47 de proiecte strategice de extracție, prelucrare și reciclare a 14 dintre cele 17 minerale critice de importanță strategică pentru aprovizionarea Uniunii Europene cu materii prime - esențiale în noile tehnologii și în industria de apărare, în valoare totală de peste 22 de miliarde de euro - au fost selectate în premieră de Comisia Europeană, pe 25 martie.
Dintre acestea, trei sunt din România și se referă la extracția grafitului, cuprului și magneziului. Potrivit premierului Marcel Ciolacu, au fost depuse în total șapte proiecte.
Autoritățile române spun că cele trei proiecte vor fi finanțate de Comisia Europeană (CE) cu 615 milioane de euro. Reprezentanții CE contactați de Europa Liberă nu au confirmat însă finanțarea.
Desemnarea lor ca proiecte strategice presupune că vor beneficia de proceduri de autorizare simplificate și acces la finanțare, dar „nu sunt finanțate direct de către Comisie”, ne-a transmis, vineri, 28 martie, un purtător de cuvânt al CE.
Un număr de 17 de minerale neenergetice - altele decât petrolul, gazul sau cărbunele - sunt declarate de importanță strategică la nivel european.
De la litiu până la „pământuri rare” – folosite în special ca super-magneți, intrate în atenție odată cu mult mediatizatul potențial acord între SUA și Ucraina - de la germaniu la cobalt și nichel, de la magneziu la grafit sau cupru, ele sunt prezente pe lista actualizată, în 2023, de Comisia Europeană.
UE „se bazează aproape exclusiv pe importuri” pentru multe materii prime minerale critice (cele 17 strategice, plus alte 17), „concentrate într-un număr mic de țări terțe”, se arată în Strategia României pentru minerale neenergetice 2025-2035.
China - care deține hegemonia mondială în domeniul „pământurilor rare” şi produce peste 90% din magneziul mondial şi peste jumătate din litiu şi grafitul natural - este unul din furnizorii majori ai UE, de astfel de materiale.
UE importă însă materiale critice / strategice şi din alte ţări terţe, de la Norvegia şi Turcia la SUA, Australia şi Africa de Sud, respectiv ţări din America de Sud şi centrală, conform datelor Comisiei Europene.
În ceea ce privește cele trei proiecte aprobate pentru România, două sunt inițiate de companii private, iar una de către o companie de stat:
- extracție a cuprului de la Rovina, jud. Hunedoara; licență de exploatare deținută de Euro Sun Mining (Canada) prin Samax România;
- extracție a magneziului metalic, de la Budureasa, Bihor; investitor - Verde Magnesium România, susținută de fondul de investiții Amerocap (SUA);
- extracție a grafitului, cu grad de puritate pentru baterii, de la Baia de Fier, Gorj; investitor - Compania Națională a Sării Salrom.
„Este vorba de trei investiții prin care se vor exploata minerale pe care se bat toate marile puteri economice ale lumii. Aceste materii prime, esențiale și critice, totodată, sunt folosite în primul și în primul rând în energie, aviație și în industria de apărare”, a spus premierul Marcel Ciolacu.
Guvernul anunță finanțarea proiectelor de către Comisia Europeană. Comisia vorbește doar de sprijin pentru finanțare
Potrivit anunțului Comisiei Europene privind cele 47 de proiecte strategice, acestea vor beneficia de un acces mai ușor la finanțare, la proceduri simplificate și la autorizare mai rapidă, în condiții de respectare a cerințelor de mediu și sociale.
„Extragem și prelucrăm zeci de mii de tone din materiile prime esențiale pentru industriile viitorului: grafit, magneziu și cupru”, a transmis ministrul Economiei, Bogdan Ivan, după anunțul Comisiei Europene.
„Comisia Europeană va finanța cu 615 milioane de euro trei proiecte strategice pentru viitorul economiei românești”, a declarat premierul Marcel Ciolacu, într-o intervenție video, alături de ministrul Bogdan Ivan.
În aceeași intervenție, ministrul a detaliat valoarea investițiilor:
300 de milioane de euro la proiectul de extragere și rafinare a cuprului (și aurului) de la Rovina; 200 de milioane de euro pentru exploatarea grafitului de la Baia de Fier și 115 milioane de euro, pentru extracția magneziului de la Budureasa. În total, 615 milioane de euro.
Chiar dacă guvernanții au echivalat anunțul privind desemnarea celor trei proiecte drept strategice de către Comisia Europeană cu asigurarea finanțării (pentru proiecte depuse anterior), Bruxellesul nu a confirmat acest lucru, cel puțin nu în forma prezentată de autoritățile de la București.
Ce spune Comisia Europeană
„Proiectele strategice nu sunt finanțate direct de Comisie”, spune un purtător de cuvânt al CE pentru Europa Liberă. Acesta reiterează sprijinul Comisiei pentru accesul proiectelor la finanțare; mai exact, titularii proiectelor strategice vor fi consultați cu privire la sursele private și publice care pot fi accesate.
Proiectele strategice „pot beneficia, de asemenea, de posibilitatea ca autoritățile regionale și naționale să utilizeze finanțare din Fondul European de Dezvoltare și Fondul de Coeziune pentru a le sprijini”, a mai precizat reprezentantul Comisiei.
Fondurile europene amintite sunt administrate de către autorități regionale și naționale și Comisia se va asigura că „proiectele promovate sunt soluționate cu succes”, a mai spus purtătorul de cuvânt, care menționează că forul de la Bruxelles lucrează cu titularii proiectelor pentru ca acestea să poată deveni operaționale.
De precizat că desemnarea celor 47 de proiecte strategice vine ca urmare a unui apel de proiecte lansat, în 2024, de Comisia Europeană, având ca scop tocmai stabilirea acestei liste și nu finanțarea efectivă prin apelul respectiv, nefiind menționată niciun buget alocat acestuia.
De altfel, în anunțul din 25 martie, în afară de valoarea totală a investițiilor necesară pentru ca cele 47 de proiecte să devină operaționale - 22,5 miliarde de euro - nicio altă sumă nu a fost vehiculată.
Cu privire la finanțarea UE, dintre cei trei titulari ai proiectelor strategice din România, doar Salrom a făcut publică, în 2024, depunerea unor cereri de finanțare cu fonduri europene pentru exploatarea zăcămintelor naturale, de grafit, în cazul său.
De altfel, Euro Sun și Verde Magnesiun, care au salutat anunțul din 25 martie al Comisiei Europene, nu au făcut nicio mențiune la o finanțare europeană aprobată.
Europa Liberă a adresat mai multe întrebări titularilor tuturor celor trei proiecte, pe care le vom publica într-un articol ulterior.
Provocări de mediu și (alte) semne de întrebare
Proiectul de extracție a cuprului și aurului, cel de la Rovina, este însă și cel mai controversat dintre cele trei – organizațiile de mediu au obținut mai multe decizii în instanță de blocare a investițiilor.
La rândul său, compania care vrea să exploateze magneziul, Verde Magnesium România, a obținut abia în 2024 o licență de explorare pe cinci ani, aceasta fiind o etapă premergătoare exploatării propriu-zise.
În ceea ce privește exploatarea grafitului, gestionată de Salrom, aceasta ar veni după foarte mulți ani de când minele de la Baia de Fier au fost închise.
Pe de altă parte, chiar dacă investițiile includ și activități de procesare primară și chiar prelucrare (în cazul magneziului) a materiei prime - ceea ce înseamnă și valoare adăugată mult mai mare - toate cele trei investiții sunt prevăzute ca strategice în lista Comisiei Europene doar în ceea ce privește extracția.
Europa Liberă așteaptă răspunsuri de la Ministerul Economiei cu privire la ce activități vor fi sprijinite efectiv din finanțările cu bani UE de care au amintit premierul Marcel Ciolacu și ministrul Bogdan Ivan.
UE vrea să reducă dependența de aprovizionarea externă
Desemnarea de către Comisia Europeană, în premieră, a 47 de proiecte strategice privind materii prime are ca scop reducerea dependenței de materii prime minerale strategice (totodată critice), extrem de necesare în noile tehnologii. Accesul la acestea este esențial în tranziția verde și digitală, dar susțin totodată și industria aerospațială și de apărare, potrivit forului european.
Măsurile luate în ultimii ani au fost reunite în Actul privind materiile prime critice (CRMA), agreat la nivelul UE în 2023 și intrat în vigoare în 2024. Documentul fixează ca obiective majore faptul că UE ar trebui să aibă capacitatea de a extrage 10%, de a prelucra 40% și de a recicla 25% din consumul său anual de materii prime strategice până în 2030.
Lista actualizată de materii prime critice include 34 de minerale, inclusiv pământuri rare, grele și ușoare, dintre care 17 sunt și strategice. În unele cazuri, peste jumătate sau întreg consumul este asigurat din țări terțe, în special China sau țări din America de Sud.
„În prezent, Europa depinde de țări terțe pentru multe dintre materiile prime de care are cea mai mare nevoie. Trebuie să ne creștem propria producție, să ne diversificăm aprovizionarea externă și să facem stocuri”, a spus Stéphane Séjourné, vicepreședinte executiv al CE, responsabil pentru prosperitate și strategia industrială.
El a subliniat că cele 47 de proiecte strategice aprobate de Comisia Europeană „ne vor ajuta să ne asigurăm propria aprovizionare internă cu materii prime”, fiind un moment de referință pentru suveranitatea europeană, ca putere industrială.
Până la finalul verii, ar urma să fie lansat un nou apel pentru proiecte strategice, potrivit autorităților de la Bruxelles.
Cuprul de la Rovina. Și aurul
Zăcământul de cupru de la Rovina, din județul Hunedoara, este considerat al doilea ca mărime din Europa, potrivit Euro Sun Mining, care deține licența de exploatare.
În perimetrul de 27 de kilometri pătrați, firma Samax România, deținută de compania canadiană, are o licență de exploatare a zăcământului de cupru și a celui de aur, valabilă 20 de ani - din 2018 până în 2038.
Aurul, deși metal un prețios, nu este inclus pe lista mineralelor critice, cu atât mai puțin strategice, la nivel european.
În același timp, chiar dacă nu reprezintă un mineral rar, cuprul este în ambele liste, pe fondul cererii tot mai mari, în raport cu resursele existente.
Este folosit în infrastructura electrică, sub formă de semiconductori, în noile tehnologii, precum turbinele eoliene, și în industria auto, aerospațială și de apărare.
Licența de exploatare a fost obținută de Samax în 2015 - după derularea activităților de explorare - dar a fost aprobată de Executiv abia în 2018, din cauza unor obiecții aduse de Ministerul Mediului și de cel al Justiției, după cum e precizat în Nota de fundamentare care stă la baza Hotărârii de Guvern.
La Rovina, compania canadiană Euro Sun Mining estima că, în 20 de ani, poate extrage aproximativ 217 tone de aur și 635.000 de tone de cupru din trei zăcăminte - două în aer liber și unul subteran.
Valoarea estimată a producției în acest interval este de aproximativ 6 miliarde de dolari (5,5 miliarde euro), redevența totală pe care statul român ar urma să o primească fiind de 310 milioane de dolari (aproape 290 milioane de euro). Mai exact, 5% din valoarea producției la cupru și 6% din producția la aur.
La redevență se mai adaugă o taxă anuală de aproape 200.000 de euro.
Proiectul de la Rovina a fost vehement contestat de-a lungul timpului de organizațiile non-guvernamentale de mediu, care l-au prezentat drept unul „devastator” pentru natură și comunitățile din zonă.
În 2023, Asociația Declic a obținut la Tribunalul Cluj anularea avizului de mediu emis de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara, hotărâre menținută în 2024 printr-o hotărâre definitivă a Curții de Apel Cluj.
Principalul argument adus de avocații Declic a fost că avizul de mediu nu a luat în considerare impactul transfrontalier al proiectului, dar și faptul că compania canadiană Euro Sun nu avea experiență în gestionarea deșeurilor toxice rezultate din exploatare.
Desemnarea proiectului de extracție a cuprului de la Rovina drept unul strategic la nivel european ar putea schimba lucrurile, mai ales că Euro Sun Mining anunțase, încă după prima decizie a instanței, din 2023, că va relua de la zero procedura de autorizare de mediu.
De altfel, după anunțul de la Bruxelles, compania a spus, pe 25 martie, într-un comunicat transmis Bursei de la Toronto, unde este listată, că „decizia va permite Euro Sun să accelereze procesul de autorizare, în concordonață cu noile ghiduri legislative europene pentru a facilita dezvoltarea proiectului de la Rovina”.
Compania canadiană a transmis încă de când a depus proiectul la Comisia Europeană, în 2024, că a reluat procedura după consultări cu Ministerul Economiei.
În România, cuprul este exploatat în prezent la cariera de la Roșia-Poieni, de către compania de stat Cuprumin Abrud, care îl vinde, după o procesare primară, sub formă de concentrat și nu ca produs finit, în lipsa unei turnătorii.
Licență de exploatare a cuprului are și Cuprumold Mining, companie preluată de concernul turc Eti Bakir, cea mai mare companie minieră din Turcia, dar exploatarea nu a început.
Cuprul extras la Rovina ar urma să fie livrat, la fel ca cel de la Roșia-Poieni, tot sub formă de concentrat, după o procesare primară la unitatea prevăzută în proiect.
Anual, la Rovina ar urma să fie produse 20.000 de tone de cupru concentrat, potrivit ministrului Bogdan Ivan. Ar trebui să asigure necesarul industriei prelucrătoare românești, dar să contribuie cu 2,3% la producția europeană.
În prezent, Polonia este principalul furnizor european de cupru (19%), alte țări UE, precum Spania (8%), Bulgaria, Finlanda, Suedia și Bulgaria asigurând alte 21% din necesar.
Magneziul de la Budureasa
La Budureasa, în județul Bihor, compania Verde Magnesium, finanțată de fondul american de investiții Amerocap, a obținut licență de explorare (pe durată de cinci ani) a zăcământului de brucit - hidroxid de magneziu, din care poate fi obținut magneziul metalic.
Exploatările din mina și cariera de magneziu au fost închise în anii '90-2000 și, prin redeschiderea exploatării, România ar urma să fie singura țară din UE care va exploata această resursă, spune ministrul Bogdan Ivan.
În aliaj cu aluminiul, magneziul metalic este folosit în industria auto, elctronică și construcții dar și în procesul de fabricare a oțelului.
Vestea unei posibile investiții într-o exploatare minieră și o fabrică de producere a magneziului metalic a fost observată anul trecut într-un articol apărut în Financial Times.
Au fost vehiculate investiții care ar urma să ajungă, în timp, la aproape 1 miliard de euro. Suma primită acum de la Comisia Europeană este de 115 milioane de euro pentru activitatea de extracție.
Includerea proiectului pe lista celor strategice în UE vine și în condițiile în care China procesează peste 90% din cantitățile mondiale de magneziu, iar 97% din nevoile UE sunt asigurate de acolo, după cum a scris Europa Liberă pe 9 martie.
Conform celor mai recente estimări, producția de magneziu metalic de la Budureasa ar urma să înceapă până la finalul anului 2028. Cantitatea extrasă ar urma să fie de 30.000 de tone / an în 2030, urmând să ajungă la 90.000 de tone anual în 2036, conform unui comunicat al companiei, transmis după anunțul Comisiei Europene.
Exploatarea de la Budureasa ar urma să reprezinte „prima producție de magneziu metalic primar din Europa din ultimii 25 de ani”, a mai transmis compania, subliniind impactul pe care proiectul strategic îl va avea asupra lanțurilor de aprovizionare din România și din UE. Ar urma să aducă 10.000 de locuri de muncă, directe și indirecte, susține compania.
CEO-ul Verde Magnesiu, Alexandru Roșu, preciza în februarie 2025, într-un interviu pentru Ziarul Financiar, că societatea comercială este în faza de estimare a rezervelor, respectiv a volumelor care ar putea fi extrase, folosind tehnologii prietenoase cu mediul.
Cercetător și fost director la Institutul Geologic Român, expertul în minerale Ștefan Marincea a explicat recent pentru Europa Liberă că, având în vedere faptul că magneziul este obținut din brucit / hidroxid de magneziu, procesul poate fi realizat în mod nepoluant.
Primele cantități de magneziu metalic ar urma să fie produse în trei-patru ani. Investitorul va trebui să finalizeze mai întâi etapa de explorare și să obțină licență de exploatare dar și aprobările necesare, inclusiv din perspectiva mediului, ca lucrările să poată începe.
Redeschiderea exploatării grafitului la Baia de Fier
Între cele trei proiecte desemnate ca strategice de Comisia Europeană se numără și unul derulat de o companie de stat. Este vorba de cel de extracție a grafitului, la Baia de Fier, în județul Gorj, inițiat de Societatea Națională a Sării - Salrom.
La un grad de puritate corespunzător, grafitul este esențial pentru stocarea de energie, respectiv bateriile mașinilor electrice, dar este folosit și sub formă de lubrifianți, în industria de apărare.
Din grafit se poate obține și grafen - un conductor electric mai bun decât cuprul, mai puternic decât oțelul și cu proprietăți termice și optice unice, potrivit Comisiei Europene. La nivelul UE a fost lansat în 2013 un program de cercetare, cu 170 de parteneri academici și industriali, din 22 de țări.
La Baia de Fier, Salrom deține licența de exploatare, dar mina și cariera de exploatare, de la Cătălinu și Ungurelașu, exploatate în trecut, au fost închise în 2004 și 2006.
În 2024, Salrom a depus două proiecte de finanțare europeană, în valoare de 450 de milioane de euro, pentru a pune în valoare resursele.
Una din prioritățile strategiei pentru minerale neenergetice a României în perioada 2025-2035 este, de altfel, asigurarea exploatării superioare a grafitului, pentru producerea în România a bateriilor - precum și a grafenului - „cu utilizare pe scară largă în industria electronică, aerospațială și apărare, energie, automobile, tehnologii biomedicale”.
Directorul Salrom, Marius Gubernat, a declarat pentru ZF la finalul lunii februarie că unul din proiecte se referă la redeschiderea perimetrului minier și extracția efectivă a șisturilor de grafit.
Celălalt proiect vizează la prelucrarea acestora, inclusiv pentru obținerea grafenului.
Finanțarea aprobată cel puțin până acum de Comisia Europeană este de 200 de milioane de euro și ar urma să acopere proiectul de extracție, inclusiv procesarea primară.
„Proiectul include dezvoltarea infrastructurii necesare pentru extracție, precum și instalarea de echipamente de procesare care să transforme materia primă brută în grafit de înaltă puritate, esențial pentru producția de baterii, în special pentru vehicule electrice și sisteme de stocare a energiei”, preciza Ministerul Economiei, la date depunerii proiectelor.
Producția estimată la Baia de Fier este de 15.000 de tone de grafit anual. Deocamdată nu este cunoscută public cât valorează această cantitate.
Date importante legate de cele 47 de poiecte strategice din UE
- ca să devină operaționale, vor putea beneficia de sprijin coordonat - Comisia Europeană, state membre, instituții financiare - în privința accesului la finanțare și sprijinul pentru conectarea cu „achizitorii” relevanți, astfel încât să devină operaționale;
- vor benefecia de dispoziții simplificate pentru autorizare, cu protejarea standardelor de mediu, sociale și de guvernanță; nu se vor depăși, conform CRMA, 27 de luni pentru proiectele de extracție și 15 luni pentru alte proiecte, față de 5-10 ani, în prezent;
- cele 47 de proiecte sunt repartizate în 13 state membre: Belgia, Franța, Italia, Germania, Spania, Estonia, Cehia, Grecia, Suedia, Finlanda, Portugalia, Polonia și România;
- în condițiile în care unele din proiecte integrează două activități, 25 de proiecte includ activități de extracție, 24 de prelucrare, 10 de reciclare și două înlocuiri de materii prime;
- proiectele sunt repartizate astfel: în Franța (9, din care unul în colaborare cu Germania și Namibia), Spania și Finlanda (câte 6), Germania, Italia și Portugalia (câte 4), România și Suedia (câte 3), Polonia și Cehia (câte 2), Estonia și Grecia (câte unul);
- cele mai multe vizează exploatarea litiului (22 de proiecte), nichelului (12 proiecte), cobaltului (10 proiecte), manganului (7 proiecte) și grafitului (11 proiecte), cu beneficii pentru lanțul valoric al bateriilor, pentru care UE va aloca 1,8 miliarde de euro;
- proiectele mai puține numeric – de exploatare a magneziului (1, în România) și a manganului (3) vor contribui la întărirea (reziliența) industriei de apărare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
