Pe 10 februarie, compania European Lithium Ltd. publica rezultatele forajelor exploratorii din Zona B și Depozitul Fjord din proiectul Tanbreez Rare Earths din Groenlanda.
Prospecțiunile au confirmat că există cantități mari și consistente de metale rare, inclusiv elemente strategice ca galiu, hafniu, ceriu și yttriu.
Proiectul Tambreez e „o resursă strategică de pământuri rare pe termen lung”, declara odată cu rezultatul forajelor, Tony Sage, director general al companiei European Lithium Ltd.
„Sunt foarte încurajat de rezultatele forajelor din 2025 [...] Următorii pași au ca scop reducerea riscurilor proiectului și poziționarea Depozitului Tanbreez pentru viitoare etape de dezvoltare.”
Una dintre viitoarele etapele de dezvoltare la care face referire CEO-ul European Lithium Ltd include și o posibilă viitoare fabrică de prelucrare a acestor metale rare în România.
Legătura dintre România și zăcământul din Groelanda ar urma să fie făcută prin intermediul unui joint venture între compania Critical Metal Corps și Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu din Feldioara, județul Brașov (deținută majoritar de statul român prin Nuclearelectrica – 82,4% din acțiuni).
CEO al Critical Metal Corps este Tony Sage, un vechi partener de afaceri al lui Frank Timiș, care a investit în exploatarea de aur de la Certej, Hunedoara, după cum scriu jurnaliștii de la Rise Project.
Posibila includere a României pe harta mineralelor rare ar putea fi subiect de discuție la vizita în SUA a președintelui Nicușor Dan, conform declarațiilor ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
„Exploatăm resursele din Groenlanda și le rafinăm la Feldioara, împreună cu o companie din SUA. Deja avem acordul Departamentului de Stat și al Departamentului de Energie. Președintele României va avea un subiect consistent atunci când va discuta cu președintele Trump”, a spus Bogdan Ivan, într-un interviu la Antena 3.
Dacă joint venture-ul va deveni realitate vom afla în aprilie, a adăugat ministrul Energiei.
„Când se va concretiza un astfel de acord între o mare companie americană și Nuclearelectrica pentru tratarea unor metale, unor minereuri de uraniu și altele la Feldioara va fi foarte interesant pentru România”, a spus Nicușor Dan într-un interviu la Radio România Actualități.
Președintele nu a confirmat, însă, că subiectul Feldioara este pe agenda discuțiilor pe care le va avea la Washington săptămâna aceasta.
Fabrica de la Feldioara transformă concentratele de uraniu în dioxid de uraniu, materie primă pentru combustibilul nuclear, pentru centrala de la Cernavodă, dar și pentru export.
În cazul în care colaborarea cu firma Critical Metal Corps se va concretiza, fabrica ar urma să facă rafinarea minerurilor rare, conform declarației ministrului Energiei, Bogdan Ivan.
Ce e cu acest joint venture?
Pe 9 decembrie 2025, Nuclearelectrica și Critical Metal Corps anunțau, în comunicate de presă separate, că au semnat un Term Sheet neangajant care are ca scop evaluarea înființării unei societăți mixte 50%-50%, în vederea posibilei puneri în funcțiune a unei instalații de ultimă generație pentru prelucrarea metalelor rare la FPCU Feldioara.
Term Sheet este un acord de intenție. Este un document preliminar care stabilește principiile și cadrul general al unei colaborări, fără a crea încă obligații juridice ferme.
„FPCU Feldioara și CRML vor colabora, în lunile următoare, pe baza prevederilor din Term Sheet, pentru a evalua baza tehnică și comercială pentru înființarea JVCo, vehiculul destinat dezvoltării și construcției potențiale a unei fabrici de prelucrare a metalelor rare de ultimă generație în România”, scrie în comunicatul Nuclear Electrica.
Cei de la Critical Metal Corps (CRML) au fost ceva mai expliciți.
„Term Sheet oferă CRML drepturi de achiziție pe termen lung pentru 50% din întreaga producție de concentrat Tanbreez și prezintă dezvoltarea, finanțarea și punerea în funcțiune a unei instalații europene de procesare a pământurilor rare de ultimă generație în România – creând primul lanț de aprovizionare complet integrat, de la mină la procesare, din lumea occidentală, dedicat stabilizării accesului la minerale critice pentru industriile și sectoarele de apărare europene”.
Linia finală de produse a fabricii va include magneți aerospațiali și de calitate militară, mai scrie în comunicat.
Iar contribuția firmei americane la proiectul comun ar urma să fie în materie primă.
„RML va furniza 50% din concentratele premium de pământuri rare ale Proiectului Tanbreez către joint venture-ul românesc pe întreaga durată de viață a minei, asigurând o materie primă sigură, aliniată NATO, pentru industriile europene din aval de mare valoare”, conform comunicatului CRML.
Cu alte cuvine, costurile de construcție a noii fabrici ar urma să fie suportate de România.
„Prin asigurarea drepturilor exclusive asupra a 50% din resursele actuale ale Tanbreez, joint venture-ul preconizat va crea un lanț de aprovizionare extrem de rezilient, centrat pe Europa, reducând dependența de China – care controlează în prezent peste 80% din prelucrarea globală a pământurilor rare – și protejând UE împotriva vulnerabilităților geopolitice”, mai scrie în comunicat.
Dacă acordul de intenție se va tranforma într-un contract semnat și parafat între părți, se va ști în primăvară.
„Este o schimbare monumentală pentru CRML și pentru întreaga lume occidentală. Prin captarea unei valori imense din concentratul Tanbreez, nu construim doar o fabrică – demontăm dominația Chinei asupra pământurilor rare și oferim Europei aprovizionări independente și sigure pentru nevoile sale de apărare și securitate națională”, a declarat Tony Sage, CEO și președinte al CRML, la semnarea Term Sheet-ului.
„Până la finalul lunii martie, jumătatea lunii aprilie, vom cristaliza foarte clar care sunt termenii, care sunt materialele pe care le vom procesa în România, care sunt condițiile, care sunt finanțările”, a spus ministrul Bogdan Ivan, luni, la Antena 3 CNN.
Cum a ajuns zăcământul Tanbreez la firma Critical Metal Corps
Pe 18 iunie 2024, CRML a anunțat achiziția a unei prime trașe de acțiuni, 5,5%, din proiectul Tanbreez, contra sumei de 5 milioane de dolari de la Rimbal Pty Ltd, companie deținută de un geolog. Au urmat mai multe achiziții de acțiuni până la controlul total, din septembrie 2025, a 92,5% din acțiuni.
În octombrie 2025, oficialii administrației Trump au discutat despre preluarea unei participații la Critical Metals Corp, au declarat pentru Reuters patru persoane familiarizate cu discuțiile, ceea ce ar oferi Washingtonului un interes direct în cel mai mare proiect de pământuri rare din Groenlanda, teritoriul arctic pe care președintele Donald Trump a sugerat cândva să îl cumpere.
Critical Metals solicitase în iunie guvernului SUA o subvenție de 50 de milioane de dolari prin Legea producției de apărare, o lege din epoca Războiului Rece care vizează stimularea producției de bunuri în scopuri de securitate națională.
Discuțiile dintre administrație și firmă, scrie Reuters, vizau transformarea subvenției într-o participație la capital.
Dacă tranzacția se încheia, o conversie de 50 de milioane de dolari ar însemna o participație a guvernului american de aproximativ 8% în companie. Casa Albă a negat, însă, că ar fi existat aceste negocieri.
În afară de posibila colaborare cu România, Critical Metal Corps a mai încheiat și alte acorduri de coopeare pentru prelucrarea mineralelor rare din proiectul Tanbreez cu firmele Ucore și ReAlloys.
Ucore este o companie canadiană specializată în procesarea și separarea pământurilor rare. ReAlloys este o comapanie axată pe reciclarea și procesarea metalelor rare.
De ce e important proiectul Tanbreez
Tanbreez (Sudul Groenlandei)
Un zăcământ masiv de pământuri rare, bogat în elemente rare grele (HREE) și oxizi de metale rare precum tantal, niobiu, zirconiu, hafniu și galiu, care sunt deosebit de importanți pentru aplicații în domeniul tehnologiilor avansate și militar.Tanbreez este unic datorită conținutului ridicat de HREE și a producției minime de subproduse radioactive, ceea ce îl face mai favorabil din punct de vedere ecologic comparativ cu alte zăcăminte de pământuri rare din lume.
Sursa: https://www.criticalmetalscorp.com/projects/
Cine deține și cine conduce firma Critical Metal Corps?
Acționarul majoritar al companiei este European Lithium Ltd, care deține 48% din acțiuni. Conducerea companiei e asigurată de Anthony Paul Sage (Tony Sage) – CEO și Serghei Savcenko – CFO.
European Lithium Limited este o companie cu sediul în Australia cu proiecte de exploatare minieră axate pe active de litiu din Austria, Ucraina și Irlanda.
De asemenea, deține participații semnificative la CUFE Ltd (cupru/aur/bismut) în Teritoriul de Nord, MOAB (uraniu în Tanzania), Cyclone Metals Ltd (proiectul Iron Bear din Canada) și o participație directă de 7,5% în proiectul de pământuri rare Tanbreez din Groenlanda.
European Lithium Limited este listată la bursa din Australia și nu are un acționar majoritar. Cel mai mare procent de acțiuni îl au fonduri de investiții – de exemplu, Merrill Lynch / BofA și Morgan Stanley (aprox 11%), firmele Iron Bear Resources Ltd (3,69%) și Okewood Pty Ltd(3,42%), precum și persoane fizice – de exemplu, Mihailo Zhernov - 3,33%, Tony Sage - 0,35%.
CEO al European Lithium Limited este același Tony Sage ca și la Critical Metal Corps. Iar în ambele consilii de administrație al celor două companii este Mihailo Zhernov.
Ce legătură este între Critical Metal Corps și Frank Timiș
Frank Timiș deține pachetul majoritar în European Lithium scriau, în iulie 2025, jurnaliștii de la Newsweek. Deși nu apare în lista acționarilor, Frank Timiș ar putea fi investitor prin intermediul unui fond de investiții sau al unei bănci.
Între Frank Timiș și Tony Sage, CEO-ul companiei Critical Metal Corps, dar și al acționarului principal al acesteia, European Lithium Ltd, există o lungă istorie de prietenie și afaceri în comun.
Un document din 2004 al companiei International Goldfield Limited din Australia, compania prin care Frank Timiș a făcut afaceri în minerit în România și Africa de Sud, este semnat: director executiv Tony Sage.
Cei doi au făcut afaceri și prin intermediul altei firme – International Petroleum.
Prietenia lor nu a fost, însă, fără de momente critice. În 2017, o companie deținută de Tony Sage a intentat o acțiune în justiție la Înalta Curte din Sierra Leone pentru a recupera peste 10,5 milioane de dolari americani (14,2 milioane de dolari) de la firma Timis Mining.
Despre Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu Feldioara
Denumită inițial „Uzina de prelucrare a minereului de uraniu”, fabrica de la Feldioara a fost pusă în funcțiune la mijlocul anilor ‘70, ca parte a programului național de producere a combustibilului nuclear: prima unitate pentru procesarea minereului a fost pusă în funcțiune în 1978, iar unitatea de rafinare a concentratului a fost finalizată în 1986.
După 1990, a devenit Sucursală a Companiei Naționale a Uraniului, iar din 2023 a trecut în administrarea NuclearElectrica.
„În cadrul unei licitații organizate de administratorul judiciar al Companiei Naționale a Uraniului SA, aflată în insolvență, Combinatul de Prelucrare a Concentratului de Uraniu, filială a Societății Nuclearelectrica SA, a cumpărat activele aferente fluxului tehnologic al Centralei R de la Feldioara, completând astfel circuitul nuclear integrat”, a anunțat Ministerul Energiei, pe 5 decembrie 2023.
„În acest moment, în cadrul SNN, se pot desfășura toate procesele tehnologice, de la extracția uraniului, până la procesarea, rafinarea și transformarea în combustibil nuclear și exploatarea acestuia în cadrul Centralei Electrice de la Cernavodă”, a declarat ministrul Energiei de atunci, Sebastian Burduja.
În octombrie 2025, Fabrica de la Feldioara a anunțat că a câștigat competiția internațională și a început procesarea octoxidului de uraniu (U3O8) pentru fabricarea materiei prime nucleare, dioxid de uraniu (UO2), în vederea acoperirii necesarului de consum al centralelor nucleare din Argentina, pentru o perioadă de un an de zile.
Groenlanda, visul lui Trump
Încă primul său mandat la Casa Albă, Donald Trump a declarat că vrea să cumpere Groenlanda, care ar fi o investiție pentru securitatea Americii. Propunerea a fost respinsă de Danemarca, țara ce deține Groenlanda.
Donald Trump a revenit la ideea preluării Groenlandei încă din primele zile ale celui de-al doilea mandat. În ianuarie 2025, a spus că „locuitorii din Groenlanda și-ar dori să facă parte din Statele Unite”.
În martie 2025, Trump a continuat să pună presiune în cadrul întâlnirilor cu oficiali NATO, afirmând că anexarea Groenlandei „se va întâmpla”. Liderii groenlandezi și oficialii danezi au respins declarațiile, și au subliniat că o astfel de acțiune ar contraveni dreptului internațional și nu poate fi realizată fără acordul suveran.
Pe parcursul anului 2025, Trump a reafirmat în repetate rânduri importanța Groenlandei pentru securitatea SUA, chiar desemnând un emisar special pentru insulă. Pozițiile Danemarcei și Groenlandei au rămas, însă, ferme: insula nu poate fi vândută sau cedată.
Și în 2026 subiectul a continuat să fie prezent în presa internațională și în declarațiile lui Donald Trump, inclusiv la Forumul Economic Mondial de la Davos – unde președintele american a subliniat că exclude folosirea forței pentru a prelua insula.
Europa și NATO au răspuns prin consolidarea prezenței militare în Arctic, prin operațiunea Arctic Sentry, pentru a proteja suveranitatea Groenlandei și a demonstra solidaritatea Alianței.
Deși motivul declarat pentru care președintele american a spus că vrea Groenlanda e unul de securitate națională, numeroși analiști consideră că mai există o miză – zăcămintele de minereuri rare de pe insulă.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI
