Linkuri accesibilitate

 
3 minute | „Haos și confuzie” – Cum arată austeritatea în SUA. Europa în apărarea Groenlandei. De ce a anulat CCR alegerile?

3 minute | „Haos și confuzie” – Cum arată austeritatea în SUA. Europa în apărarea Groenlandei. De ce a anulat CCR alegerile?


Una dintre prioritățile declarate ale lui Donald Trump a fost reducerea cheltuielilor federale. În acest demers, Trump ar testa limitele puterii prezidențiale, spun unii analiști americani.
Una dintre prioritățile declarate ale lui Donald Trump a fost reducerea cheltuielilor federale. În acest demers, Trump ar testa limitele puterii prezidențiale, spun unii analiști americani.

Administrația Trump provoacă panică și confuzie. În SUA, un judecător intervine pentru a opri temporar blocarea finanțării a mii de programe federale, funcționarii federali („bugetarii”) primesc opt salarii dacă pleacă de bunăvoie. În Europa, mobilizare pentru apărarea Groenlandei.

Bun găsit,

Iată principalele știri:

  • În SUA, blocarea alocării a sute de miliarde de dolari în finanțări federale a fost amânată în instanță. Nu este clar ce programe vor rămâne fără bani, iar oponenții lui Donald Trump avertizează că cei mai dezavantajați americani riscă să fie cei mai afectați (de exemplu copiii din familii sărace, care beneficiază de o masă caldă la școală).
  • Danemarca caută sprijin european în fața amenințărilor președintelui SUA, Donald Trump, care spune că vrea să preia controlul asupra Groenlandei.
  • În România, la 50 de zile de la amânarea alegerilor prezidențiale, autoritățile nu au prezentat probele concrete care ar fi justificat decizia.

Austeritatea în SUA

Deciziile administrației Donald Trump, extrem de dure și extrem de multe în doar o săptămână de mandat, fac ca numeroși jurnaliști din SUA și din lume să descrie ce se întâmplă în SUA drept „haos”, „confuzie”, „panică” – „Înghețarea ajutoarelor federale de către Trump stârnește haos înainte de a fi amânată în instanță”, titrează Reuters dimineața aceasta, despre un memo care bloca programe finanțate de la bugetul federal și care a fost, la rândul lui, blocat de o instanță, până luni, 3 februarie.

Acțiunile administrației Trump sunt atât de ample, încât riscă să afecteze zeci de milioane de americani, potrivit estimării Reuters. The Guardian notează că în goana spre a anula programe de diversitate și inițiative importante pentru fosta administrație, cum ar fi cele privind energia verde, Donald Trump riscă să blocheze de la fonduri pentru sănătate și cercetare pentru eradicarea cancerului până la programe educaționale, măsuri sociale de prevenire a sărăciei sau fonduri pentru intervenție în cazul unor dezastre.

Lista cu 2.600 de programe federale care riscă să rămână fără finanțare e pe The New York Times. Câteva exemple:

  • La Departamentul Justiției, programe de prevenire a atacurilor cibernetice, de extindere a folosirii camerei video de corp pentru polițiști, de asistență pentru copiii dispăruți.
  • La Agricultură, subvenții pentru producători, fonduri pentru dezvoltare rurală.
  • La Muncă, sprijin pentru tineri ucenici sau programe pentru seniori etc.
  • De la Departamentul de Stat (ministerul american de Externe), ar urma să fi anulate, printre multe altele, programe de schimburi academice și culturale.

Pe BBC, despre o altă decizie a Casei Albe menită să reducă cheltuielile de personal: funcționarii care îți dau demisia până pe 6 februarie vor fi compensați cu salariile și beneficiile aferente până în 31 septembrie.

Tot aici, analiza prestației noii purtătoare de cuvânt a Casei Albe, la prima sa conferință de presă – multe laude pentru Donald Trump.

Noul președinte american vrea putere nelimitată și testează limitele autorității prezidențiale, scrie CNN, care analizează deciziile de blocare a alocării de fonduri federale din perspectiva sfidării Congresului, cel care aprobă, prin Constituție, astfel de alocări. Explicația constituțională, pe NBC News.

Ce spun americanii după prima săptămână a noului mandat al lui Donald Trump, într-un sondaj Reuters/Ipsos.

Trump vs. Europa

Deciziile administrației Trump de reducere a cheltuielilor afectează direct Ucraina, unde au fost suspendate mai multe programe umanitare. Președintele Zelenski a cerut o evaluare și a spus că încearcă menținerea lor cu fonduri guvernamentale.

The Guardian scrie și despre efectele asupra programelor umanitare ONU, care își reduc drastic cheltuielile și îngheață angajările.

Tot din The Guardian – Vladimir Putin refuză negocieri directe cu Volodimir Zelenski, iar Reuters notează că noul secretar de Stat american, Marco Rubio, și șefa diplomației europene, Kaja Kallas, au discutat în prima lor conversație telefonică oficială despre Ucraina, Iran și China.

La nivel de capitale europene, după prelungirea sancțiunilor împotriva Rusiei, pe care premierul Ungariei nu a mai blocat-o, atenția s-a îndreptat spre Groenlanda.

Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a mers ieri la Berlin, Paris și Bruxelles pentru a obține sprijin european în fața intenției președintelui SUA, Donald Trump, de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez, Groenlanda.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a mers ieri la Berlin, Paris și Bruxelles pentru a obține sprijin european în fața intenției președintelui SUA, Donald Trump, de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez, Groenlanda.

Teritoriul autonom al Regatului Danemarcei (membră UE și NATO) este, pur și simplu, dorit de Donald Trump.

Franța a discutat cu Danemarca despre trimiterea de trupe în Groenlanda ca răspuns la amenințările repetate ale președintelui SUA de a anexa teritoriul danez.

Politico scrie că liderii europeni „complotează” pentru a-l opri pe Trump să „ia” Groenlanda. Cancelarul Olaf Scholz îl avertizează pe acesta să nu preia teritoriul prin forță. Chestiunea va fi discutată la sumitul liderilor europeni de luni, 3 februarie.

Anularea alegerilor

În România, la 50 de zile de la anularea alegerilor prezidențiale, nu se știe care ar fi acele probe puternice, demne de o justiție matură, care ar fi justificat decizia. Europa Liberă trece în revistă ce par să fi făcut autoritățile române în acest interval și explică de ce recomandările Comisiei de la Veneția ar trebui luate în serios.

Experții Comisiei de la Veneția au transmis că anularea alegerilor trebuie să se bazeze pe dovezi transparente, nu pe informații clasificate.
Experții Comisiei de la Veneția au transmis că anularea alegerilor trebuie să se bazeze pe dovezi transparente, nu pe informații clasificate.

În Spotmedia, jurnalista Ioana Ene Dogioiu notează că potrivit Comisiei de la Veneția un candidat care a manipulat alegerile poate fi exclus de la noul scrutin doar dacă este condamnat penal. „Curtea Constituțională a ajuns un monstru, titularul unei puteri absolute asociată cu o imunitate totală pentru voturi și opinii”, scrie jurnalista.

Din Europa Liberă vă mai recomand analiza fascinantă a felului în care a pătruns o sectă chinezească în România, prin zeci de pagini de Facebook, iar din G4Media editorialul lui Cristian Pantazi: „AUR cere, PSD livrează. Demiterea directorului de la Muzeul de Istorie în scandalul coifului dacic, exemplu de răsturnare a valorilor”.

Alte subiecte:

  • Oficialii din mai multe regiuni rusești au raportat atacuri ucrainene cu drone, care au vizat în ultimele 24 de ore infrastructura energetică a Rusiei, inclusiv un sit nuclear. Apărarea aeriană rusă ar fi doborât 104 drone ucrainene.
  • Cel puțin 12 persoane ar fi murit într-o busculadă produsă la cel mai mare festival de pe planetă – Festivalul Maha Kumbh Mela sau al Marelui Ulcior care are loc în India. La evenimentele festivalului participă în mod obișnuit câteva sute de milioane de persoane – BBC.
  • Premierul Israelului, Beniamin Netanyahu, ar urma să viziteze Casa Albă săptămâna viitoare. Ar fi primul lider străin care merge la Donald Trump după învestirea acestuia – The Guardian.

Așteptăm mesajele tale la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Te poți abona la newsletter AICI, iar pe Google News ne găsești AICI.

Toate bune,

Carmen

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG