Ministerul Sănătăţii propune schimbarea criteriilor pe baza cărora este evaluată activitatea managerilor de spitale, iar printre aceste criterii se află și raportarea infecțiilor nosocomiale, ocuparea posturilor din departament cu specialişti, numărul spitalizărilor de zi, dar și sancţionarea unităţii pentru probleme igienico-sanitare.
Ordinul cuprinde criteriile de performanţă pe baza cărora are loc evaluarea anuală a activităţii managerului spitalului public, în urma căreia contractul de management poate fi prelungit sau poate înceta înainte de termen.
Raportarea infecțiilor nosocomiale face parte din indicatorii de calitate, potrivit documentului pus pe site-ul ministerului la secţiunea Transparenţă Decizională.
Procente și puncte pentru infecțiile nosocomiale
La indicatorii de calitate, ordinul include rata infecțiilor nosocomiale la 100 de pacienți externați, după cum urmează:
- dacă rata înregistrată a infecțiilor nosocomiale este de 3 – 7%, managerul primește 5 puncte la evaluare;
- dacă această rată este de 7 – 10%, managerul are 3 puncte;
- la o rată a nosocomialelor de peste 10% managerul primește un punct;
- dacă rata infecțiilor nosocomiale este sub 3%, atunci managerul nu primește nici un punct.
Specialiștii consultați de Europa Liberă arată că introducerea unui criteriu precum raportarea infecțiilor nosocomiale nu va duce la raportarea corectă a infecțiilor din spitale, indiferent de punctele primite de manageri.
În prezent, potrivit ultimelor date de la Ministerul Sănătății, spitalele românești raportează circa 1% infecții nosocomiale din totalul cazurilor externate.
Oana Gheorghiu, membru fondator al Asociației Dăruiește Viața care a construit un spital de la zero, spune că un criteriu (fie el de premiere, fie de penalizare a raportării infecțiilor nosocomiale) este un artificiu.
„Nu poate să ducă la ceva bun. Eu îi dau niște puncte managerului dacă are infecții nosocomiale, dacă raportează. Or, asta nu ar trebui punctat. Noi știm foarte clar că în România toate spitalele au peste 7% infecții nosocomiale. Acum n-o să mai știm dacă ăsta e adevărul sau managerul raportează doar ca să ia puncte”, a spus Oana Gheorghiu.
Aceasta adaugă că infecțiile nosocomiale sunt „o chestie de malpraxis”, iar „dacă nu le-au raportat e malpraxis”.
„Raportarea acestor infecții face parte din deotontologia profesională și din acel jurământ al lui Hipocrate. E un lucru pe care nu ar trebui să îl punem în discuție. Ar trebui să renunțăm la penalizare, așa cum e acum, dar să nu ne ducem în cealaltă extremă și să le premiem”, a mai spus Oana Gheorghiu.
Vasile Barbu: „Managerul nu se pricepe la infecții nosocomiale”
Preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, Vasile Barbu, susține și el că noile criterii puse în dezbatere publică de minister nu ajută deloc la raportarea corectă a infecțiilor intraspitalicești.
„Raportarea va fi în continuare falsă, așa cum este și acum. Pur și simplu nu vor face decât să modifice cifrele. Dar efectele asupra pacientului și asupra personalului medical vor fi aceleași. Nu asta este soluția. Este o soluție total neprofesionistă”, a spus Vasile Barbu pentru Europa Liberă. În opinia lui, fiecare spital ar trebui să aibă o echipă separată pentru detectarea și raportarea infecțiilor nosocomiale.
„Managerul nu se pricepe la infecții nosocomiale. Este nevoie ca managerul să aibă un compartiment special, organizat în cadrul spitalului, pentru controlul și prevenirea infecțiilor intraspitalicești. Adică să aibă epidemiolog, să aibă asistenți epidemiologi. Un spital cu 800 de paturi are nevoie de cel puțin 3 epidemiologi și 9 asistente medicale”, a spus Vasile Barbu.
Lipsa de personal a fost menționată recent și de epidemiologul Emilian Popovici de la Societatea Română de Epidemiologie, care a explicat la Europa Liberă că România are „doar circa 150 de epidemiologi de spital, adică în mai puțin de jumătate din numărul spitalelor. Nu avem un epidemiolog la fiecare spital”.
Reprezentantul pacienților arată că, prin noile criterii, managerii ar putea avea prilejul să falsifice numărul infecțiilor nosocomiale.
„Criteriul ăsta cu scală de procente minime mi se pare pueril. E ca și cum ai spune: Hadeți să îl facem pe manager să declare din burtă infecții nosocomiale ca să poată să aibă punctaje bune”, mai spune Vasile Barbu.
Manager de spital: „Eu sunt adeptul introducerii acestor criterii”
De cealaltă parte, prof. dr. Cristian Oancea, managerul Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie Dr. Victor Babeș din Timișoara, susține că raportarea infecțiilor nosocomiale ar trebui să fie obligatorie.
„Eu sunt adeptul introducerii acestor criterii. Noi raportăm lunar la primărie, la DSP și Prefectură. Avem între 18-20 de cazuri lunar. Dar avem cazuri grave. Identificăm tulpinile, avem măsuri de dezinfectare de la departamentul de epidemiologie, pe care le luăm și mergem mai departe”, a spus Cristian Oancea, care precizează că spitalul la care lucrează are o echipă formată din doi epidemiologi și doi asistenți.
„Cumva trebuie să raportezi, pentru că dacă nu faci asta e caz penal. E o chestie mult prea gravă ca să o ascunzi. Noi cu asta ne ocupăm, suntem spital de infecto-contagioase. Mi se pare o aberație să le ascundem. Tot timpul o să vină infecții nosocomiale în spitalele noastre”, a mai spus Cristian Oancea.
Pentru ce propune Ministerul Sănătății să fie punctați managerii de spitale:
- gradul de ocupare cu personal specializat a serviciului/ compartimentului de prevenire a infecţiilor asociate asistenţei medicale;
- numărul spitalizărilor de zi raportat la numărul total de spitalizări;
- dacă unitatea a fost sancţionată pe motive igienico- sanitare;
- rata de screening pentru germeni cu risc epidemic la pacienţii internaţi în secţiile ATI, oncologie, hematologie;
- realizarea anuală a unui studiu de prevalenţă de moment a infecţiilor nosocomiale şi a consumului de antibiotice pe baza metodologiei INSP;
- rata de conformitate cu administrarea unei doze unice de antibiotic în profilaxia antibiotică perioperatorie;
Alexandru Rafila: „Un manager trebuie încurajat să raporteze”
Într-o conferință de presă de săptămâna trecută, ministrul Alexandru Rafila a spus că a primit un raport privind infecțiile nosocomiale din spitale, care arată că doar 1% din totalul cazurilor externate au avut infecţii asociate asistenţei medicale, în timp ce media la nivel european a acestui procent este de 7%.
„România raportează 1%. Media la nivel european este de 7%, noi am crescut de la 0,2 la 1,26. La nivelul UE, sunt, în fiecare an, 37.000 de decese cauzate de asistența medicală. România are circa 5% din populația Uniunii Europene”, a spus ministrul Rafila, care a completat că, în medie, sunt cinci decese pe zi din cauza infecțiilor nosocomiale.
Ministrul Sănătății a mai spus că managerii spitalelor care fac raportări incorecte trebuie sancționați, amintind de ordinul privind evaluarea managerilor.
„Un manager trebuie încurajat să raporteze. Eu personal m-aș duce la un spital la care managerul raportează 5-6% infecții, chiar și decese, decât la unul care raportează zero sau 0,1”, a spus Rafila.
Infecțiile asociate asistenței medicale - 2019
Potrivit datelor prezentate în 2019, la ultima raportare disponibilă pe pagina INSP, numărul cazurilor de infecții nosocomiale crescuse constant din 2014.
Un motiv ar fi fost aplicarea, după 2014, a unui nou sistemului național de supraveghere a infecţiilor cu Clostridioides difficile care a determinat raportarea mai multor infecţii asociate asistenței medicale (IAAM).
- în 2019 au fost comunicate 23.139 cazuri, cu 117% mai multe față de anul 2014.
- infecțiile digestive au reprezentat un procent de 37,8% din totalul IAAM, față de 8,3% în 2012.
- au fost raportate 12.068 de cazuri de Clostridioides difficile îngrijite în spitale, în creștere cu 8,9% față de anul anterior;
- s-a accelerat tendința de creștere a numărului de infecții respiratorii asociate asistenței medicale înregistrată începând cu 2015 - au fost comunicate 4.282 cazuri, față de 2.549 în 2015, o creștere cu 68%;
„Infecţiile asociate asistenței medicale (IAAM) rămân și în 2019 o patologie mult subestimată in România, cu o incidență de 0,63% din totalul pacienților externați, pe baza raportărilor statistice a majorității spitalelor din România”, precizează, în 2019, Institutul de Sănătate Publică.
