Curțile Constituționale trebuie să acționeze în limite clar definite și nu pot anula alegerile în mod arbitrar, notează experții Comisiei de la Veneția. Deciziile cum sunt cele de anulare a alegerilor trebuie să fie bazate pe legi și să abordeze nereguli grave și demonstrabile.
De asemenea, deciziile Curții Constituționale trebuie să protezeze suveranitatea statului și încrederea în instituțiile statului, mai arată raportul.
„Dovedirea încălcării legii prin campanii online și prin intermediul social media este deosebit de dificilă. Deciziile bine motivate și transparente privind astfel de chestiuni sunt cruciale. În opinia Comisiei de la Veneția, astfel de decizii ar trebui să indice încălcările și dovezile și nu trebuie să se bazeze exclusiv pe informații clasificate (care pot fi folosite doar ca informații contextuale)”, deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și posibilitatea de a verifica dovezile, arată raportul Comisiei de la Veneția.
Comisia precizează că alegerile ar trebui anulate numai ca măsură de ultim resort și numai dacă se demonstrează că neregulile constatate au influențat direct rezultatele scrutinului.
Experții Comisiei spun că anularea alegerilor poate fi permisă numai în „circumstanțe foarte excepționale” (original – „very exceptional circumstances”).
„Ar trebui să fie posibilă contestarea rezultatelor alegerilor pe baza încălcării drepturilor electorale, libertăților și intereselor electorale de către stat, actori electorali publici și privați, precum și pe baza influenței mass-media și, în special, a mass-mediei sociale, inclusiv a celor sponsorizate și finanțate din străinătate”, arată Comisia de la Veneția.
Comisia mai transmite că statele ar trebui să aibă legi care să descrie consecințele interferențelor informaționale, ale atacurilor cibernetice și ale altor amenințări digitale asupra integrității procesului electoral.
Experții Comisiei de la Veneția mai spun că e nevoie de claritate în gestionarea perioadelor interimare după anulări și condițiile sau sancțiuni impuse candidaților implicați în nereguli.
De asemenea, „normele generale privind finanțarea și transparența campaniilor electorale ar trebui aplicate campaniei electorale online prin intermediul platformelor social media; statele ar trebui, de asemenea, să reglementeze faptul că publicitatea electorală online trebuie identificată ca atare și trebuie să fie transparentă, iar platformele social media sunt obligate să dezvăluie date privind publicitatea politică și sponsorii acesteia”, mai arată raportul Comisiei de la Veneția.
Documentul menționează și exemple din Austria, Bulgaria, Ucraina și Norvegia care ilustrează diverse precedente și practici de anulare a alegerilor.
Augustin Zegrean: CCR „nu va da turul doi înapoi”
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, spune că raportul Comisiei de la Veneția nu schimbă situația din România, privind anularea alegerilor prezidențiale decisă de CCR pe 6 decembrie 2024.
Augustin Zegrean: Nu poți să pedepsești pe cineva că n-a respectat o regulă care nu figurează nicăieri.
Zegrean a amintit, într-o discuție cu Europa Liberă, că Comisia de la Veneția nu este o instanță de judecată și nu emite hotărâri, „nu obligă pe nimeni, ea dă doar recomandări”.
Tocmai de aceea, fostul șef al CCR îndeamnă la așteptări realiste.
„CCR nu va da turul doi înapoi pe baza acestor recomandări ale Comisiei de la Veneția. Dar pe baza lor, ar fi bine la legiuitorii să facă o dată pentru totdeauna o lege electorală și să se uite la recomandările Comisiei de la Veneția, ca să nu ne mai trezim într-o seară că s-au anulat alegerile.”
Decizia, spune Zegrean, este în curtea Legislativului, care ar trebui să schimbe legea electorală și să o adapteze prezentului și existenței rețelelor sociale.
„La noi, ce trebuie să înțelegem este că ar trebui să adaptăm legislația cu lucruri care nu sunt reglementate. Campania electorală pe rețelele sociale ar trebui reglementată.
Nu poți să pedepsești pe cineva că n-a respectat o regulă care nu figurează nicăieri.”
Fostul președinte al CCR a dat exemplul Poloniei, unde există o lege specializată în alegeri, pentru toate felurile de alegeri, și a amintit insistența cu care Comisia de la Veneția, de-o seamă cu democrația postdecembristă din România, amintește mereu ca legea electorală să nu mai fie schimbată cu un an înainte de alegeri.
„Adică exact ce se întâmplă în România, unde, înainte de fiecare rând de alegeri au modificat legea în așa fel încât să câștige [cei aflați la putere], să le fie favorabilă lor. Or, nu așa se lucrează în democrație.”
Ce este Comisia de la Veneția
Comisia de la Veneția este un organ consultativ al Consiliului Europei, alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constituțional.
A fost creată în 1990, după căderea Zidului Berlinului, într-o perioadă de nevoie urgentă
de asistență constituțională în Europa Centrală și de Est.
Numele oficial al comisiei este Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, dar, datorită locului de întâlnire, la Veneția, Italia, unde au loc patru sesiuni pe an, este denumită în mod obișnuit Comisia de la Veneția.
Comisia de la Veneția este un organism al Consiliului Europei și nu ar trebui confundată cu instituțiile Uniunii Europene.
Cristi Danileț: Curtea Constituțională a României a prins pe cineva care a trișat în cursă și a anulat-o pentru toți participanții
Cristi Danileț, fost judecător, militant pentru educaţia juridică a cetăţenilor, independenţa justiției şi responsabilitate publică, a declarat pentru Europa Liberă că soluția Comisiei de la Veneția nu face decât să confirme ceea ce a spus în dese rânduri: că CCR a anulat alegerile în baza unor informații, nu probe.
Cristi Danileț: CCR a anulat alegerile fără a motiva soluția, a folosit informații, nu probe
Cu toate acestea, Curtea Constituțională a luat decizia de a anula alegerile pentru toți participanții, deși a prins doar unul din actorii implicați că a trișat, spune expertul. Cristi Danileț a fost 25 de ani judecător, până când a fost eliberat din funcție pentru că a criticat Guvernul de la acea vreme pentru că, prin reformele sale antieuropene, a pus din nou justiția sub control politic.
„Este ceea ce am spus în câteva rânduri: Curtea Constituțională a anulat alegerile fără a motiva soluția, a prins pe cineva care a trișat în cursă și a anulat cursa pentru toți participanții, a folosit informații, nu probe, că există încalcări ale legii la alegeri, dar a constatat încălcări în timpul campaniei electorale și, totuși, a concluzionat că votul a fost afectat.
Soluția CCR e greșită cap-coadă și e ultima din seria hotărârilor greșite: respingerea lui Șoșoacă să candideze, admiterea contestației lui Terheș, renunțarea la renumărarea totală, anularea alegerilor, prelungirea mandatului lui Iohannis.”
Mai mult, spune Cristi Danileț, Curtea Constituțională nu spune nici măcar ce stat a intervenit și nici care dintre candidați este cel care a trișat.
Altfel spus, nu există exact acea situație excepțională de care vorbește Comisia de la Veneția, punctează expertul.
„CCR nu are probe, nu spune ce stat a intervenit, nu spune ce candidat a trișat. Cu alte cuvinte, nu exista situația excepțională de care vorbește Comisia de la Veneția pentru a anula niște alegeri prezidentiale. Ca sa nu mai spun că alegerile parlamentare, desfășurate în paralel și cu aceleași metode, au fost validate.”
Scurtă cronologie a unei decizii controversate
Curtea Constituțională a României (CCR) a decis pe 6 decembrie 2024, cu unanimitate, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale, urmând ca procesul electoral să se reia în integralitate, în baza unor rapoarte prezentate de serviciile de informații și de Ministerul de Interne (MAI) și de Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS). Rapoartele au fost desecretizate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) cu doar două zile în urmă.
În aceste rapoarte ale serviciilor secrete se vorbește despre o operațiune în favoarea candidatului la prezidențiale Călin Georgescu cu „modul de operare al unui actor statal”, fără a numi statul care a comis ingerința.
Pe 6 decembrie, când a fost luată decizia CCR, începuse deja în diasporă votul pentru turul doi de scrutin, în care s-au calificat Elena Lasconi (USR) și candidatul independent Călin Georgescu.
Nici președintele Klaus Iohannis, care conduce CSAT, nici instituțiile care au întocmit rapoartele nu au oferit dovezi privind neregulile la care au făcut referire și care ar fi influențat rezultatul alegerilor.
Raportul Comisiei de la Veneția vine după ce Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a sesizat Comisia de la Veneția cu privire la condițiile în care o Curte Constituțională poate invalida alegerile, după decizia CCR privind invalidarea alegerilor prezidențiale.
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii, inclusiv pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe contracandidata sa Elena Lasconi (USR), deși și aceasta s-a arătat nemulțumită de decizia CCR.
Georgescu a cerut anularea celor două hotărâri ale BEC prin care s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero în baza deciziei CCR. Pe 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București (CAB) a respins acțiunea lui Georgescu în justiție, dar Georgescu a făcut recurs. Pe 17 ianuarie, Curtea Supremă i-a respins definitiv acțiunea.
Georgescu a făcut plângere și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, dar și CEDO i-a respins acțiunea.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.