Ministrul Mediului spune la one2one că România ar putea fi obligată să plătească amenzi de milioane de euro până ce va închide toate depozitele de deșeuri industriale, unele extrem de toxice. În acest moment, mai există 31 din cele peste 100 rămase după închiderea marilor structuri industriale comuniste.
De aceea, explică Mircea Fechet, instituția pe care o conduce va propune Guvernului exproprierea terenurilor pe care sunt gropi de deșeuri industriale pentru a le ecologiza. Ministrul Mediului spune că unele terenuri pe care sunt asemenea gropi sunt fie în proprietatea unor persoane fizice, fie a unor firme care au intrat în faliment.
În același timp, ministrul Mediului spune că România are o problemă la fel de mare și cu deșeurile produse de populație – reciclează doar 12 la sută din ele.
Cele mai importande declarații
- Despre sentința așteptată pe 14 decembrie, de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, în procesul privind neînchiderea gropilor cu deșeuri industriale periculoase
„Va fi pentru prima oară, dacă se va întâmpla acest lucru, când statul român va avea de suferit și din acest punct de vedere. Adică, în loc să construiască școli și grădinițe, va trebui să plătim amenzi că nu închidem gropile de gunoi. (...) Probabil că o să discutăm de milioane de euro.”
- Despre arderile din Capitală și din localitățile limitrofe și intervenția Gărzii de Mediu
„Încă nu s-au cumpărat (n.r. drone de monitorizare a arderilor ilegale), dar suntem foarte aproape să achiziționăm dronele respective.(…) La mine pe stradă, în București, în sectorul 2, simt și eu acel miros din sobe și înțeleg foarte bine că ultimul lucru pe care unii cetățeni îl bagă pe foc e lemnul.”
- Despre nerespectarea obligației legale de a avea 30 la sută din suprafață inclusă în catalogulul ariilor protejate și 10 la sută - suprafețe strict protejate
„În momentul de față suntem pe la 4% (n.r. suprafața strict protejată). Asta înseamnă că va trebui foarte repede să venim cu niște măsuri concrete și prin noul Cod Silvic. Am hotărât că nu vom mai avea tăieri la ras în niciun parc național, în niciun parc natural și nici o arie naturală protejată.”
- Despre schimbarea legislației privind împușcarea urșilor care ajung pe străzi sau gospodării
„Eu cred că dacă va trebui să îi împușcăm, că vor fi 100, că vor fi 200, că vor fi 500, ordinea în care va trebui să procedăm este aceea în care să începem cu urșii problemă și nu împușcând exemplare valoroase.”
- Despre iminenta schimbare a conducerii Romsilva
„Voi face asta foarte rapid, dacă nu în luna decembrie, în luna ianuarie, cu siguranță voi porni acest proces.”
Ministrul Mediului propune împușcarea mai rapidă a urșilor - problemă
La one2one, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor spune că va propune modificarea legislației în vigoare privind împușcarea urșilor care fac pagube în gospodării sau care circulă pe șosele sau alte spații publice.
Mircea Fechet vrea ca un astfel de urs să poată fi împușcat dacă ajunge pentru a doua oară în asemenea locuri. Ministrul va propune ca un urs să fie crotaliat, adică să i se pună o etichetă, prima dată când intră într-o gospodărie sau pe un spațiu populat, iar când ajunge a doua oară într-un astfel de loc, să poată fi împușcat.
„Eu spun că, dacă va trebui să-i împușcăm (n.r. pe urși), ca să vorbim pe românește, să nu ne ascundem în spatele unor cuvinte mai puțin șocante, ordinea în care acest lucru va trebui să se întâmple - că vor fi 100, că vor fi 200, că vor fi 500, atâția cât a cerut ministerul inițial - este aceea în care să începem cu urșii-problemă și nu împușcând exemplare valoroase”, declară ministrul Mediului la one2one.
În luna iunie, în ultima zi de mandat, fostul ministru al Mediului, Tanczos Barna, a semnat un ordin care permitea împușcarea a aproape 500 de urși.
Era vorba, explica fostul ministru, de așa numite „cote de prevenire şi intervenţie pentru populaţia de urşi”.
Mai puțin de jumătate dintre cele mai valoroase păduri sunt strict protejate
În acest moment, România are inclusă în Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine o suprafață totală de 72 de mii (72.279,43) de hectare. Adică puțin peste unu la sută din suprafața totală acoperită cu păduri.
Puțin peste 10 la sută dintre pădurile din Catalog, opt mii (8.579,8) de hectare, sunt păduri virgine, adică păduri cu arbori vechi de sute de ani și care ar trebuie să fie strict protejate.
Suprafața totală împădurită a României este de aproximativ 6,6 milioane de hectare.
Mircea Fechet promite că noul Cod Silvic elaborat de Ministerul Mediului va duce la asigurarea unei protecții mai mari.
„În momentul de față suntem pe la 4% (n.r. - de suprafață aflată sub protecție strictă) . Asta înseamnă că va trebui foarte repede să venim cu niște măsuri concrete și prin noul Cod Silvic. Am hotărât un lucru pe care eu îl consider important: nu vom mai avea tăieri la ras în niciun parc național, în niciun parc natural și nicio arie naturală protejată”, declară ministrul Mediului.
Codul Silvic este legea care reglementează inclusiv felul în care se pot tăia copaci din păduri. Legea a fost în consultare publică în timpul verii, iar organizația World Wildlife Fund România a reclamat pe 10 noiembrie că ultimii pași pentru adoptarea noului Cod Silvic se fac „în spatele ușilor închise”.
La one2one, Mircea Fechet a declarat că noul Cod Silvic va fi adoptat de Parlament anul viitor.
România și-a asumat strategia Uniunii Europene privind biodiversitatea pentru 2030. Ceea ce înseamnă angajamentul de extindere a suprafețele de teren protejate până la cel puțin 30% din suprafața terestră și 30% din zona marină.
De asemenea, cel puțin 10 la sută din suprafață – ecosistemele cele mai valoroase, trebuie puse sub protecție strictă.
În raportul „Limitarea schimbărilor climatice” publicat în luna iunie 2023, Administrația Prezidențială arată că „în România, rețeaua de arii protejate acoperă 23% din teritoriul țării, iar în contextul implementării țintelor din Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030 această suprafață se va extinde.”
Urmăriți one2one pe YouTube:
O problemă cu care România se confruntă de zeci de ani în acest domeniu este tăierea de copaci în zone protejate, precum parcurile naționale. Dacă mai mulți arbori cu valoare și vechime mare sunt tăiați, atunci statutul întregii păduri este afectat.
Pe 20 noiembrie 2023, jurnalistului de mediu Andrei Ciurcanu arăta într-o anchetă publicată pe blogul său că, de-a lungul anilor, „munca în teren a celor care au cartat pădurile virgine a venit de cele mai multe ori în conflict cu interesul pentru exploatare forestieră. Criteriile de includere a unor suprafețe în catalog spun că pădurile trebuie să depășească o anumită vârstă. Cu actele în față, specialistul din teren a constatat că de multe ori în amenajamentele silvice nu este trecută vârsta reală a arborilor, tocmai pentru a nu trece de filtrul legislației”.
