Linkuri accesibilitate

Cercetătorul care a studiat istoria genetică a românilor. Mihai Netea: „Suntem europeni, nu avem nimic special”


Mihai Netea este medic și profesor universitar olandez de origine română, specializat în boli infecțioase, imunologie și sănătate globală. Lucrează la Universitatea Radboud din Nijmegen.

În 2023, o echipa de cercetători de la Radboud din Nijmegen din Olanda, condusă de medicul de origine română Mihai Netea, va începe studiile clinice pentru testarea unor medicamente pentru tratamentul cancerului.

Cercetătorul Mihai Netea este plecat de 30 de ani din România. După ce a terminat Facultatea de Medicină de la Cluj-Napoca, a plecat pentru un doctorat în imunologie în Olanda, unde trăiește și în prezent. Însă, cunoaște bine situația cercetării din România pentru că are multe proiecte împreună cu cercetătorii de aici.

Membru al Academiei Regale pentru Științe și Arte din Olanda, Mihai Netea spune într-un interviu pentru Europa Liberă, că cea mai mare recunoaștere pentru un om de știință este ca lucrurile pe care le-a descoperit este să ajungă în practica medicală.

Mihai Netea este specializat în boli infecțioase, imunologie și sănătate globală, dar este preocupat și de cercetarea în genetică, iar de curând a lansat la București cartea „O istorie genetică (incompletă) a românilor”, apărută la Editura Humanitas.

Cercetătorul român spune că atunci când a plecat din România, în 1993, banii de cercetare erau foarte puțini, iar situația economică era foarte proastă. Cu toate că acum este și cetățean olandez, Mihai Netea se simte român.

„Olanda este țara unde s-au născut copiii și unde am construit o familie, dar eu mă simt român. După câțiva ani de când am plecat am început să am colaborări cu colegii din România. Aproape că n-am plecat. Acum am foarte multe colaborări cu universitățile din Cluj-Napoca și Craiova”, spune Mihai Netea în interviul pentru Europa Liberă.

În Olanda, plagiatul duce la pierderea slujbei

Medicul român știe despre situația plagiatului din universitățile românești, dar consideră că acest lucru are rădăcini mai vechi, în comunism.

„În Olanda, dacă te prinde că ai plagiat, adică ai furat, e foarte simplu: îți pierzi slujba și nu mai poți lucra în universitate. Nu există rabat pentru asta. În România, categoric, comunismul a avut un efect groaznic asupra culturii și deontologiei. Ce vedeau oamenii tineri era că trebuie să te descurci. Calitatea nu conta, nu erai promovat pentru că erai bun, ci pentru că știai pe cineva”, spune Mihai Netea.

Medicul consideră că pentru ca cercetarea din România să meargă bine ar trebui luate mai multe măsuri. În primul rând, ar trebui să fie crescut bugetul Cercetării care în prezent este de aproximativ 0,5% din PIB.

Medicul Mihai Netea are multe proiecte de cercetare la universitățile de medicină din Cluj Napoca și Craiova.
Medicul Mihai Netea are multe proiecte de cercetare la universitățile de medicină din Cluj Napoca și Craiova.

Dacă ar fi ministrul Cercetării, acesta ar fi primul lucru pe care l-ar cere.

„În mod normal, pentru România bugetul Cercetării ar trebui să fie undeva la 2-2,5%. Dar nu ai de unde să dai suma aceasta și atunci îl crești treptat, mai întâi la 1,5%. Dar din acești 1,5% faci un sistem de granturi care să fie constant și predictibil”, spune Mihai Netea, care precizează că a observat că nu se întâmplă așa.

„Aici( n.r. în România) nimeni nu știe când or să fie granturile și pentru ce perioadă. Ar trebui să fie de două ori pe an, astfel încât să poți să îți faci niște planuri”, arată medicul.

„Cercetătorii români își pierd 30% din timp să facă hârtii”

Mihai Netea a mai observat că un alt lucru de care suferă cercetarea românească este birocrația excesivă.

„Cel puțin jumătate din banii din România se pierd prin prostie birocratică. Adică noi folosim aceleași instrumente pe care le utilizăm la construirea de autostrăzi ca să cumpărăm o pipetă. În cercetare, nu poți să știi ce trebuie să cumperi peste 3 ani, pentru că experimental se schimbă și în loc de anticorpul A trebuie să cumperi anticorpul B. Dar aici ( n.r. România) nu se poate. Cercetătorii trebuie lăsați să-și cumpere ce au nevoie”, mai arată Mihai Netea.

Cercetărotul susține că în ministerele și universitățile din România există „o întreagă armată de oameni care controlează”.

„Cercetătorii români își pierd 30% din timp să facă hârtii. Ceea ce este cea mai mare prostie. Dacă eu vreau să cumpăr ceva în Olanda intru pe internt și mâine îl am. În România, trebuie să fac vreo 5 hârtii și îmi ia vreo 5 luni”, a spus Mihai Netea.

În 2016, medicul român a primit premiul Spinoza în valoare de 2,5 milioane euro pentru continuarea cercetării privind modul în care sistemul imunitar recunoaşte microorganismele.

„Acest premiu a însemnat cumva o recunoaștere pentru ceea ce ai făcut și îți dă o mulțumire sufletească. Însă, niciodată ca om de știință nu știi dacă e important ceea ce faci. Cea mai mare recunoaștere este ca anumite lucruri pe care le-am descoperit să ajungă în practica medicală”, arată Mihai Netea.

Medicamente care pot vindeca cancerul, testate pe oameni în 2023

Cercetătorul spune că, în prezent, lucrează împreună cu echipa lui la niște medicamente pe bază de nanobiologie prin care speră să vindece cancerul. Din 2023, echipa lui va începe studiile clinice pentru aceste medicamente.

„Vor fi infuzii intravenoase pentru cancerul pulmonar, ovarian, colorectal și de limbă și gât”, a spus Mihai Netea.

Cercetătorul spune că majoritatea cancerelor nu au o cauză genetică, ci o cauză exterioară.

„De exemplu, fumatul cauzează mult mai multe greșeli genetice când se multiplică celulele în plămâni, indiferent că ai predispoziție sau nu. Toate substanțele care ajung în plămâni pot să cauzeze procesului de reparație a celulelor”, explică Mihai Netea.

Pasionat de istorie, Mihai Netea a încercat să explice într-un volum care este istoria genetică a poporului român.
Pasionat de istorie, Mihai Netea a încercat să explice într-un volum care este istoria genetică a poporului român.

Medicul a scris o carte despre istoria genetică a românilor, motivat și de faptul că în ultimii ani au apărut și multe neadevăruri despre acest lucru.

Mihai Netea spune că România este într-o poziție geografică mult mai importantă pentru genetica europeană decât Olanda.

„România este în Peninsula Balcanică și coridorul dunărean, care au fost din cele mai vechi timpuri parcursul marilor migrații spre Europa, din cauză că marile migrații au venit întotdeauna dinspre Africa și Orientul Mijlociu spre Europa. Noi toți suntem africani de fapt, întreaga umanitate de acolo se trage. În urmă cu 50.000 de ani, în perioada paleolitică, a fost prima mare migrație care a venit dinspre Africa a intrat în Peninsula Balcanică și de-a lungul Dunării. Craniile descoperite Peștera Muierii sunt exemple ale acelei migrații”, arată Mihai Netea.

A doua mare migrație, din perioada neolitică tot prin Peninsula Balcanică și coridorul dunărean a trecut.

„Poziția geografică a țării noastre a făcut ca aici să fie nodul marilor migrații spre Europa. În timp ce Olanda, de exemplu, este la sfârșitul acelei migrații. Noi, ca popor, suntem un amalgam din punct de vedere genetic, care este format din prima migrație paleolitică care reprezintă 30% din bagajul nostru genetic, din migrația neolitică de acum 8.000 de ani care reprezintă 50%, iar aproximativ 20% din bagajul nostru genetic este din migrația din epoca bronzului a triburilor indo-europeane, care au venit în urmă cu 3.500 de ani în Europa”, a mai explicat Mihai Netea, care spune că toate popoarele europene sunt un mixaj între aceste 3 populații.

Cercetătorul Mihai Netea spune că sistemul imunitar poate fi „păcălit” printr-un stil de viață sănătos și prin vaccinare.
Cercetătorul Mihai Netea spune că sistemul imunitar poate fi „păcălit” printr-un stil de viață sănătos și prin vaccinare.

Cercetătorul spune că, față de alte popoare europene, românii se diferențiază foarte puțin și ăsta este unul dintre motivele pentru care a scris despre istoria genetică a românilor.

„Românii sunt europeni, nu avem nimic special, ne asemănăm foarte mult. De exemplu, față de maghiari diferențele sunt minime din punct de vedere genetic. Practic, diferențele sunt culturale, lingvistice, dar genetic nu suntem diferiți. Inclusiv de olandezi ne deosebim puțin. Categoric există un gradient genetic de-a lungul Europei, dar diferențele sunt foarte mici”, a spus Mihai Netea.

Cercetătorul explică faptul că sunt doi factori care pot diferenția genetic: „Unul este întâmplarea, în sensul că atunci când fiecare dintre noi ne naștem cu un ADN diferit de al părinților noștri cam în 20 de locuri se faci mici greșeli de transcriere”.

„Al doilea este selecția, când aceleași mici diferențe pot să apară în sistemul imun. În această situație, cineva poate să fie mai rezistent sau ceva mai susceptibil față de o boală. În momentul în care tu migrezi într-o altă regiune a globului unde sunt alt tip de infecții, anumite schimbări care apar întâmplător pot fi selectate”, arată cercetătorul.

Mihai Netea arată că românii sunt predispuși la aceleași boli ca și ceilalți europeni. „Faptul că suntem primii la boli cardiovasculare nu ține de genetică, ci de stilul de viață”.

Cercetătorul spune că poți să „păcălești” sistemul imunitar printr-un stil de viață sănătos și prin vaccinare. „Să trăiești sănătos e foarte important. De exemplu, se știe că sistemul imun este mai scăzut la oamenii cu obezitate și le crește ușor susceptibilitatea pentru infecție”, afirmă cercetătorul.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru lucrează în presă din 2001. Primele articole le-a publicat în România Liberă, ziar în redacția căruia a lucrat în primii trei ani ai carierei. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, DIGI 24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. Din ianuarie 2021, Andreea este Senior Correspondent în echipa Europei Libere România. 

Unirea Principatelor. Iași 2023
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:00:38 0:00
XS
SM
MD
LG