La început de an, Ministerul Muncii transmitea printr-un comunicat că Acordul de securitate socială România - SUA, semnat de cele două părți în martie 2023 și ratificat de Parlament la final de an, a fost promulgat ca lege în 3 ianuarie 2024.
Pe modelul regulamentelor care funcționează între România și statele UE, dar și al Acordului de securitate socială non-UE, cu Canada, Israel sau Republica Moldova, cele două state semnatare recunosc reciproc vechimea în muncă a cetățenilor care au lucrat pe teritoriul lor.
Mai exact, la acordarea pensiei se ține cont de perioada lucrată și în celălalt stat, însă calculul va fi făcut conform criteriilor aplicabile în fiecare dintre state.
Totodată, va fi suficient ca românii din SUA sau care au revenit în țară, după ce au lucrat și acolo, să își înregistreze dosarul de pensie la autoritatea din statul unde au domiciliul, urmând ca autoritatea de aici să gestioneze relația cu instituțiile din cealaltă țară.
Asta va reduce birocrația și mai ales bătaia de cap a oamenilor, explică ministrul Muncii.
De asemenea, Acordul are și prevederi legate de scutirea de plata contribuțiilor la asigurările de sănătate pentru muncitorii detașați, câtă vreme le plătesc în țara unde își are sediul compania angajatoare, după cum Europa Liberă a relatat în 3 ianuarie.
Deși a devenit lege, cel puțin în România, Acordul nu produce încă efecte.
Partea română trebuie să aprobe mai întâi și o Hotărâre de Guvern care să prevadă punerea în aplicare a Acordului, în timp ce partea americană trebuie să finalizeze, de asemenea, procedurile interne, a explicat ministra Simona Bucura-Oprescu.
Într-un răspuns transmis Europei Libere, Ambasada SUA în România a transmis că „Acordul parcurge procesul de aprobare – similar cu cel din România – care include atât Casa Albă (Președinția SUA, n.r.), cât și Congresul (echivalentul american al Parlamentului României, n.r.)”.
„După aprobare, va exista un proces de implementare care va include întâlniri comune, în persoană, între partea SUA și România, probabil mai târziu pe parcursul anului.”
Sub 100.000 de români își primesc pensiile în alte state
99.074 de români încasează pensii de la statul român în conturi deschise în alte state, potrivit datelor transmise Europei Libere de Biroul de Presă al Ministerului Muncii.
Cei mai mulți astfel de beneficiari sunt în Germania, Ungaria, Spania, Austria și Italia. Numărul poate fi considerat infim în raport cu cei peste 5,6 milioane de români care locuiesc în străinătate, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe (MAE).
În SUA sunt în prezent doar 3.165 de beneficiari care își primesc pensiile din România acolo, în condițiile în care comunitatea românească din SUA este estimată la peste 460.000 de persoane conform datelor oficiale.
În privința americanilor care locuiesc sau lucrează în România, între 2017-2022 au fost înregistrate 6.000 de permise de ședere și 300 de solicitări de avize pentru angajare pentru cetățeni din SUA, conform datelor centralizate de Ministerul Muncii.
În interviul pentru Europa Liberă, Simona Bucura-Oprescu detaliază momentul important pe care îl marchează Acordul și cum îi va ajuta pe românii care au lucrat peste Ocean ori sunt stabiliți acolo și au muncit înainte în România.
1. Europa Liberă: Care e modificarea esențială pe care o aduce pentru români, în special în privința dreptului la pensie, Acordul de securitatea socială România - SUA?
Simona Bucura-Oprescu: De acest Acord vor putea beneficia persoanele care sunt sau au fost asigurate în unul sau în ambele state.
Acesta aduce beneficii atât pentru lucrători, pentru angajatori, dar și pentru pensionari. Acordul nu face distincție pe criteriul cetățeniei, se adresează atât cetățenilor americani, cât și cetățenilor români.
Toate persoanele care sunt sau au fost asigurate în unul sau în ambele state sunt potențiali beneficiari ai acordului.
2. Europa Liberă: Cum se întâmplau lucrurile până la acest moment?
Simona Bucura - Oprescu: Ar fi trebuit ca cetățeanul să se adreseze statului român pentru drepturile pe care le are în România, respectiv statului american pentru drepturile pe care le avea acolo.
În schimb, datorită acestui acord se poate adresa autorității competente din unul dintre cele două state și statele vor fi cele care se vor ocupa de toate chestiunile administrative.
Va fi același mod de aplicare a legislației ca și în cadrul pensiilor acordate în Uniunea Europeană. Iar la acordarea pensiilor se va lua în calcul vechimea în muncă și perioada de activitate asimilată în muncă (precum studiile efectuate după vârsta de 18 ani, n.r.) de pe teritoriul ambelor părți semnatare ale Acordului.
3. Europa Liberă: Când începe acest Acord să producă efecte?
Simona Bucura-Oprescu: Textul Acordului aprobat prin Lege de Parlamentul român menționează că acesta intră în vigoare în a patra lună după ce fiecare din cele două state transmit că au finalizat procedurile interne necesare pentru intrarea în vigoare a acestuia.
Acordul prevede și „aranjamentul administrativ” de aplicare a acestuia.
Aranjamentul administrativ va fi aprobat de către ambele părți conform procedurilor specifice, iar după această etapă vom veni cu organizarea executării legii de ratificare a Acordului prin Hotărâre de Guvern.
Acum deja inițiem și lucrăm la această Hotărâre de Guvern – colegii noștri de la Direcția de Asigurări din Minister și de la Casa Națională de Pensii Publice deja lucrează la asta – iar Acordul și „aranjamentul” său administrativ vor intra în vigoare, conform prevederilor din Acord, după ce ambele părți își vor notifica finalizarea procedurilor de aprobare necesare.
Comunicarea între cele două părți ale acordului în vederea stabilirii datei exacte de intrare în vigoare se va realiza pe cale diplomatică. Sunt procese care merg în paralel, dar atât noi, cât și partea partea americană, suntem interesați ca toate aceste proceduri guvernamentale să fie cât mai rapide.
Până acum lucrurile au mers foarte bine.
4. Europa Liberă: Ce trebuie să știe un român care locuiește în SUA și care poate beneficia de prevederile acordului, după ce acesta va intra în vigoare?
Simona-Bucura Oprescu: În cazul în care o persoană nu îndeplinește într-unul sau în ambele state condițiile pentru dobândirea dreptului la pensie, în baza acordului se vor putea valorifica perioadele lucrate atât în România, cât și în SUA, prin totalizarea acestora.
Aici este și un alt plus al acordului, mai exact situația în care nu îndeplinește condițiile de stagiu complet de cotizare, sau condițiile de vârstă dintr-unul dintre state și în care pot fi cumulate drepturile astfel încât să îi poată fi puse în valoare.
În cazul pensiilor acordate în România, dacă o persoană nu îndeplinește condițiile necesare pentru a beneficia de o pensie, instituția competentă din România va lua în considerare în vederea deschiderii dreptului la pensie inclusiv perioadele realizate în SUA, ca și cum ar fi fost perioade realizate conform legislației din România.
În cazul pensiilor acordate de către SUA, dacă o persoană a realizat cel puțin șase trimestre de asigurare în SUA, dar nu are suficiente perioade de asigurare pentru a beneficia de dreptul la pensie, instituția competentă americană va lua în considerare, în scopul stabilirii dreptului la pensie, și perioadele de asigurare realizată în România.
Pensia va fi acordată proporțional de către fiecare stat, în funcție de perioadele de asigurare realizate în sistemul propriu de asigurări sociale.
5. Europa Liberă: Clarificarea situațiilor legate de vechimea în muncă și implicit contribuțiile virate poate fi un proces extenuant. Vor fi scutiți românii din SUA de drumuri „peste Ocean” pentru a-și clarifica situația dreptului la pensii?
Simona Bucura-Oprescu: Da, pentru că se vor putea adresa Casei de Pensii sau autorității competente în domeniu unde are domiciliul. Cei interesați, cetățenii noștri care au aceste drepturile legate de pensie, vor putea să beneficieze mult mai ușor de ele.
În privința vechimii în muncă, dar nu numai pentru vechime, pentru toate drepturile pe care cineva le are în România, după anul 2001 avem declarația 112, unde sunt toate datele persoanei legate de contribuțiile pentru care s-a reținut și virat CAS.
Oricum, inclusiv pentru perioadele de dinainte de 2001 suntem într-o etapă avansată de digitizare a dosarelor de pensie, acestea vor fi transpuse în format electronic și toate acestea vor putea fi valorificate mult mai ușor în interesul beneficiarilor.
6. Europa Liberă: Câte Acorduri funcționale, similare celui cu SUA, are încheiate România deja și cât de eficient funcționează?
Simona-Bucura Oprescu: Pe de o parte, cu statele UE funcționează bine, deși mai sunt state unde sunt aspecte care trebuie îmbunătățite – spre exemplu în Italia este un pol de competență la Terni, unde perioadele de așteptare pentru români sunt destul de îndelungate.
Anul acesta am vorbit cu ministru omolog în cadrul consiliului de miniștri pe acest subiect, am mărit considerabil, de la 2 la 12, numărul lucrătorilor aferenți polului de competență pentru România și durata pentru dosarele românilor a scăzut.
Dar România mai are acorduri cu Macedonia, cu Turcia, cu Coreea de Sud, cu Republica Moldova, cu Canada, cu Israel, cu Maroc, cu Armenia, cu Belarus și Ucraina și vom continua să avem astfel de acorduri.
7. Europa Liberă: De ce sunt importante aceste acorduri de securitate socială?
Simona Bucura-Oprescu: Pe de o parte, fiindcă se recunosc drepturile de securitate socială celor care au lucrat într-unul dintre cele două state.
În implementarea lor contează foarte mult și modul cum se face organizarea administrativă efectivă - fluxurile.
Dacă vom merge la colegii din casele de pensii, vor spune că această relație bilaterală funcționează foarte bine într-unele dintre state, funcționează mai puțin bine în altele.
Depinde foarte mult și câți lucrători alocă acele state pentru a soluționa dosarele de securitate socială cu România, procedurile, fluxurile specifice pensiilor pe care le au acele state în domeniul pensiilor. Fiecare dintre aceste acorduri are însă specificul său.
8. Europa Liberă: Care sunt condițiile minime pentru ca cineva să poată beneficia de prevederile acordului și în ce situații nu va putea face acest lucru?
Simona Bucura-Oprescu: Dreptul de pensie poate fi deschis atunci când sunt îndeplinite condițiile de pensionare într-una dintre țări.
Dacă ne referim la România, știm deja: stadiul complet de cotizare este de 35 de ani de activitate, stagiul minim de cotizare este de 15 ani, iar pensia de limită de vârstă poate fi solicitată la vârsta de 65 de ani pentru bărbați și 62 de ani și 2 luni pentru femei.
Pentru deschiderea dreptului de pensionare în SUA se aplică legislația națională de acolo.
9. Europa Liberă: Dacă pleci în SUA după 20 de ani în care ai lucrat și contribuit la pensii în România și muncești acolo, ce instituție va stabili cuantumul final al pensiei?
Simona Bucura-Oprescu: Cea la care tu ai făcut cererea. Acest sistem de securitate socială funcționează astfel: tu faci cererea în statul în care ai domiciliul, după aceea statul partener comunică drepturile pe care le ai din țara respectivă și apoi sunt recunoscute aceste drepturi, împreună.
Românii trebuie să știe că, la fel ca pentru pensiile din Uniunea Europeană, nu mai e nevoie să facă drumuri dintr-o țară în alta. Deci dacă domiciliază pe teritoriul unui stat membru trebuie să depună cererea la instituția de pensie, la instituția de asigurări sociale de la locul de domiciliu care va face demersurile către instituția competentă din România, nefiind necesară deplasarea dânșilor în România în acest în acest scop.
La fel și dacă domiciliază în România, Casa Națională de Pensii Publice va face aceste demersuri la cererea cetățeanului român care vrea să-și reconstituie dreptul din altă țară. Deci trebuie doar să se adreseze Casei teritoriale de Pensii Publice de care ține domiciliul românului interesat.
10. Europa Liberă: Au fost informați în vreun fel până acum românii cu privire la acest acord, chiar dacă încă nu este activ, dar urmează să fie?
Simona-Bucura Oprescu: Am ieșit cu comunicare publică legată de ratificarea prin Lege a acordului, iar după finalizarea procesului administrativ, diplomatic și după apariția HG-ului care va aduce toate elementele de aplicare pentru acest acord, o să-i informăm pe români în clar.
Este foarte important însă ca românii să știe că s-a făcut acest pas care deschide perspectiva, atât pentru românii care sunt în SUA (și au lucrat în România, n.r.), dar și pentru românii care sunt acasă și au lucrat acolo, de a-și putea reconstitui drepturile atât din România cât și din SUA, de la localitatea de domiciliu.
Sunt practic două elemente importante: pe de o parte, se reduce birocrația, nu mai punem românii pe drumuri. Pe de alta, la acordarea pensiei se iau în calcul vechimea în muncă și perioada de activitate asimilată cu vechimea în muncă de pe teritoriul ambelor părți contractante.
Pensiile se stabilesc și se plătesc de către organele competente ale părții contractante unde domiciliază beneficiarul pensiei la data depunerii cererii de pensie.
Partea de pensie pentru contribuția din România va fi calculată și plătită potrivit legislației de aici, iar partea de pensie pentru contribuțiile din SUA va fi plătită potrivit legislației americane.
