Subiectul mineralelor critice a revenit în actualitate, la nivel internațional, dar și în România. Ministrul Energiei a declarat recent că la Feldioara (Brașov) ar putea fi prelucrate minerale rare din Groenlanda, într-un parteneriat româno-american.
România a declarat strategice încă din 2025 trei proiecte de extracție a unor minerale rare: magneziului metalic, grafit și cupru.
„România are astăzi 16 din cele 32 de elemente critice, considerate critice la nivel european care se găsesc doar în ţara noastră şi maxim încă într-o ţară membră UE”, a declarat, recent, ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Asta „ne poziţionează pe primul loc în materie de resurse de subsol, pământuri rare şi materiale rare”, a mai spus Ivan, adăugând că „jumătate din ce are nevoie Europa avem aici.”
Ministrul a vorbit și despre posibilitatea ca la Feldioara, în județul Brașov – unde Nuclearelectrica deține o uzină de prelucrare a concentratelor de uraniu – să fie rafinate, în parteneriat, minerale rare extrase de o companie americană din Groenlanda, după cum a scris Europa Liberă pe 18 februarie.
Informația a fost comentată și de președintele Nicușor Dan, care a spus că dacă un acord româno-american pentru Feldioara se va concretiza, „va fi foarte interesant pentru România.”
De altfel, o delegație a României condusă de ministra de externe, Oana Țoiu, a participat pe 4 februarie, în SUA, la prima reuniune ministerială dedicată mineralelor critice, unde au fost reprezentate aproximativ 50 de țări.
„Viziunea partenerilor noștri americani este aceeași pe care o susținem și la București: nevoia de a reduce birocrația pentru investițiile strategice, păstrând în același timp cele mai înalte standarde de transparență și protecție”, a scris ministra de externe, la câteva zile după vizită.
La rândul său, consilierul prezidențial Radu Burnete, care a făcut parte din delegația României, a subliniat, într-un text de pe blogul său, potențialul pe care România îl are în realizarea de investiții în domeniu, inclusiv prin parteneriate româno-americane.
Valorificarea mineralelor critice / rare ar putea sprijini cu materii prime esențiale inclusiv fabricile auto de la Craiova și Mioveni, respectiv unități de producere a bateriilor electrice, susține el.
A amintit că, la Washington, SUA-UE și Japonia au anunțat pregătirea unui memorandum de înțelegere cu planuri de acțiune comune privind lanțurile de aprovizionare cu minerale critice, a evidențiat el.
Burnete a mai menționat și că este nevoie de o cartografiere actualizată, cu mijloace moderne, a resurselor critice și că a avut loc o întâlnire preliminară cu US Geological Survey, cel mai avansat institut de cartografiere geologică.
La câteva zile distanță, asociația Declic a transmis că poziția exprimată public de consilierul prezidențial „promovează deschis o agendă pro-minerit și o «reformă» a legislației care ar transforma statul într-un instrument de facilitare a intereselor companiilor extractive.”
ONG-ul a cerut clarificări din partea peședintelui Nicușor Dan, menționând că poziția consilierului contrazice principiile pe care șeful statului și-a construit, de-a lungul timpului, credibilitatea publică.
De altfel, Declic și alte ONG-uri se opun vehement unuia din cele trei proiecte strategice la nivel european, cel de extracție a cuprului de la Rovina, pe care îl consideră extrem de nociv pentru mediu și comunitate.
Pe de altă parte, „interesul pentru materiile prime critice a crescut constant în ultimii ani”, lucru care se reflectă în Într-un răspuns transmis Europei Libere în 2025, Agenția de Resurse minerale menționa mai multe licențe active de explorare și exploatare a mineralelor critice:
- licența de exploatare pentru minereu de cupru - Roșia Poieni, Munții Apuseni;
- licența de exploatare pentru minereu de bismut, wolfram, minereu polimetalic și auro-argentifer, dolomit și calcar - Băița Bihor, Munții Apuseni;
- licența de exploatare pentru șisturi grafitoase - Ungurelașul, Munții Parâng;
- licența de explorare pentru minereuri de elemente rare și disperse și minereu polimetalic- Valea Leucii – Munții Apuseni
- licența de explorare pentru minereu auro-argentifere și minereu cuprifer, Dealul Ocna - Mehedinți
- licența de explorare pentru minereu auro-argentifere și minereu cuprifer – Mehedinți
- licența de explorare pentru minereu polimetalic – Stănija - Munții Apuseni
-licența de explorare pentru minereu polimetalic Dealul Pițigușului - Munții Apuseni de exploatare și de explorare care au ca obiect una sau mai multe astfel de minerale, a precizat Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRMPSG), într-un răspuns extins, pe temă, transmis Europei Libere, în 2025.
În România, între principalele zone cu concentrații de minerale considerate critice și chiar strategice de la nivel european, se numără:
- districtul metalogenetic Băița Bihor (resurse de magneziu, cupru, bismut, bor, wolfram, din Carpații occidentali
- munții Părâng (resurse de grafit) și munții Cindrel (resurse de feldspat, litiu), din Carpații meridionali
- masivul alcalin Ditrău (resurse de pământuri rare) – Carpații Orientali
„În aceste zone, materiile prime critice constituie acumulări importante din punct de vedere economic”, potrivit Agenției. Inclusiv haldele de steril rămase în urma exploatărilor au potențial de valorificare a unor materiii critice, mai subliniază instituția.
Multe dintre resursele minerale ale României au fost studiate și explorate geologic în urmă cu decenii, dar după 1990, această activitate s-a redus considerabil, în paralel cu închiderea de mine, subliniază cercetătorul Ștefan Marincea, fost director al Institutului Geologic Român.
„Descoperiri” recente, precum cea privind potențiale resurse importante de uraniu, aur, nichel, cobalt, uraniu, plumb, prin explorarea perimetrului Bihor Sud, din județele Bihor-Arad-Alba, de către compania canadiană Leading Edge, sunt în fapt redescoperiri ale unor resurse evaluate în trecut, mai spune el.
Resurse de nichel, cobalt și uraniu, la Valea Leucii
La începutul lunii februarie, știrea că o companie canadiană, Leading Edge Materials, a identificat resurse semnificative de materii prime critice în perimetrul minier Bihor-Sud (Valea Leucii), din munții Apuseni, a fost intens mediatizată.
Lucrările de explorare, în baza unei licențe obținute în 2022 și care cuprinde teritorii din trei județe (Bihor, Arad și Alba), au scos la iveală pe locul fostelor mine din zonă resurse potențiale semnificative de uraniu, aur, cobalt, nichel, plumb și zinc, care pot fi exploatate comercial, potrivit Profit.ro.
Cobaltul și nichelul (cu grad de puritate penru baterii) sunt pe lista de materiale critice și strategice la nivelul UE, în timp ce uraniul este esențial în energia nucleară.
A fost identificată o zonă de mineralizație extinsă în sona Valea Leucii-Dibarț-Avram Iancu, existând posibilitatea ca întreaga zonă să fie interconectată pe o distanță de circa 6 km nord-sud și est-vest, conform publicației amintite.
Mineralizația constă în oxid de uraniu, sulfuri polimetalice de cupru, cobalt, nichel, plumb și zinc, în roci silicio-carbonatice (incluzând apariții de uraniu), respectiv carbonat cristalin (calcar), conform aceleiași surse.
Compania canadiană desfășoară proiectul de explorare, fază anterioară exploatării – pentru care este nevoie de o licență separată – prin intermediul companiei mixte LEM Resources, din România, care la rândul său a încheiat un acord de antrepriză cu Radioactiv Măgurele, companie deținută de Ministerul Energiei.
Înființată în 2010, Leading Edge Materials se descrie pe site-ul propriu drept o companie axată pe dezvoltarea de proiecte privind materialele prime critice de la nivelul UE. Mai are în portofoliu două proiecte miniere în Suedia, care vizează pământurile rare grele, folosite ca supermagneți – descris ca principalul zăcământ european, respectiv o mină de grafit.
Reprezentanta LEM Resources, Cristina Turea, a declarat pentru Antena 3 că exploatarea zăcământului de la Valea Leucii ar putea începe până la finalul deceniului.
A mai ținut să precizeze că identificarea minereurilor din care pot rezulta materii prime critice nu reprezintă în sine o descoperire, ci o confirmare a unor resurse cercetate și în urmă cu câteva decenii.
„Este vorba de un zăcământ explorat anterior de fosta întreprindere de metale rare (funcțională în anii comunismului, n.r.), explorat pentru uraniu și sigur că pe lângă uraniu mai sunt și metale precum cobaltul, nichel, argint”, spune pentru Europa Liberă geologul și cercetătorul Ștefan Marincea.
El a sublinat că, deși nu este clasificat drept o materie primă critică la nivel european, uraniul este esențial pentru funcționarea la scară cât mai extinsă a reactoarelor de la Cernavodă.
Explorarea realizată de compania canadiană s-a dovedit de succes până acum, dar rămâne de văzut în ce condiții legislative va putea și exploatat minereul, care conține uraniu, material radioactiv, a mai spus specialistul. A adăugat că eventuala exploatare va depinde și de abordarea Ministerului Economiei și de cea a Agenției de Resurse Minerale.
Trei proiecte, din care unul declarat strategic deja, pentru grafitul de la Baia de Fier
Una din cele mai importante resurse de minerale critice a României este cea de grafit. La un grad de puritate corespunzător, el este folosit în compoziția bateriilor electrice. Grafitul cu grad de puritate pentru baterii este materie primă critică în UE.
Din grafitul natural se poate obține grafenă (grafen) „considerată cel mai bun conductor de electricitate și căldură, utilizat pe scară largă în nanotehnologie”, potrivit Agenției pentru Resurse Minerale.
Principalul zăcământ de grafit din România este cel de la Baia de Fier, mai exact de la Cătălinu (în subteran) și Ungurelaș (în carieră), din județul Gorj, în munții Parâng. Resursele au fost exploatate în trecut, din anii '70 până în anii 2000.
Pentru zăcământul Ungurelașu, Compania Națională a Sării – Salrom deține o licență de exploatare a șisturilor grafitoase, prelungită în 2025, pe următorii cinci ani.
Un proiect de investiții al companiei, de aproape 200 de milioane de euro, de extracție a grafitului, a fost declarat de Apelul de proiecte strategice al UE, lansat în premieră, prevede ca investițiile să beneficieze de accelerarea procedurilor de autorizare și facilitarea accesului la finanțare și parteneriate, dar nu reprezintă în sine un instrument de alocare financiară.de către Comisia Europeană, în martie 2025. Este încă în stadiul de identificare și obținere de finanțare.
Un număr de 47 de proiecte din statele UE au obținut acest statut, dintre care trei sunt din România.
Salrom, care are ca acționar majoritar Ministerul Economiei și al cărui Consiliu de Administrație a fost schimbat în 2025 după dezastrul de la Salina Praid, vrea dezvoltarea proiectului în format 100% românesc, prin contractarea de finanțare de la bănci cu capital autohton.
„Fiind o societate comercială cu capital majoritar de stat, încercăm să lucrăm cu instituții similare de pe piața bancară din România”, spune pentru Europa Liberă directorul de management integrat al Salrom, Marius Gubernat.
Activitatea de extracție se va desfășura în vechea carieră de la Ungurelașu, unde au început deja lucrări pregătitoare, spune el.
În toamna anului trecut, Salrom a mai depus la Comisia Europeană un al doilea proiect, de procesare a grafitului, în valoare de 250 de milioane de euro, într-un nou apel de proiecte strategice lansat de Comisia Europeană. În ianuarie 2026, compania de stat a depus și un al treilea proiect, în valoare de 180 de milioane de euro.
„Proiectul de procesare își propune să ducă grafitul la o concentrație cât mai mare, de dorit peste 99%”, spune reprezentantul Salrom. Din acea fază, următorul pas este transformarea în grafen, pentru care însă UE nu a elaborat încă un ghid și pentru care este necesar un know-how special, adaugă el.
Al treilea proiect al Salrom vizează reciclarea produselor rezultate din procesare, dar și a Geologul Ștefan Marincea spune că în haldele de steril istorice ar putea fi descoperite inclusiv materiale critice. Unele perimetre miniere au fost ecologizate, fără a se încerca mai întâi valorificarea resurselor importante din acele reziduri, atrage el atenția.
„Resursele secundare reprezentate de materialul steril depus în haldele și iazurile de decantare din câmpurile miniere ale României în care sunt îndeplinite condițiile geologice de concertare a materialelor critice, conturează un potențial considerabil pentru materiile prime critice”, preciza și Agenția pentru Resurse Minerale, pentru Europa Liberă. rezultate din activitățile de exploatare din trecut.
„Ce se va mai putea extrage, se va extrage, dar vor fi și materiale secundare care vor rezulta și vor putea fi folosite în construcții”, susține Marius Gubernat.
În ciuda reproșurilor adresate inclusiv de unii specialiști cu privire la „lăsarea de izbeliște” timp de aproape 20 de ani, a zăcămintelor de grafit de la Baia de Fier, Salrom are cele mai serioase intenții de a pune în valoare resursele, asigură reprezentantul companiei.
„În lunile următoare vom face achizițiile pentru studii de fezabilitate și pentru studiul SEA (studiul de evaluare adecvată, n.r.), de mediu. Speranța este ca prin faptul că proiectul nostru este declarat de interes strategic, să existe un ajutor din partea statului român în obținerea de autorizații”, mai spune reprezentantul Salrom.
Au avut loc întâlniri și cu Ministerul Fondurilor Europene și cu Ministerul Mediului, astfel încât proiectul să poată avansa, în condiții legale, adaugă el.
Chiar dacă finanțarea de la bugetul de stat pentru cele trei proiecte este puțin probabilă, Salrom are capacitatea de a-și asuma creditele bancare necesare pentru derularea investițiilor, a conchis Marius Gubernat.
Prima tonă de magneziu metalic, produsă în 2027?
Un alt proiect declarat strategic de UE, în 2025 este cel de extracție a magneziului metalic – critic și strategic la nivel european – din zăcământul de brucit (hidroxid de magneziu) de la Budureasa, în județul Bihor. Proiectul este derulat de compania Verde Magnesium SRL, care deține, din 2024, o licență de explorare a zăcământului.
Verde Magnesium are ca acționar majoritar Verde Magnesium LLC, vehicul de investiții al fondului de investiții private Amerocap, din SUA. În acționariat a fost cooptat și un partener local, cu experiență în domeniu, Ico Magnesium, deținut de oameni de afaceri români.
Potrivit companiei, proiectul de la Budureasa ar reprezenta „prima producție de magneziu metalic primar din Europa din ultimii 25 de ani.”
În prezent, China procesează peste 90% din cantitățile mondiale de magneziu, iar 97% din nevoile UE sunt asigurate de acolo.
Proiectul este gândit ca unul etapizat, pornind de la extracție și pregătirea primară a minereului și continuând cu procesarea avansată, pentru obținerea, în România, a magneziului metalic. Este folosit în componentele auto, dar și ale avioanelor și la carcasele rachetelor.
Investițiile, estimate inițial la 115 milioane de euro pentru partea de extracție, ar urma să ajungă, în zece ani, la circa un miliard de euro. Circa 45% din bani ar urma să meargă spre fabrica de magneziu, iar alți 45% pentru soluții de mediu, în condițiile în care ambițiile companiei este ca activitățile să aibă amprentă de carbon zero.
CEO-ul Verde Magnesium, Alexandru Roșu, spune pentru Eurpa Liberă că deocamdată activitățile decurg conform planurilor.
„Sperăm ca în a doua jumătate a anului acesta să repunem în circuitul operațional cariera existentă și undeva spre jumătatea anului viitor să reușim să producem și prima tonă de metal”, afirmă el.
Mai spune că deși compania nu are în prezent licență de exploatare, licența de explorare existentă îi permite, printr-un acord cu Agenția pentru Resurse Minerale, exploatarea „a ceea ce se cunoaște deja.”
O parte din datele privind zăcământul de la Budureasa sunt clasificate, spune CEO-ul Verde Magnesium, dar că „în urma documentărilor și cercetărilor pe care le-am făcut până acum, putem spune că la Budureasa avem de-a face cu cel mai mare depozit de calcare dolomitice, cu brucit, cunoscut la nivel mondial.”
Capacitatea de producție ar urma să crească în timp, fiind estimată la circa 30.000 de tone în 2030 și circa 90.000 de tone în 2036. De asemenea, ar urma să rezulte și produse secundare.
Alexandru Roșu a mai spus că până acum statutul de proiect strategic nu a dus și la obținerea de finanțări, dar a înlesinit dialogul cu autoritățile centrale și locale.
Cel mai controversat proiect strategic, la Rovina
Cel mai controversat proiect din România declarat strategic la nivelul UE este cel de exploatare a cuprului de la Rovina, din județul Hunedoara, în valoare de circa 300 de milioane de euro. În 2024 activiștii au obținut anularea acordului de mediu.
Argumentele au constat în lipsa experienței titluarului de proiect în gestionarea deșeurilor toxice, dar nici în minerit, respectiv lipsa unui acord transfrontalier.
După declararea proiectului drept strategic de către Comisia Europeană, Declic și Mining Watch au transmis că vor desfășura, alături de ONG-uri și asociații comunitare din alte țări UE – unde, de asemenea, au fost declarate mai multe proiecte strategice – o acțiune extinsă cu privire la decizia Comisiei de la Bruxelles.
Licența de exploatare, pentru aur și cupru, până în 2038, vizează un zăcământ comun, de aur și cupru și este deținută de Samax România, subsidiară a Euro Sun Mining (fostă Carpathian Gold), Canada.
Conținutul în metale este estimat la aproximativ 635.000 de tone de cupru și circa 217 de tone de aur, cu producție anuală estimată la 3 tone de aur și 9.000 de tone de cupru, ceea ce ar însemna 250 de milioane de euro anual, din care statul va încasa o redevență anuală de 14 milioane de euro (5% din producția de cupru și 6% din cea de aur). de resurse minerale de la Rovina este, potrivit Euro Sun, de „400 de milioane de tone de resurse confirmate”, fiind descris drept al doilea ca mărime din Europa.
Proiectul prevede extragerea minereului de cupru și aur din două cariere deschise – Rovina și Colnic, iar într-o fază ulterioară și din subteran, la Cireșata. Investiția ar urma să includă și o unitate de rafinare (de obținere a metalului din concentrat) a cuprului.
Potențialul României în privința cuprului, folosit la scară industrială largă, dar și în noile tehnologii și în industria apărării, este unul uriaș, mai ales dacă va exista un smelter (unitate de topire și rafinare), spune cercetătorul Ștefan Marincea. Potrivit lui, tehnologiile de azi permit reducerea impactului de mediu. Activiștii nu sunt de aceeași părere.
„La Rovina, satul riscă să dispară pentru o carieră uriașă de aur și cupru. La Roșia Poieni vedem deja cum arată „dezvoltarea”: satul Geamăna înghițit de iazul de decantare”, au scris Declic și Mining Watch pe Facebook, în 13 februarie.
„Ni se vorbește despre miliarde, minerale rare, reziliență strategică. Dar nimeni nu vorbește despre casele expropriate. Despre oameni”, au adăugat.
Chiar dacă investiția a rămas fără acord de mediu, în decembrie 2025 Euro Sun Mining a obținut un pachet de finanțare de aproximativ 200 de milioane de euro, de la grupul elvețian Trafigura, cel mai mare trader de metale din lume, a scris Profit.ro.
Înțelegerea, pregătită din vara anului trecut, marchează un punct de cotitură în proiect, în perspectiva trecerii de la faza de explorare la cea de exploatare, potrivit sursei citate.
Aceeași publicație scria, în noiembrie 2024, că Euro Son a încheiat un memorandum de înțelegere cu gigantul anglo-elvețian Glencore, pentru vânzarea producției rezultate din zăcământul de la Rovina.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
