Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a avut la dispoziție șase milioane de euro cu ajutorul cărora ar fi trebuit să deruleze programe de prevenție și chiar tratare a dependențelor, studii ale dependențelor sau campanii de conștientizare. Aceste lucruri nu s-au întâmplat.
Reprezentanții industriei au virat anual, începând cu 2016, banii în fondul de „Joc Responsabil”.
„Sunt în cont, nu au plecat nicăieri”, confirmă pentru Europa Liberă România Mihail Pocora, vicepreședintele cu atribuții de președinte din prezent.
Ordonanța adoptată joi de Guvern crește substanțial sumele pe care le vor vira companiile de jocuri de noroc în acest fond, care vor duce suma colectată doar într-un an la 18-20 de milioane de euro.
Mai mult, Oficiul ar urma să coordoneze înființarea unui sistem de baze de date și scannere amplasate în sălile de jocuri, unde operatorii vor scana cărțile de identitate ale celor care intră, pentru a putea înregistra persoanele care doresc să se autoexcludă din rândul jucătorilor la „păcănele” sau pariuri.
Mai mulți șefi s-au perindat la conducerea instituției în ultimii ani, Mihail Pocora fiind numit vicepreședinte în februarie 2022, după care, din iunie anul trecut, a preluat și atribuțiile de președinte.
Fostul președinte, Tudor Șimota, a fost demis la doar câteva zile după numire, în urma unor controverse.
Oficiul nu găsește sociolog. „Nu știm câți dintre jucători sunt dependenți!”
Banii din fondul de „Joc responsabil” nu au fost cheltuiți în primul rând pentru că organizarea Departamentului responsabil din cadrul Oficiului s-a făcut greoi, se apără Pocora.
Și în prezent organigrama de zece persoane e acoperită doar pe jumătate. De altfel, singurii bani cheltuiți au fost pentru plata salariilor celor din serviciul respectiv și unele nevoi curente.
„Departamentul trebuia înființat în 2016, s-a înființat în 2019, s-a dispus colectarea banilor retroactiv. Am găsit foarte greu un psiholog, sociolog nu am găsit nici până acum, să facem un studiu complet să vedem în România câți din jucători sunt dependenți. Nu am reușit să facem aceste programe”, admite șeful ONJN.
El spune că necheltuirea banilor a fost influențată și de pandemie, dar și de viziuni diferite în rândul conducerii cu privire la direcțiile pentru care trebuie cheltuiți banii.
Susține că în calitate de vicepreședinte cu atribuții de președinte în prezent, a încercat să pună lucrurile în mișcare, inclusiv printr-un parteneriat cu asociația Joc Responsabil, din partea industriei.
Odeta Nestor, ea însăși fostă șefă a ONJN între 2013-2017, în prezent președinte la Asociația Organizatorilor de Jocuri la Distanță (online), asociație a companiilor din domeniu, a spus însă recent pentru Europa Liberă că Oficiul de stat este în derivă, fără președinte „plin” și că banii strânși în fondul de „joc responsabil” nu își ating scopul.
„Guvernul propune creșterea la valori foarte mari a acestor sume, de la 5.000 de euro / an cât este în prezent, dar Oficiul nu a reușit să cheltuie șase milioane de euro care s-au strâns până acum”, s-a revoltat recent Odeta Nestor, într-un dialog cu Europa Liberă, purtat înainte ca Guvernul să adopte Ordonanța de Urgență de joi, 5 octombrie.
Nestor a fost una din persoanele nominalizate la finalul săptămânii trecute de premierul Ciolacu drept între cei doi reprezentanți ai industriei care ar încerca să pună presiuni pe politicieni.
Guvernul vrea mai mulți bani pentru fondul pe care responsabilii nu au știut să-l folosească
Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) prevede creșterea substanțială a contribuției companiilor la fondul de „Joc responsabil” - până la aproximativ 150.000 de euro / anual în cazul operatorilor de jocuri de noroc clasa 1, între care marile case de pariuri online.
Mai exact, OUG-ul prevede crearea unei activități noi în cadrul Oficiului, la care marii operatori de jocuri la distanță vor contribui cu până la 500.000 de euro pe an, din care 30% vor merge în fondul de Joc responsabil, iar 70% la bugetul de stat.
În cazul acestora, procentul de 30% reprezintă circa 150.000 de euro.
Patronii de păcănele și pariuri vor plăti 100 de euro/an/aparat de tip slotmachine pentru aparatele autorizate în 2023, respectiv 300 de euro/an/ aparat autorizat în 2024 și 500 de euro/an/ aparat autorizat începând cu 2025.
Cazinourile vor plăti 4.000 euro/an pentru fiecare masă de joc.
Aceeași proporție - 70% buget de stat, 30% activitățile de joc responsabil ale Oficiului - va fi păstrată și în cazul lor.
Deși anuale, taxele ar urma să fie defalcate lunar, cu plata în consecință.
Suma colectată într-un an din cei 30% ar urma să aibă o valoare impresionantă de 18-20 milioane de euro anual, estimează Mihail Pocora.
„Cei 70% virați la bugetul de stat vor merge tot în programe de prevenție, derulate însă de Ministerul Sănătății, pe partea de sănătate mintală în rândul jucătorilor, și către Ministerul Educației, pentru programe în școli”, a spus Pocora.
Scannere în sălile de jocuri și Tel Verde pentru dependențe
Cealaltă parte a sumei, 30% din contribuția companiilor pentru noua activitate, este gândită pentru activități de prevenire a dependenței, programe de protecție a minorilor „sau a altor grupuri vulnerabile, din punct de vedere social și economic” împotriva jocurilor de noroc, campanii media.
Ca noutate absolută, se dorește înființarea unui sistem software și hardware „care va cuprinde baza de date realizată la nivel național în scopul combaterii și prevenției adicției de jocuri de noroc referitoare la persoanele autoexcluse și indezirabile, o linie de comunicare de tip telverde.”
Mai exact, ONJN va lansa o achiziție publică pentru un sistem software de realizare a unei baze de date care va conecta scannere cu care patronii sălilor de jocuri vor trebui să se doteze.
Scopul este ca în momentul în care o persoană dorește să se autoexcludă sau prezintă comportamente deviante să poată fi înregistrată și raportată în sistem.
Prevederile sunt diferite de cele din legea promulgată în 2022 la inițiativa liberalului Florin Roman și care nu are nici până azi norme de aplicare, care nu ar fi fost eficientă, spune șeful Oficiului Național de Jocuri de Noroc pentru Europa Liberă.
„Va fi scanată cartea de identitate, persoană va fi înregistrată în sistem și nu va mai putea avea acces nu doar în sala respectivă de jocuri, ci în nicio alta.”
El spune că Oficiul și-a luat angajamentul ca până în martie 2024 să facă acest sistem funcțional.
Până atunci, Ministerul de Finanțe va trebui să aprobe în 30 de zile normele de aplicare pentru ordonanța Guvernului.
Conform unui studiu al organizatorilor de jocuri de noroc, din 2016, în România erau estimate aproximativ 100.000 de persoane dependente de jocurile de noroc, dar cifrele reale ar fi mult mai mari, potrivit specialiștilor.
