Linkuri accesibilitate

 
Comisia de la Veneția spune că anularea alegerilor trebuie explicată cu probe. Cine ar trebui să le arate și când?

Comisia de la Veneția spune că anularea alegerilor trebuie explicată cu probe. Cine ar trebui să le arate și când?


Pe 12 ianuarie, zeci de mii de susținători ai Alianței pentru Unirea Românilor au cerut reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale și demisia președintelui Klaus Iohannis.
Pe 12 ianuarie, zeci de mii de susținători ai Alianței pentru Unirea Românilor au cerut reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale și demisia președintelui Klaus Iohannis.

Experții Comisiei de la Veneția spun că orice decizie de anulare a alegerilor nu trebuie să se bazeze doar pe informații secrete, ci și dovezi publice. În plus, Comisia explică nevoia unor legi electorale și de protejare a atacurilor online mai bune. Ce au făcut autoritățile române în cele peste 50 de zile care au trecut de la anularea alegerilor?

Raportul Comisiei de la Veneția privind anularea alegerilor prezidențiale de la finalul lui 2024, publicat luni, 27 ianuarie, arată că România are mai multe lacune în privința procesul electoral, mai ales când în campanii este folosită și inteligența artificială.

Este vorba despre lipsuri în ceea ce privește transparența publică, comunicarea strategică, reglementarea campaniilor electorale pe platforme de social media, finanțarea campaniilor și chiar legislația electorală.

For consultativ al Consiliului Europei alcătuit din experți independenți în domeniul dreptului constitutional, Comisia de la Veneția a analizat felul în care s-au anulat alegerile prezidențiale din România, printr-o decizie de pe 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale.

A făcut și mai multe recomandari:

✅ Standardele internaționale în materie de Drept nu impun și nu interzic în principiu deciziile din oficiu ale curților constituționale;

✅ De regulă, alegătorii trebuie să aibă încredere că votul lor este definitiv. Anularea unei părți a alegerilor sau a întregului proces, în ansamblu este justificată doar în circumstanțe cu totul excepționale;

✅ Competența Curții Constituționale de a anula alegeri poate fi reglementată fie în Constituție, fie într-un Cod electoral aplicabil tuturor alegerilor, doar într-o lege electorală care reglementează anumite tipuri de alegeri (de exemplu, alegerile prezidențiale), fie în legea privind alegerile;

✅ Conform Codului de bune practici în materie electorală, toți candidații și toți alegătorii înregistrați în circumscripția vizată de presupuse nereguli trebuie să aibă dreptul de a face recurs;

✅ Deciziile de anulare a rezultatelor alegerilor ar trebui luate de cel mai înalt organ electoral, iar astfel de decizii ar trebui să poată fi revizuite de către cel mai înalt organ judiciar, Curtea Constituțională sau o instanță electorală specializată, atunci când există un astfel de organ judiciar;

✅Regulile generale privind finanțarea campaniei alectorale și transparența ar trebui aplicate campaniilor online care utilizează platforme de social media;

De la anularea alegerilor prezidențiale au trecut aproape două luni. În acest timp, societatea civilă, presa sau partidele de opoziție au cerut public lămuriri cu privire la decizia fără precedent.

Acestea ar trebui să vină înainte de reluarea alegerilor prezidențiale din luna mai. Pe 4 mai, va avea loc primul tur, iar pe 18 mai, cel de-al doilea.

Septimius Pârvu, expert în procese electorale la organizația neguvernamentală Expert Forum spune pentru Europa Liberă că autoritățile trebuie să răspundă cât mai repede la următoarele întrebări: ce s-a întâmplat cu finanțarea ilegală a campaniei electorale, în ce a constat interferența străină și care e stadiul dosarelor penale deschise?

El recomandă autorităților să facă „o comparație cu raportul pe care l-a publicat Serviciul de Informații din Republica Moldova, în care ni se descrie ce s-a întâmplat la alegerile din Republica Moldova, unde există o întreagă campanie de finanțare ilegală. Să vedem de la punctul a la punctul b ce s-a întâmplat. Asta e treaba SRI, care are unele atribuții.”

Ce a făcut Justiția după anularea alegerilor

Pe 5 decembrie 2024, la o zi după ce Președinția și serviciile secrete au desecretizat și publicat cinci documente în care erau sesizate posibile ilegalități, atacuri cibernetice la adresa infrastructurii electorale și interferențe externe în alegrile prezidențiale, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General) anunța începerea primelor cercetări.

Dosare penale deschise de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (Parchetul General)

5 decembrie 2024

Parchetul General anunță că, în urma desecretizării și analizării documentelor serciciilor secrete privind vicierea procesului de alegere a președintelui României, a început mai multe anchete.

Acestea vizează:

- indiciile privind săvârșirea unor infracțiuni electorale care ar fi influențat procesul de vot, prin coruperea alegătorilor, inclusiv în mediul online, cu scopul de a-i determina să voteze un anumit candidat;

- „infracțiuni de spălare a banilor în legătură cu posibile nelegalități legate de proveniența și utilizarea sumelor de bani folosite pentru finanțarea ilegală a campaniei electorale a unui candidat de către susținătorii săi”;

- „comiterea unor infracțiuni informatice de competența parchetelor obișnuite, ca urmare a identificării unor activități în mediul online care au implicat crearea și utilizarea unor conturi false, menite să influențeze opțiunile alegătorilor”.

Parchetul General a sesizat procurorul - șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată.

7 decembrie 2024

Parchetul General anunță realizarea unor percheziții care vizează infracțiunile de corupere a alegătorilor, spălarea banilor, fals informatic și promovarea cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unei infracţiuni contra păcii şi omenirii sau promovarea ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propaganda.

„Perchezițiile vizează posibila implicare a unei persoane fizice în finanțarea nelegală a campaniei electorale a unui candidat la Președinția României, prin utilizarea unor sume de bani cu privire la care există indicii că ar putea proveni din săvârșirea unor infracțiuni, fiind ulterior introduse într-un proces de spălare a banilor“, au explicat procurorii.

În cele două luni de la anunțarea începerii anchetelor penale, Parchetul General nu a venit cu precizări suplimentare.

Într-o anchetă penală amplă în care se verifică cine și cum l-a finanțat pe Călin Georgescu, eventuala finanțare cu criptomonede, dacă există țări ostile în spate care au finanțat sau nu campania, cercetările pot dura și ani, spune o sursă apropiată sistemului judiciar pentru Europa Liberă.

Dar până la alegerile prezidențiale din mai vor fi trecut patru luni, iar acest termen ar fi totuși suficient pentru a aduna măcar o mică parte din indicii, poate și probe, spune aceeași sursă.

Cum procurorii nu au finalizat niciunul dintre dosarele începute, judecătorii nu intră deocamdată în ecuația elucidării faptelor.

Întrebat de Europa Liberă dacă procurorii au suficiente resurse pentru a realiza rapid anchetele începute cu privire la alegerile prezidențiale, ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat:

„Cu siguranță această chestiune care interesează o societate întreagă este investigată de către autoritățile judiciare cu numărul adecvat de procurori și personal din Poliția Judiciară, astfel încât să nu existe niciun fel de întârziere în aflarea adevărului”.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, promite ca va analiza legislația electorală din România, inclusiv proiectele în domeniu.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, promite ca va analiza legislația electorală din România, inclusiv proiectele în domeniu.

Ministrul Justiției mai spune că anchetele sunt încă în faza de cercetare in rem, adică procurorii nu au început încă urmărirea penală pe numele cuiva, ci doar asupra unor posibile fapte penale.

În acest context, ministrul Radu Marinescu s-a întâlnit marți, 28 ianuarie, cu Șeful Diviziei de Criminalitate Informatică al Consiliului Europei, Alexander Seger.

Potrivit Ministerului Justiției, cei doi demnitari au discutat inclusiv despre chestiuni care țin de eficientizarea procesului privind colectarea de probe în formă electronică pentru anchete și proceduri penale.

„În acest moment, Ministerul Justiției are pe lista de priorități, în materia cooperării judiciare internaționale, pregătirea legislației pentru implementarea pachetului Uniunii Europene în acest domeniu”, a transmis instituția.

Ce a făcut președintele țării după anularea alegerilor

Imediat după anularea alegerilor prezidențiale, președintele României, Klaus Iohannis, a anunțat că va rămâne în funcție până la alegerea unui nou șef al statului.

Nu a făcut nicio declarație pe tema efectelor anulării alegerilor.

În prima lună a anului, până acum, nu a avut nicio ieșire publică.

Ce a făcut Guvernul după anularea alegerilor

După publicarea raportului Comisiei de la Veneția, ministrul Justiției, Radu Marinescu, spune pentru Europa Liberă că va analiza recomandările experților.

„Vom stabili care sunt căile de urmat în această privință, principiul fiind că aceste recomandări trebuie într-adevăr analizate cu foarte multă atenție și apoi să încercăm să le preluăm în legislația națională [...] Nu pot preciza în momentul de față un termen, lucrăm, analizăm raportul respectiv, însă cred că este prematur să vă precizez un termen riguros”, a adăugat ministrul Justiției.

După anularea alegerilor din 6 decembrie, Guvernul Marcel Ciolacu 2, în care se află miniștri de la Partidele Social Democrat (PSD), Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor (UDMR), a stabilit calendarul alegerilor prezidențiale.

Pe 16 ianuarie, Guvernul a stabilit și că rețelele sociale care nu elimină conținutul electoral ilegal pot fi sancționate cu amenzi de până la 5% din cifra de afaceri.

Noile reguli stabilite de Guvern mai prevăd că, pe durata campaniei electorale, candidații vor trebui să publice pe fiecare material publicitar politic o indicație că este vorba despre un material publicitar politic, precum și identitatea sponsorului materialului publicitar politic respectiv, adică numele, adresă de e-mail și, dacă este publică, o adresă poștală.

Dacă va sesiza posibile ilegalități, Biroul Electoral Central va sesiza Autoritatea Electorală Permanentă, care la rândul său va cere platformelor online eliminarea conținutului ilegal.

Nu e clar deocamdată cum vor putea amenda autoritățile române companii precum Meta (Facebook, Instagram, WhatsApp) sau Byte Dance (TikTok), care nu au filiale în România.

Ce a făcut Parlamentul după anularea alegerilor

Noul Parlament al României va începe prima sa sesiune la începutul lunii februarie.

Europa Liberă i-a întrebat pe președinții Camerei Deputaților și Senatului dacă au în vedere înființarea unei comisii parlamentare de anchetare/verificare a vicierii procesului electoral pentru alegerea președintelui României.

Nu am primit încă răspunsuri, dar le vom publica imediat ce le vom primi.

Senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției și vicepreședinte al Senatului, declară la Europa Liberă că, imediat după ce Curtea Constituțională i-a interzis eurodeputatei Diana Șoșoacă să candideze la alegerile prezidențiale, în octombrie 2024, a inițiat un proiect de lege menit să clarifice situații complicate ce pot apărea în timpul alegerilor.

Robert Cazanciuc este de meserie procuror, iar între 2013 și 2015 a fost ministru al Justiției.
Robert Cazanciuc este de meserie procuror, iar între 2013 și 2015 a fost ministru al Justiției.

Astfel, senatorul PSD Robert Cazanciuc a propus atât modificarea Legii din 2004 pentru alegerea Președintelui României, cât și modificarea și completarea Legii din 1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Senatorul Robert Cazanciuc propune, printre altele, ca Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal să fie cea care soluționează contestațiile cu privire la înregistrarea candidaturilor la alegerile prezidențiale, „în complet de cinci judecători, cu citarea părților, în cel mult două zile de la înregistrare”, iar deciziile Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal să fie definitive.

Robert Cazanciuc propune și modificarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, astfel:

„Art. 38 – Asupra respectării procedurilor pentru alegerea Președintelui României la nivelul Biroului Electoral Central, Plenul Curții Constituționale hotărăște cu votul a două treimi din numărul judecătorilor, în termen de 24 de ore.”

În prezent, articolul 38 al Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede: „Contestaţiile cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcţia de Preşedinte al României, precum şi cele cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formaţiuni politice ori a unui candidat de a-şi desfăşura campania electorală în condiţiile legii se soluţionează de Curtea Constituţională, cu votul majorităţii judecătorilor, în termenele prevăzute de legea pentru alegerea Preşedintelui României.”

Senatorul Robert Cazanciuc spune că proiectul său de lege se află pe circuitul de avizare la comisiile parlamentare, dar nu poate spune când va ajunge în plenul celor două Camere.

El crede că cele două legi pe care vrea să le modifice „nu mai răspund cerințelor societății actuale românești”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Anca Grădinaru

    Anca Grădinaru este senior correspondent la Europa Liberă din februarie 2023.
    Este jurnalist de 25 de ani. Anterior, a lucrat la Ziarul Adevărul, Antena 1, Antena 3, Digi 24 și Radio Europa FM.

    A realizat știri, anchete, reportaje și documentare, radio și de televiziune, în România, Ucraina, Irak, Statele Unite ale Americii, Canada și Australia.
     
    A transmis de la majoritatea summiturilor NATO de după aderarea României la Alianța Nord Atlantică și de la reuniuni ale Uniunii Europene, de la vizitele papilor la București și de la primele două ediții ale Jocurilor Invictus la care a participat România.

    Unele dintre reportajele Ancăi Grădinaru au fost premiate de New Mexico Associated Press și Asociația Profesioniștilor de Televiziune din România.

    La Europa FM, a realizat emisiunea „Interviurile Europa FM” și „Piața Victoriei”. Este absolventă a Universității “Lucian Blaga” din Sibiu și a unei burse de un an la New Mexico State University din Statele Unite ale Americii.

XS
SM
MD
LG