Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) este instituția care gestionează cererile de protecție și de azil din partea refugiaților descoperiți pe teritoriul României. „Din totalul cererilor de protecție înregistrate anul acesta, 2700 au venit din partea cetățenilor afgani, un număr în creștere ca dinamică față de anul trecut. Cei mai mulți dintre ei au fost descoperiți în zona de vest a țării, la granița cu Serbia. Ei cer o formă de protecție din partea statului român. Motivele invocate țin de persecuțiile religioase și pedepse inumane la care au fost supuși în propria țară. Colegii noștri analizează fiecare cerere în parte și se pronunță pe ele. Dacă există un risc serios asupra vieții solicitanților, ei primesc protecție din partea statului, încep o perioadă de integrare, apoi încearcă să-și refacă viața pe teritoriul României”, a declarat pentru Europa Liberă comisarul de poliție Ermina Mihai, purtătorul de cuvânt al Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Speranțe întreținute de televizor
Armin S. este translator din dari și pashtu, dialecte care se vorbesc majoritar în Afganistan. A asistat de la începutul anului peste 500 de afgani care au cerut protecție în fața autorităților române. „Va crește cu siguranță numărul migranților din Afganistan care vor ajunge în România. Va mai dura un timp, dar nu foarte mult. Vedem ce se întâmplă în lume. Canada a anunțat că poate primi 20.000 de refugiați afgani. Albania și Kosovo au anunțat că sunt de acord să primească migranți. Oamenii citesc știrile și pleacă. Mișcarea se va accelera și vor veni prin Turcia, unde sunt deja foarte mulți afgani”, ne-a declarat Armin. Când l-am întrebat despre ocupația, studiile și motivele invocate de refugiații afgani care solicită ajutorul autorităților din România, acesta a întrerupt dialogul și ne-a cerut să facem o solicitare scrisă pentru o întâlnire oficială.
Frontiera verde, calea cea mai sigură spre libertate
Granița cu Serbia este principalul culoar folosit de migranți pentru a intra ilegal în România.„Cel mai utilizat mod de încercare de intrare ilegală în România a fost trecerea peste frontiera verde, aproximativ 60% dintre migranţi, adică 5.013 de persoane, recurgând la această metodă.” ai declarat reprezentanții Poliției de Frontieră.
O altă modalitate utilizată de migranţi, în mod special pe sensul de ieșire din țară către statele europene, o reprezintă ascunderea în mijloace de transport. De la începutul anului, 3.110 dintre migranției folosind o astfel de metodă. Ca element de noutate, în acest an, polițiștii au găsit migranți care au vrut să treacă ilegal granița pe Dunăre cu ambarcaţiuni.
Despre profiul afganilor care solicită protecția statului român odată ajunși în custodia IGI, instituția arată că migranții afgani nu respectă un tipar anume. „Cei care solicită protecție sunt de toate tipurile: tineri, bătrâni, copii, femei, cu studii înalte, sau cu câteva clase. Ca ocupații, cei mai mulți sunt agricultori sau comercianți. Numărul lor nu este îngrijorător dacă facem comparație cu alți ani sau cu alte state din jur care primesc migranți din Afganistan”, ne-a mai declarat Ermina Mihai
Rolul călăuzelor
Potrivit statisticilor Poliției de Frontieră, în acest an România a prins 330 de cetățeni români și străini implicați în activități de călăuzire a migranților, în acest an fiind oprite la granița cu Serbia 28.000 de persoane. „Anul trecut, în plină pandemie, fluxurile de migranți au fost de trei ori mai mici. Anul acesta au revenit la nivelul din 2019. Poliția de Frontieră a întărit controalele la frontiera cu Serbia încă de la începutul anului și a colaborat cu autoritățile de frontieră sârbe pentru prevenirea trecerii ilegale a cetăţenilor străini din țara vecină, prin închiderea direcţiilor de deplasare ale migranţilor. Astfel, în 6 luni 2021 s-a reușit prevenirea intrării în țară a 28.737 de persoane”, ne-a declarat comisarul Fabian Badilă, șeful Centrului de Informare și Relații Publice al Poliției de Frontieră.
Traseu deviat de Ungaria
Presa europeană arată că supravegherea strictă la frontierele extracomunitare ale Ungariei și Croației a deviat către România ruta pe care mii de migranți și refugiați afgani încearcă să ajungă în centrul Uniunii Europene. Afganii care fug de talibanii ce se au ocupat spațiul lăsat liber de soldații americani trec prin Turcia, Grecia, Macedonia de Nord, Serbia și România, de unde încearcă să ajungă, ascunși în camioane, în Ungaria și Croația, după care sunt liberi în Europa de Vest, notează publicația spaniolă El Confidencial, preluată de Rador.
Aproape în toate cazurile, acești migranți și refugiați nu aspiră să rămână în România sau în țările vecine. Prima lor opțiune este să-și continue călătoria spre vest, unde există comunități care îi susțin, iar ajutorul de stat acordat refugiaților este mult mai atractiv decât în România. Mulți dintre cei care solicită azil evadează din centrele de primire de pe teritoriul românesc, pentru a se întoarce în regiunea frontierei de vest.
Refuzul vecinilor
În timp ce România susține că nu sunt probleme deosebite cu migranții afgani, Ungaria a anunțat că acceptă migranţii afgani doar în număr limitat. „Nu acceptăm aşteptările, iniţiativele şi solicitările care fac referire şi la Ungaria să accepte fără restricţii pe oricine doreşte să părăsească Afganistanul în aceste zile şi săptămâni dificile”, a declarat Levente Magyar, secretarul de stat al Ministerului Ungar al Afacerilor Externe şi al Comerţului Exterior.
În prima jumătate a anului 2021, agenția europeană de frontieră (Frontex) a detectat aproape 3.200 de tentative de trecere ilegală a frontierelor externe ale UE de către afgani, o creștere de 41% față de anul precedent.
În ultimele 24 de ore, 20 de migranţi din Afganistan şi Nepal au fost descoperiţi în timp ce încercau să iasă ilegal din România prin judeţele Arad şi Bihor, fiind ascunşi în autocamioane cu mărfuri care plecau în Spaţiul Schengen.
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunțat, marți, la reuniunea extraordinară a miniștrilor de externe din statele membre ale UE, că România evaluează posibilitatea preluării personalul afgan care a sprijinit autoritățile române în Afganistan și, temporar, personal care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice.
„Ministrul român de externe a susținut, totodată, nevoia asigurării condițiilor necesare pentru părăsirea Afganistanului de către cetățenii străini și afgani care doresc acest lucru. A prezentat, în context, demersurile autorităților române în vederea repatrierii cetățenilor români aflați încă în Afganistan și a anunțat că România își manifestă deschiderea și evaluează la nivel interinstituțional posibilitatea de a prelua, acolo unde se consideră justificat, personalul local afgan care a sprijinit autoritățile române care și-au desfășurat activitatea în Afganistan, după o analiză a fiecărui caz în parte, inclusiv din punct de vedere securitar. Totodată, România își exprimă deschiderea și analizează posibilitatea de a prelua temporar personal afgan care a sprijinit misiuni ale organizațiilor europene și euroatlantice, după parcurgerea etapelor procedurale inter-instituționale, inclusiv validările de securitate care se impun”, anunță Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă.
