Daniel David transmite un mesaj foarte clar pentru politicieni: generația de mijloc și generația tânără nu mai vor să vadă cum partidele politice își promovează doar propriii membri. Aceste generații vor să vadă cum partidele susțin și expertiza non-politică, oamenii din afară, care nu sunt neapărat membri de partid.
Dacă nu sunt atenți la aceste schimbări în societate, spune Daniel David, politicienii vor continua să se adreseze unei Românii vechi, care scade ca forță și vor pierde România modernă, din ce în ce mai puternică. Neîncrederea în autorități vine din faptul că experții nu sunt aduși în poziții de putere, susține rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Principalele declarații, pe scurt:
- Despre încrederea în autorități: Este scăzută. Sigur că putem vorbi de unele variații, dar nu merită să ne bucurăm dacă ea crește puțin, căci oricum jucăm la genunchiul broaștei;
- Despre cum arată liderul politic demn de încredere: Este liderul care arată două componente principale: competență, inteligență, expertiză și căldură umană, empatie. Dacă reușim să combinăm competența și grija față de oameni, atunci leadership-ul este unul puternic;
- Despre președintele ucrainean Volodimir Zelenski: În discursul președintelui ucrainean vedem competența și grija față de oameni. De aceea este urmat de țara lui. Și între liderii români, uneori, vezi discursuri bune. Problema este că oamenii, neavând o încredere extraordinar de mare în autorități, chiar dacă ai un discurs bun, omul nu este crezut de către societate;
- Despre logica veche a partidelor: Primul partid politic care va înțelege acest lucru va câștiga detașat în România. Noile generații te monitorizează zilnic, nu doar la alegeri. Așteaptă-te la feedback și proteste. Și, foarte important: adu în poziția de putere competențele proprii, dar și competențele din afara partidului, oameni care nu sunt neapărat membri de partid;
- Despre acuzațiile de plagiat la adresa premierului Nicolae Ciucă: Atunci când apare o astfel de problemă, e anormal să stai luni de zile, poate ani de zile, până ajungi la o concluzie. Trebuie tranșat rapid, în termen de câteva săptămâni, mai ales pe componenta academică;
Europa Liberă: E important să realizăm ce ni se întâmplă în prezent, pentru a putea traversa mai ușor această perioadă. Ce-am trăit în pandemie, domnule David, și ce se întâmplă acum, când avem un război aproape de noi?
Daniel David: Atunci când ne confruntăm cu pericole mari, pandemie, acum războiul, oamenii reacționează diferit. La prima confruntare cu un astfel de stresor, funcționarea noastră psihosocială se reduce. Unii își revin foarte repede, alții își revin într-un timp mai lung. Din cei care își revin, unii chiar progresează și ajung într-o zonă pe care noi, psihologii, o numim dezvoltare posttraumatică sau dezvoltare după stresor. Ni se pare că avem alte sensuri, alte semnificații, ne organizăm altfel viața, practic progresăm din punct de vedere psihosocial.
Este drept că avem și oameni care, după ce își reduc funcționarea psihosocială, nu reușesc să se mai recupereze pe termen scurt sau mediu și ajung într-o stare cronică de distres. Unii dintre ei ajung chiar într-o situație și mai complicată, de tulburări psihice.
Deci, avem zona de funcționare psihosocială foarte ok, avem zona de dezvoltare posttraumatică, avem zona de distres și avem zona celor care încă sunt afectați de probleme psihologice, mai ales probleme de tip anxios și de tip depresiv. Cei mai mulți sunt cei care sunt în faza aceasta de reziliență, adică și-au revenit și au o funcționare psihosocială bună.
Europa Liberă: Ce anume face diferența între cei care își revin și cei care nu reușesc sau o fac mai greu?
Daniel David: Un om cu un stil de gândire irațional, caracterizat printr-o gândire rigidă, nu poate concepe așa ceva, nu poate accepta așa ceva. Este caracterizat de catastrofare, adică tendința de a exagera negativul și a-l duce în catastrofă, e caracterizat de lipsa toleranței la frustrare.
În viață sunt multe frustrări, dar viața merge mai departe. Dacă te oprești la fiecare nemulțumire și la fiecare frustrare, lucrurile se complică. Cei care au acest tip de gândire irațională foarte probabil sunt încă în fază de distres sau chiar în faza unor probleme psihologice. Cei care au un stil de gândire rațional, cu gândire flexibilă, non catastrofică, cu toleranță la frustrare, la care aș adăuga un bun suport social și un optimism realist față de viitor, sunt cei care au reușit să se recupereze sau chiar cei care s-au dezvoltat post-traumatic.
Nu văd specialiștii în zona psiho-comportamentală implicați serios și formal la nivelul autorităților. Noi n-am fost întrebați sau consultați privind modalitatea de acțiune psihocomportamentală. În final, tu de asta ai nevoie să schimbi mentalitatea și comportamentele oamenilor.
Europa Liberă: Credeți că încrederea în autoritate este mai mare acum, în această perioadă de război, decât era în pandemie?
Daniel David: Nu, nu cred. În general, în România, încrederea în autorități este scăzută. Bine, și pe fondul unei încrederii interpersonale extrem de scăzute, pe care o avem unii în ceilalți. Sigur că putem vorbi de unele variații, dar vorbim de variații la genunchiul broaștei, așa că nu merită să ne bucurăm că mai creștem sau să ne întristăm că scade puțin, când oricum jucăm la genunchiul broaștei.
Europa Liberă: Și nu credeți că se va schimba ceva?
Daniel David: Se poate schimba, dar trebuie să se schimbe leadershipul, trebuie să se schimbe autoritățile.
Europa Liberă: Și cum ar trebui să arate liderul politic în România pentru a crește această încredere în autorități?
Daniel David: Oamenii se proiectează și au o atitudine de admirație față de un lider care are două componente principale. Prima componentă se referă la competență, de la inteligență până la expertiza pe care o are în diverse domenii. Și a doua, foarte importantă, căldură umană, empatie.
De exemplu, dacă ai doar competență, dar nu ai și căldură umană, în momentul acela oamenii te apreciază, dar vorbim de un stereotip, o atitudine mai degrabă de invidie. Dacă ai căldură umană, dar nu prea arăți competență, vorbim de simpatie, dar oamenii nu te urmează cu adevărat.
Sigur că, dacă nu ai nici competență, nici căldură umană, apare dezgustul și neîncrederea foarte mare în lider. Dar, dacă reușim să le combinăm pe cele două, competență și grija față de oameni, atunci leadershipul este unul puternic, iar oamenii se uită cu admirație și urmează liderul respectiv.
Acum, în timpul războiului, comunicarea este un pic mai bună, are și componentă psiho-socială. Sigur, departe de ce ar trebui să fie, dar este mai bună decât în pandemie.
Europa Liberă: În prezent, în mesajele pe care le transmit autoritățile române, ce lipsește pentru a da încredere oamenilor?
Daniel David: De foarte multe ori lipsește competența. În pandemie, toate mesajele se focalizau pe un model biomedical, ca și cum oamenii s-ar reduce la niște corpuri, uitând că oamenii sunt ființe biopsihosociale. Componenta psihosocială a fost complet ignorată, ca și cum n-ar fi contat. Am medicalizat și am patologizat totul.
Acum, în timpul războiului, comunicarea este un pic mai bună, are și componentă psihosocială. Sigur, departe de ce ar trebui să fie, dar este mai bună decât în pandemie. Au apărut acele mesaje legate de siguranța țării, rolul NATO pentru România, atunci când s-au declanșat acele mini crize, ce ar fi putut declanșa crize în cascadă, cu coada la stațiile de benzină și motorină sau criza uleiului. Autoritățile au reacționat bine atunci.
Europa Liberă: Comunicarea e un pic mai bună dar tot nu e ce trebuie.
Daniel David: Mă întreb cine sunt specialiștii în componenta psihocomportamentală. Eu sunt președintele unei asociații naționale, Asociația Psihologilor din România. Nu văd specialiștii în zona psihocomportamentală implicați serios și formal la nivelul autorităților. Mai există o asociație națională, Colegiul Psihologilor din România. Noi n-am fost întrebați sau consultați privind modalitatea de acțiune psihocomportamentală. În final, tu de asta ai nevoie să schimbi mentalitatea și comportamentele oamenilor.
Noi am acționat pe cont propriu, n-am stat după guvernanți, bineînțeles. Și în pandemie, Asociația Psihologilor din România a avut ghidurile de suport psihologic. Acum avem un ghid de suport psihologic în condiții de război. Eu știu că, numai de pe site-urile pe care eu le monitorizez, ghidurile au fost descărcate de sute de mii de oameni. Dar, era altceva dacă ar fi fost implicate aceste organizații formal pentru a avea o atitudine publică din partea guvernanților. Nu s-a întâmplat.
Europa Liberă: De ce credeți că nu o fac?
Daniel David: Nu o fac, pentru că mulți n-au cultura necesară să înțeleagă rolul psihologiei în societatea modernă. Mulți fac confuzie între psihologie și psihiatrie, uitând că psihologia se ocupă și de normalitatea psihosocială.
Mai mult, uneori, unii dintre ei se cred și buni psihologi. Ați auzit de oameni care n-au studiat psihologia, dar fac mare caz de faptul că sunt fini psihologi. Și atunci, având această combinație de ignoranță, autosuficiență, se întâmplă astfel de lucruri.
Ghidurile pe care noi le-am elaborat au fost utilizate de sute de mii de oameni, dar ar fi putut să fie utilizate de milioane de oameni, dacă era o implicare guvernamentală mai formală.
Într-o societate modernă, oamenii așteaptă ca un partid să aducă în pozițiile de putere socială competența, indiferent că este din partid sau este din afara partidului. Din păcate, partidele noastre n-au înțeles acest lucru.
Europa Liberă: Ce ar trebui să facă liderii partidelor pentru a le permite celor din eșalonul doi, din eșalonul trei, să crească, să progreseze, să se afirme. Și de ce nu o fac?
Daniel David: Eu cred că partidele politice din România trăiesc într-o logică veche. Nu au înțeles schimbarea paradigmatică la nivelul societății moderne, contemporane. Un partid vine din patru în patru ani sau din cinci în cinci ani în fața oamenilor, cu un program, este votat și după aceea vine cu membrii de partid și implementează programul, în speranța că va fi o implementare bună. Și peste 4 sau 5 ani venim iar în fața oamenilor.
Mentalitățile s-au schimbat, psihologia este alta și partidele noastre nu înțeleg acest lucru. Primul partid care va înțelege acest lucru va câștiga detașat în România. Poți să vii cu un program politic, sigur că da, căci aceasta este funcția unui partid, dar nu te aștepta să fii evaluat din patru în patru sau din cinci în cinci ani. Noile generații te vor monitoriza zilnic sau săptămânal. Așteaptă-te la feedback-uri și proteste când faci lucruri proaste, nu din patru în patru ani, ci de la o săptămână la alta.
Și, foarte important: oamenii așteaptă de la un partid politic să își ducă în poziția de putere și competențele proprii, dar și competențele din afara partidului. Într-o societate modernă, oamenii așteaptă ca un partid să ducă în pozițiile de putere socială competența, indiferent că este din partid sau este din afara partidului. Din păcate, partidele noastre n-au înțeles acest lucru și nu lasă loc pentru zona din afara partidului. Și atunci trezesc o reacție foarte puternică din partea societății.
A încercat acest model, trebuie să recunosc, USR-PLUS, dar foarte, foarte puțin, a dat acest mesaj la un moment dat, că funcția lor este să ducă în poziții de putere oameni buni, fie că sunt din partid sau din afara partidului, dar, până la urmă, au alunecat și ei în practica partidelor tradiționale.
Este o mare greșeală, pentru că, dacă un partid câștigă, sunt suficiente poziții de influență socială să-și găsească loc și cei din partid și cei buni din afara partidului, numai că nu au această mentalitate.
Oamenii văd și de aici apare și neîncrederea foarte mare în autorități și în partidele politice. Oamenii văd această atitudine foarte veche, egoistă, ca să-i spun așa, a celor care nu înțeleg ce așteaptă omul modern de la un partid politic.
Eu le spun partidelor așa: atrageți oameni care au competență și grijă față de oameni, căci ei vor fi cei care devin lideri și atrag după ei alți oameni. Aduceți-i în partid, dar lăsați loc și pentru oameni care simpatizează ideologic cu programul partidului, fără să fie membri și să ajungă în poziții de putere. Acela va fi partidul care va obține un suport puternic la nivel social.
Europa Liberă: Cum găsim oameni cinstiți, onești, de care avem nevoie în politică? Sunt printre studenții dumneavoastră, aveți tineri care vor să intre în politică să schimbe România?
Daniel David: Din păcate, nu prea se întâmplă lucrul acesta. Noile generații așteaptă de la partidele politice să ducă în poziții de putere experți, chiar dacă sunt sau nu sunt în partid. Unii, pe bună dreptate, consideră că dacă sunt buni și își fac treaba, probabil vor putea să ocupe o poziție de conducere fără să fie membri de partid. Când văd că lucrul acesta nu se întâmplă, asta generează neîncredere în partid, neîncredere în autorități, o atitudine critică și o lipsă de suport social, în general, pentru schimbări și pentru acțiunea partidelor.
Deci, tinerii așteaptă altceva, iar partidele noastre nu înțeleg încă acest aspect. Eu le spun partidelor: atrageți oameni care au competență și grija față de oameni, căci ei vor fi cei care devin lideri și atrag după ei alți oameni. Aduceți-i în partid, dar lăsați loc ca partidul să fie un vehicul pentru oameni care simpatizează ideologic cu programul partidului, fără să fie membri și să ajungă în poziții de putere. Acela va fi partidul care va obține un suport puternic la nivel social în aceste vremuri pe care le trăim și cu acest profil psihocultural al societății pe care o avem.
Europa Liberă: Unde este România în vreme de război, domnule David și pe cine avem lângă noi? Viktor Orbán câștigă în Ungaria al patrulea mandat de premier. Ne uităm ce se întâmplă și în Serbia unde apropiatul lui Viktor Orbán, apropiatul lui Vladimir Putin, obține al doilea mandat de președinte. Ce vremuri urmează pe aici, pe lângă noi?
Daniel David: Atunci când ne raportăm la țările pe care le-ați descris dumneavoastră, uite că România pare să fie una dintre țările puternice și democratice din zonă, ceea ce este un lucru bun, dar asta nu înseamnă că nu avem și noi de lucru.
Repet: cred că partidele politice din România nu înțeleg mentalitatea electoratului pe care îl avem acum și gândesc și se organizează într-o paradigmă veche și se adresează unei Românii vechi. Primul partid care va înțelege că paradigma s-a schimbat, că majoritatea începe să fie alta și că tânăra generație așteaptă altceva de la factorul politic, va ocupa pozițiile de putere în următorii ani și va contribui major la modernizarea României.
Europa Liberă: Dacă ar fi să faceți o comparație între discursul președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski în Parlamentul României și discursurile liderilor români, ce ați spune, ce ați remarcat?
Daniel David: N-aș generaliza. Și între liderii români, uneori, vezi discursuri bune. Problema este că oamenii neavând o încredere extraordinar de mare în autorități, chiar dacă ai un discurs bun, omul nu este crezut de către societate. În discursul președintelui ucrainean, vedem lucrurile pe care le-am menționat înainte. De aceea este urmat de țara lui și de oameni. Vedem competența și vedem grija față de oameni, față de țară.
Europa Liberă: Înainte de a intra în politică, ce-ar trebui să învețe oamenii politici?
Daniel David: În primul rând, ar trebui să te asiguri că ai competențe în domeniul în care te-ai proiectat. Factorul politic nu trebuie să fie o acoperire a lipsei de competență.
Pe mine mă sperie, de exemplu, zona de educație și zona de cercetare. Foarte mulți politicieni, parlamentari, oameni în zona Guvernului încep să aibă păreri despre cum trebuie organizată educația în România, cum trebuie organizată cercetarea, fără să mai facă apel la experții din domeniu. Prin faptul că ai ajuns politician sau ești în comisia care care se ocupă de domeniul respectiv, brusc ai devenit și expert în domeniu.
Deci, în primul rând, trebuie să ai competență și să ai expertiză în domeniul în care te-ai proiectat. Doi: să fii un om cu bun simț și să arăți grija față de oameni, să-ți pese de oameni. Trei: foarte mulți au fost trimiși la acele cursuri, programe, aproape toți au făcut pregătirea în zona de securitate, la tot felul de colegii care existau în zona SRI, în zona armatei, erau acele colegii naționale și făceau cursuri de câteva luni de pregătire, ceea ce poate să fie OK, poate e nevoie.
Eu i-aș fi trimis și la o pregătire psihosocială, pentru a ști cum să interacționeze cu oamenii și să-și transmită mesajul către oameni, fiindcă mulți habar nu au.
Noi suntem în fază de emancipare, o emancipare foarte puternică, dar auzim vocea foarte puternică și a bunului simț și a lipsei de bun simț. Emanciparea noastră vine pe un fond educațional scăzut. Și atunci, de multe ori, bunul simț este acoperit de lipsa de bun simț.
Europa Liberă: În legătură cu discursul politicienilor de când a început războiul, ministrul Apărării Naționale, Vasile Dîncu, a declarat pentru Europa Liberă România că democrația românească e mai discretă, mai tăcută și că avem ce învăța de la Ucraina, de la Polonia. E bună această tactică, această abordare?
Daniel David: Eu mă uit la domnul Dîncu nu ca la ministrul Apărării, ci ca la profesorul de sociologie; cunoaște bine realitățile țării. Sunt de acord cu evaluările făcute, că avem de învățat de la polonezi, spre exemplu, sau poate chiar de la ucraineni, dar n-aș spune că suntem tăcuți.
Noi suntem foarte vocali, nu vedeți, fiecare are o părere despre orice. Tocmai asta este problema la un moment dat, că nu mai recunoaștem expertiza. Ajungem să ne confundăm întrebările, opiniile cu cunoașterea în domeniu.
Noi suntem în fază de emancipare, o emancipare foarte puternică, dar auzim vocea foarte puternică și a bunului simț și a lipsei de bun simț. Emanciparea noastră vine pe un fond educațional scăzut. Și atunci, de multe ori, bunul simț este acoperit de lipsa de bun simț.
Europa Liberă: E o declarație făcută de Gheorghe Flutur: Nicolae Ciucă nu este un om conflictual, e hotărât, e serios, e riguros, este un om pe care nu îl interesează conflictul și de-asta este de preferat ca lider. Dar conflictul nu poate însemna și negociere și avans și evoluție și schimbare? De ce conflictul trebuie să însemne ceva negativ?
Daniel David: Domnul Flutur descrie un lider al PNL-ului care s-ar potrivi oarecum pe profilul psihocultural așteptat de români. Noi avem o concentrare a puterii sociale, adică vrem să vedem șefi, nu neapărat reprezentanți, ci șefi. Eu nu i-aș spune conflict, i-aș spune, mai degrabă, asertivitate.
Asertivitatea înseamnă să îți cunoști drepturile, interesele și dorințele, să te lupți pentru ele, să te bați pentru ele, în același timp, însă, să faci lucrul acesta cu bun simț și respectând drepturile, interesele celorlalți. Numai că, în cultura noastră, asertivitatea este văzută ca ceva negativ, este văzută în zona agresivității, este văzută ca un element mai egoist.
Declarația domnului Flutur este în profilul psihocultural pe care noi îl avem acum, numai că eu le tot spun politicienilor că acest profil psihocultural începe să nu mai fie dominant.
Apare un profil psihocultural caracterizat sau dominat de generația de mijloc și generația tânără, care nu mai vor să vadă concentrarea puterii, vor să vadă distribuirea puterii, vor să vadă partidele politice promovându-și propriii membri, dar și expertiza non-politică, de dragul țării și de dragul societății.
Ar trebui să fie foarte atenți la aceste schimbări psihosociale, fiindcă, altfel, iarăși se adresează unei Românii vechi, care scade săptămână de săptămână ca forță și pierde România modernă, care este tot mai puternică săptămână cu săptămână.
Europa Liberă: Avem acuzații de plagiat la adresa politicienilor. Avem acuzații de plagiat care îl vizează pe însuși premierul României Nicolae Ciucă. Nu s-a pronunțat încă CNATDCU, nu avem o decizie. Jurnalista Emilia Șercan acuză poliția că ar fi scurs probe depuse de ea în dosarul privind amenințările pe care le-a primit după această anchetă privind suspiciunea de plagiat în teza de doctorat a premierului. Cum să privim acest scandal? Cum văd tinerii, studenții, acest aspect?
Daniel David: Nu este o noutate, am mai avut premieri acuzați de plagiat și am avut și alte personalități politice din poziții de putere acuzate de plagiat. Problema în România este că nu știm să abordăm acest fenomen, cum spuneam înainte, cu competență și cu grijă față de oameni și față de mesajul pe care îl dăm pentru studenți, pentru societate în general.
În mod normal, plagiatul ar trebui să aibă două zone relativ separate. Prima zonă ar trebui să fie o zonă de competență academică, care să țină de morală, de etică și de ceea ce înseamnă activitate științifică. A doua zonă ar trebui să fie una juridică, care ține de violarea dreptului de proprietate intelectuală și care să meargă pe zona care ține de drepturile de autor.
Cele două zone pot fi combinate, dar, în același timp, combinația nu trebuie să anuleze specificul fiecărei zone. Noi le-am combinat atât de mult, încât zona academică este subordonată zonei juridice.
Ca urmare a începerii acțiunii în zona juridică, zona academică a fost oprită, nu se mai poate derula și cred că asta nu ajută pe absolut nimeni. Mereu spuneam că românii au tendința să se polarizare foarte mult pe diverse atribute psihoculturale.
Și față de plagiat avem această polarizare extraordinară. Unii se comportă ca și cum nu contează, nu are niciun rost să-l luăm în calcul, n-are niciun rost să ne facem probleme. Cealaltă extremă este cea în care ar trebui să-l anulăm pe om ca existență, prin faptul că a fost prins cu plagiatul.
Nu știm să lucrăm înțelept astfel încât să pedepsim cât trebuie pedepsit și să lăsăm omul să trăiască și să se dezvolte dincolo de plagiatul pentru care a fost pedepsit. Această combinație a dus puterea în zona juridică, nu în zona academică.
Ca urmare a începerii acțiunii în zona juridică, zona academică a fost oprită și cred că asta nu ajută pe absolut nimeni. Să nu ne surprindă că, dacă am avea o personalitate politică care a greșit nu numai legat de plagiat ci de alte fenomene, și iese public și își asumă greșeala și își asumă consecințele, s-ar putea ca oamenii să-l aprecieze și să îl susțină mai departe.
Europa Liberă: Nu știu dacă vom afla adevărul, domnule David. Nu știu dacă noi nu cumva anulăm, în momentul acesta, adevărul.
Daniel David: Aceasta este procedura pe care o avem. Atunci când ministrul Educației, profesorul Sorin Cîmpeanu, a venit cu acea propunere să ne reanalizăm toate doctoratele date în universități din 1990 și până în 2016, eu am înțeles de ce a încercat să facă lucrul acesta, a încercat să caute o soluție la astfel de probleme.
I-am spus și personal și public că eu cred că este o greșeală, pentru că nu rezolvă nimic. Chiar dacă facem aceste evaluări, asta nu înseamnă că nu putem veni la o săptămână și să punem sub semnul întrebării o altă lucrare care trebuia analizată din nou. Mai mult, ne face de rușine în fața mediului academic internațional, că noi ne punem sub semnul întrebării tot, tot ce-am făcut la nivel de doctorat.
I-am spus că soluția ar fi fost alta: să ne uităm cu înțelepciune și cu atenție la acest fenomen, să facem separare între cele două componente academic, etic, moral și problema juridică legată de dreptul de proprietate intelectuală și să creăm instituții care să funcționeze rapid.
Atunci când apare o astfel de problemă, e anormal să stai luni de zile, poate ani de zile, până ajungi la o concluzie. Trebuie tranșat rapid, în termen de câteva săptămâni, mai ales pe componenta academică. Dacă nu e ok, dacă da, care sunt consecințele. Problema juridică poate să meargă mai departe. Noi avem nevoie de astfel de instituții moderne, care să ne ajute să facem față unor astfel de situații existente și în alte țări. Or, din păcate am ales o altă cale.
Europa Liberă: Dacă aflăm rapid ce s-a întâmplat, ce facem cu premierul? Nicolae Ciucă este premierul României.
Daniel David: Nu știu care poate să fie rezultatul. Lucrurile pot să fie separate. Trăim într-o lume în care oamenii pot să aibă atitudini bine informate. Să nu ne surprindă că, dacă am avea, nu știu, o personalitate politică care a greșit nu numai legat de plagiat, ci de alte fenomene, și iese public și își asumă greșeala și își asumă consecințele, s-ar putea ca oamenii să-l aprecieze și să îl susțină mai departe.
Problema politicienilor noștri este că rareori, ca să nu spun niciodată, rareori am auzit pe cineva care să vină să spună da, acolo am greșit, nu așa trebuia făcut. Se comportă ca și cum nu ar fi oameni, ca și cum nu ar putea să greșească și dacă greșeala este evidentă, ei caută explicații care mai de care mai ciudate ca să nu o recunoască.
Oamenii văd acest lucru și de aici neîncrederea extraordinar de mare în factorul politic și în instituțiile politice, fiindcă nu se comportă natural, omenește.
Europa Liberă: Falsitatea, minciuna sunt promovate în politică.
Daniel David: Nu toți politicienii mint. E drept, fenomenul este mai frecvent, ca să spun așa, probabil în comparație cu alte zone sociale.
Eu cred că vine din zona pe care am descris-o. Noi nu avem majoritatea politicienilor oameni cu expertiză avansată în domeniul lor, cu grijă față de oameni, cu dorința de a fi naturali și a recunoaște când au greșit, a se corecta, a-i asculta pe oameni, a se proiecta ca fiind reprezentanții oamenilor, nu șefii lor, odată ce ajung în poziții de putere.
Când îți creezi o astfel de lume artificială, ești disperat să-ți menții poziția de-acolo și atunci apelezi și la astfel de mijloace incorecte din punct de vedere etic.
Europa Liberă: Trăim frici - frica privind creșterea prețurilor, frica de război, siguranța personală, a familiei. Ce le recomandați oamenilor?
Să ne conștientizăm valorile cardinale pe care le avem și săptămânal să avem comportamente congruente cu valorile respective. Este atât de simplu să ne înțelegem punctele tari pe care le avem ca oameni, creativitatea, altruismul, compasiunea și să facem lucruri congruente cu ele. Așa, viața capătă sens.
Daniel David: Le recomand să-și lase îngrijorările, nemulțumirile și tristețile să se exprime. Este un semn de sănătate psihologică atunci când te confrunți cu situații de pericol de diverse tipuri. Îngrijorările sunt bune, nemulțumirile sunt bune, tristețile sunt bune. E important să nu ajungem, însă, în panică și în anxietate, să nu ajungem în furie, în agresivitate, să nu ajungem în depresie. Aceste emoții negative sunt nesănătoase.
Depresia te demotivează, panica și anxietatea îți afectează funcționarea cognitivă, atenția, memoria de lucru și nu mai poți să înțelegi bine problemele cu care te confrunți, nu poți căuta soluții la ele, iar agresivitatea și furia îți creează probleme suplimentare. Deci, sunt bune emoțiile negative funcționale, îngrijorarea, dar nu panica și anxietatea.
Și, în același timp, le recomand în aceste vremuri complicate, impredictibile, să își caute stabilitatea. Stabilitatea psihologică rezultă dintr-o anumită rutină de viață și sunt lucruri simple pe care pot să le fac.
Este atât de simplu să ne definim, să ne conștientizăm două, trei valori cardinale pe care le avem și săptămânal să facem două, trei comportamente congruente cu valorile respective. Este atât de simplu să ne înțelegem punctele tari pe care le avem ca oameni, de exemplu, creativitatea, altruismul, compasiunea și să facem lucruri congruente cu ele. Toate studiile de psihologie arată că, dacă faci lucruri congruente cu valorile tale, ai sentimentul psihologic al unei vieți cu sens și cu semnificație.
Altfel spus, suntem atenți la pericol, îl abordăm într-o manieră flexibilă, non catastrofică, cu toleranță la frustrare. Sunt greutăți, dar viața trebuie să meargă înainte. Ne uităm înainte cu optimism, un optimism realist și, în același timp, facem lucruri care să ne dea stabilitate.
În acest fel, vom avea o stabilitate psihologică care o să ne ajute să ne confruntăm cu aceste perioade de incertitudine.
