Potrivit proiectului, atât dronele cât și aeronavele cu pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național vor putea fi doborâte.
Aeronava fără pilot la bord care trece ilegal frontiera de stat a României şi zboară în spaţiul aerian național fără autorizare poate fi distrusă, neutralizată sau zborul acesteia poate fi luat sub control, se spune în proiectul citat.
Totodată, aeronavele cu pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național vor putea fi „nimicite” de aeronavele care le interceptează și de „mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafață”.
Vehiculul aerian care intră în spaţiul aerian național poate fi distrus de mijloace de apărare aeriană, inclusiv cele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă, naţionale şi/sau aliate partenere, în conformitate cu tratatele de apărare colectivă la care România este parte, sau potrivit tratatelor bilaterale privind acordarea reciprocă de garanţii de securitate, se mai spune în proiect.
Ce măsuri pot fi luate împotriva dronelor care intră neautorizat în spaţiul aerian național
După stabilirea poziţiei aeronavei, a legăturii radio şi a identităţii acesteia, vor fi transmise de la sol informațiile și dispozițiile către pilotul aeronavei, pentru utilizarea autorizată a spațiului aerian național.
Aeronava care continuă să utilizeze neautorizat spaţiul aerian național al României va fi interceptată, apoi va fi executat foc de avertisment și apoi va fi executat „focul de nimicire” de aeronavele interceptoare.
De asemenea, va fi executat „focul de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafaţă”, se mai spune în proiect.
Măsurile sunt luate cu mijloace adecvate, în raport cu nivelul ameninţării, în limitele dreptului internaţional aplicabil, după ce au fost luate în considerare toate circumstanţele specific ale evenimentului şi ţinând cont de prioritatea protejării vieţii persoanelor, ultima soluţie posibilă dispusă fiind distrugerea aeronavei fără pilot la bord care utilizează neautorizat spaţiul aerian national, se mai spune în proiectul citat.
Pe 25 octombrie, de Ziua Armatei, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România pregătește cadrul legislativ pentru combaterea riscului căderii pe teritoriul național a dronelor folosite de armata rusă împotriva Ucrainei.
Armata Română nu are legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teriroriul României, a avertizat pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, în interviul one2one de la Europa Liberă.
Șeful militar al Armatei a explicat că, pentru a doborî drone, e nevoie ca patru legi să fie actualizate.
Este vorba despre legile:
- Apărării Naționale;
- de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale;
- privind Regimul Armelor și Munițiilor;
- combaterea Mijloacelor Aeriene.
„În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față”, a spus șeful Statului Major al Apărării la Inteviurile one2one.
Generalul Gheorghiță Vlad a explicat la one2one și de ce trebuie modificată Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene pentru ca militarii să poată doborî drone în timp util, adică înainte ca ele să ajungă să facă victime sau pagube:
„În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, [militarii - n.r.] trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul să dea semnale că s-a încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru - cinci etape.(…) Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.
Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.
Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României”, a explicat șeful militar al Armatei în interviul publicat de Europa Liberă pe 1 februarie 2024.
Legea la care face referire generalul Vlad este Legea 257/2001 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene.
Actul normativ prevede că dreptul de a lua măsuri împotriva „aeronavelor care utilizează neautorizat spaţiul aerian al României” este la Ministerul Apărării Naţionale, care „va lua succesiv măsuri”.
Atât Legea privind Regimul Armelor, Dispozitivelor Militare și Munițiilor deținute de MApN și de forțele armate pe teritoriul României, cât și Legea privind Combaterea Mijloacelor Aeriene indică dronele ca posibile arme.
Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene a fost înnoită în anul 2004, așadar acum 20 de ani.
De altfel, toate legile pe care le cere acum actualizate șeful Armatei sunt vechi:
- Legea Apărării – adoptată în 1994. De atunci, a fost modificată de șapte ori, ultima dată în 2011;
- Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale – adoptată în 2006. De atunci, a fost modificată de două ori, ultima dată în 2017;
- Legea privind Regimul Armelor, Dispozitivelor Militare și Munițiilor deținute de MApN și de forțele armate pe teritoriul României - adoptată în 2011;
- Legea privind combaterea Mijloacelor Aeriene - adoptată în 2001 și modificată în 2004.
În interviul acordat pentru Europa Liberă, șeful Statului Major al Apărării a explicat că, anul trecut, militarii au mai avut și un alt impediment în doborârea dronelor străine, altul decât cel legislativ. Este vorba despre lipsa mijloacelor tehnice.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
