimele cinci țări din Uniunea Europeană în privința digitalizării serviciilor publice.
În plus, strategia pentru 2020 a Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale a arătat că, în România, medicii de familie folosesc serviciile digitale într-o proporție redusă.
Întrebat despre planurile privind dezvoltarea, Dorin Preda a vorbit despre atenția pe care compania o acordă digitalizării și achiziției de echipamente de ultimă generație. El spune că aceste achiziții „vor ajuta la creșterea calității actului medical, dar și la eficientizarea experienței pacientului”.
