Linkuri accesibilitate

Ministerul Economiei solicită ruperea parteneriatul cu China pentru reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă


Centrala Nucleară de la Cernavodă

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri a cerut Nuclearelectrica abrogarea strategiei de continuare a proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă și inițierea procedurilor privind încetarea negocierilor cu China General Nuclear Power.

Abrogarea Strategiei de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2014) precum și a Strategiei revizuite de continuare a Proiectului Unitățile 3 și 4 Cernavodă prin organizarea unei proceduri de selectare de investitori (2018). Mandatarea Consiliului de Administrație al SNN să inițieze procedurile/demersurile/acțiunile privind încetarea negocierilor cu CGN, precum și încetarea efectelor juridice (prin acordul părtilor, denunțare etc) a următoarelor documente: <Memorandumul de Înțelegere privind dezvoltarea, construirea, operarea și dezafectarea Unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă (MoU), și respectiv a (ii) Acordului Investitorilor în forma preliminar”, se arată în documentul transmis Bursei de Valori București, citat de Mediafax.

Solicitarea a fost făcută de Ministerul Economiei, Energiei si Mediului de Afaceri în calitate de acționar majoritar la Nuclearelectrica.

Potrivit aceluiași document, CA al Nuclearelectrica este mandatat să inițieze noi demersuri pentru creșterea capacității de producție.

Mandatarea Consiliului de Administrație al SNN de a iniția demersurile necesare pentru analiza și cristalizarea opțiunilor strategice privind construcția de noi capacități de producție de energie electrică din surse nucleare”, se mai arată în document.

Solicitarea este formulată inclusiv în contextul relațiilor tensionate dintre SUA, partenerul strategic al României, și China. Ministrul Economiei, Virgil Popescu, a declarat în mai multe rânduri, de la preluarea portofoliului, că extinderea centralei Cernavodă ar trebui făcută împreună cu companii din țări membre NATO sau ale Uniunii Europene.

Demararea unui asemenea proiect important pentru securitate energetică a țării cu o companie chineză a atras o reacție și din partea fostului secretar american pentru Energie, Rick Perry, care a avertizat privind riscul de securitate.

Sunt îngrijorat că aliații noștri români iau serios în calcul să facă afacerea cu compania chineză de stat China General Nuclear Power Corporation. Săptămâna aceasta, România a semnat un acord preliminar cu firma chineză pentru construcția a două noi reactoare, în valoare de câteva miliarde de dolari. Avem companii americane care își doresc să construiască, dar oferta lor a fost refuzată de guvernul României din cauza influenței crescânde a Chinei în România. Pentru a înrăutăți lucrurile și mai mult, cele două noi reactoare nucleare sunt amplasate lângă Marea Neagră, la câțiva kilometri de baza MK (Mihai Kogălniceanu), unde avem soldați americani. Din punct de vedere al securității naționale, vă îngrijorează această investiție a Chinei în infrastructura energetică a aliatului nostru?”, a întrebat un membru al Congresului american, Adam Kinzinger, întrebare la care Rick Perry a răspuns „Da", conform profit.ro.

Tema fusese discutată anterior și cu ocazia întâlnirii de la Washington din august dintre președinții Donald Trump și Klaus Iohannis.

Încurajăm puternic colaborarea strânsă a industriilor noastre pentru a sprijini obiectivele României în domeniul energiei nucleare civile", se arăta în declarația comună adoptată în urma întâlnirii.

În luna mai 2019, Guvernul Dăncilă a semnat un memorandum pentru preluarea de către China a reactoarelor 3 și 4 de la centrala nucleară de la Cernavodă, un acord preliminar de investiții cu corporaţia generală nucleară chineză CGN.

Documentul semnat între România și China prevede ca în termen de 60 de zile lucrătoare să se înfiinţeze o companie de proiect pentru construirea a două noi blocuri energetice, fiecare cu o capacitate de 700 MW. Aceasta va fi deținută în proporţie 51% de chinezi, iar restul, de 49%, va fi al companiei româneşti Nuclearelectrica, care administrează centrala.

Investițiile aproximative sunt estimate la 8 miliarde de dolari.

Memorandumul din 2019 reașeza o înțelegere din 2015, când Nuclearelectrica a semnat, pe 9 noiembrie, cu reprezentanții companiei China General Nuclear Power Corporation, Memorandumul de Înțelegere privind construirea Unităților 3 și 4 CNE Cernavodă.

În legătură cu China General Nuclear Power Corporation, Departamentul de Justiție al SUA a transmis, în aprilie 2016, că există suspiciuni de spionaj nuclear.

Într-o ședință CSAT din 27 mai 2016, la șase luni de la semnarea primului Memorandum cu compania din China, a fost analizat şi aprobat Raportul Ministrului Energiei privind stadiul şi evoluţia Proiectului Unităţile 3 şi 4 de la Centrala Cernavodă, stabilind că „acesta reprezintă un proiect prioritar de investiţii pentru România, care va asigura creşterea cotei energiei nucleare la 30 sau chiar 32% din totalul producţiei naţionale de energie electrică şi va contribui substanţial la creşterea economică, menţinerea, dar şi crearea de noi locuri de muncă”.

La o întâlnire cu angajaţi ai Centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă, pe 18 octombrie 2016, președintele Klaus Iohannis le-a amintit decizia CSAT și a spus că speră va exista „un progres semnificativ”, nefăcând vreo referire la parteneriatul cu China.

Autoritățile guvernamentale, împreună cu conducerea Companiei Naționale, lucrează la aceste negocieri, pe care eu îmi imaginez că le-ar putea finaliza într-un termen rezonabil, poate la anul, și, atunci, putem să intrăm într-o zonă efectivă de dezvoltare a investiției, care ar fi benefică pentru România”, a spus atunci președintele Iohannis.

XS
SM
MD
LG