Linkuri accesibilitate

3 minute | Harris & Trump, la diferență infimă în cursa electorală din SUA. Europa, încotro? Ce lipsește candidaților la Cotroceni


Ex-președintele american, republicanul Donald Trump și actualul vicepreședinte al SUA, democrata Kamala Harris, sunt aproape la egalitate. Multe sondaje sugerează că D. Trump are un ușor avans în unele state cheie, iar K. Harris între cei care au votat deja.
Ex-președintele american, republicanul Donald Trump și actualul vicepreședinte al SUA, democrata Kamala Harris, sunt aproape la egalitate. Multe sondaje sugerează că D. Trump are un ușor avans în unele state cheie, iar K. Harris între cei care au votat deja.

Decalajul dintre Harris & Trump este de sub 1% în multe state americane cheie. Au fost exprimate deja 58 din cele 161 de milioane de posibile voturi. Care va fi politica SUA pentru Ucraina și Europa e marea întrebare, inclusiv pentru România. Aici, dezbaterile electorale Antena 3 cu principalii candidați sunt grandioase, dar dilema clasică „eu cu cine votez?” rămâne valabilă.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Cu puține zile înainte de ziua alegerilor americane de marți, 5 noiembrie, presa abundă în analize și prezentări legate de bătălia dintre republicanul Donald Trump și democrata Kamala Harris.

Dar iată, mai întâi, principalele știri ale dimineții:

  • Republicanul Donald Trump are un ușor avans de 0,1-0,3% în așa-numitele swing states, state indecise, în timp ce Kamala Harris domină early votes, voturile exprimate mai devreme, sugerează sondaje citate de BBC și WP.
  • Forțele ruse înaintează rapid în estul Ucrainei; veștile despre comportamentul lor atroce vin inclusiv de la rușii pe care trebuie să îi apere în regiunea Kursk.
  • Seria dezbaterilor electorale Antena 3 relevă lipsuri notabile, constantă observatorii. E cu atât mai important cu cât astăzi, 1 noiembrie, începe și campania electorală pentru parlamentare.

SUA: Ultimele replici și contrareplici înainte de 5 noiembrie

Cea mai recentă controversă Trump-Harris pornește de la afirmația fostului președinte republican, la mitingul din Wisconsin, cum că va avea grijă de sănătatea femeilor „chiar dacă le place sau nu”, notează Washington Post.

Evident că expresia a făcut trimitere la dreptul femeii de a dispune de propriul corp și, în speță, la avort, perspectivă dezbătută și în New York Times.

O trecere în revistă scurtă și la obiect o găsiți în blogul BBC dedicat alegerilor americane, de la cele mai contondente declarații, la suporterii asociați candiților precum Jenifer Lopez pentru Kamala Harris.

Copilăria și tinerețea complet diferită a celor doi competitori sunt explicații de luat în seamă când e vorba de evoluția lor politică ulterioră, relevă de asemenea, o analiză BBC, presărată de fotografii.

În Washington Post și nu numai găsiți datele oferite de cele mai mari case de sondaj din lume, diferența dintre cei doi sunt minime, chiar de numai 0,1% în unele state cheie. Merită să aruncați o privire și aici.

Anxietatea electorală din America, efecte pretutindeni

Ecuația extrem de strânsă în care se va juca finala din 5 noiembrie poate însemna că numărarea se va face în condiții stricte și într-o atmosferă tensionată, ceea ce va alimenta acuzații de falsificare a alegerilor.

Politico publică un interviu cu Rita Katz, șefa unui grup de analiză a tendințelor extremiste online, numit SITE Intelligence Group. Rita Katz a anticipat în 2020 asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021.

A fost vorba de manifestanți radicali în sprijinul unui Donald Trump care nu recunoștea rezultatul alegerilor pe cale să fie validate în clădire.

Ei bine, Rita Katz susține grupări de tipul Stop Stealing și Protect Your Vote, în aparență pașnice și apărând drepturi legitime, sunt cufundate în teorii ale conspirației și fake news, iar pe de altă parte, multe mai bine organizate decât în 2020-2021.

Că tensiunea electorală se va transforma în manifestații de stradă, rămâne de văzut. Dar dacă „Îl iubiți pe Trump? Urâți Make America Great Again? Republican sau democrat, vă spunem unde să emigrați dacă iese cine nu vă place”. Un ghid Politico pe care cel puțin cetățenii americani din Europa nu ar trebui să îl rateze.

Cu totul altfel se pune problema pentru soldații ucrainieni aflați în tranșee. Pe lângă avansul accelerat al forțelor ruse în estul țării, Pentagonul a confirmat că 8 (opt) mii de nord-coreeni se află în regiunea Kursk și vor fi trimiși de Rusia în luptă.

O excelentă analiză Europa Liberă arată că victoria Kamalei Harris înseamnă că Statele Unite doresc înfrângerea Rusiei, în timp ce Donald Trump nu e tocmai un prieten al Ucrainei.

În condițiile în care un alt ne-prieten al Ucrainei, aflat într-o poziție foarte înaltă în Uniunea Europeană, Viktor Orban, tocmai i-a transmis mult succes lui Donald Trump.

Că uzanțele diplomatice spun că mesajele legate de alegeri se transmit numai după vot e numai un detaliu în aceste vremuri complicate...

Vremuri în care subtextul unui pamflet precum cel privind audierile pentru noii comisari europeni, noua echipă a Ursulei von der Leyen e, din păcate, cât se poate de real.

Marea absență din dezbaterile electorale din Palatul Parlamentului

De astăzi, campania electorală pentru alegerile prezidențiale care a început acum o săptămână, este dublată de campania pentru alegerile parlamentare, anunță Europa Liberă cu o foarte minuțioasă trecere în revistă a partidelor înscrise în cursă, dar și a precedentelor Legislaturi.

Teoretic și potrivit Constituției și legilor țării, dezbaterile pentru alegerea președintelui ar trebui să fie dominate de răspunsuri privind Apărarea, politica externă și maniera cea mai eficientă de apărare a valorilor naționale: de la accesul tuturor cetățenilor la servicii de bază la conservarea patrimoniului național.

Practic, interviurile acordate de prezidențiabili până acum Europei Libere, în logica de mai sus, au relevat fie lacune serioase (Elena Lasconi/ USR), fie probleme de credibilitate (Mircea Geoană/ independent).

Aceste aspecte au fost vizibile și în interviurile acordate altor jurnaliști, după cum explică o analiză G4Media, care se referă și la Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă și George Simon, mai puțin dispuși să facă față unor interviuri incisive.

Șefii Coaliției, liderul PSD, Marcel Ciolacu și liderul PNL, Nicolae Ciucă, au acceptat însă, din fericire, invitația la dezbaterile electorale organizate de Antena 3 la Palatul Parlamentului.

Discuțiile au vizat însă mai degrabă partea guvernamentală, un fel de administrare curentă a treburilor politice. Cine cu cine va face majoritatea este o întrebare esențială, dar a fost tratată numai din perspectivă partinică, la care s-au adăugat și stângăciile date de o cultură generală precară a candidaților, după cum remarcă Andreea Pora într-o analiză Europa Liberă.

Dar la marea întrebare a guvernământului, a stăpânirii, a domniei, la care trebuie să răspundă viitorul Vodă/ „șef al statului”/ aka Președintele României: „Cum facem ca România să își revină?” nu a răspuns nici un candidat.

Dar nici nu a fost întrebat.

Marea absență din sala C.A. Rosetti (unul din cei mai fervenți revoluționari de la 1848) pare să fie că în niciunul nu pare să ardă inima & mintea nici de dragul valorilor democratice, nici a celor tradiționale, nici de dragul naționalismului care a pus România pe hartă odinioară.

De câștigat, va câștiga cineva alegerile. Dar pentru ce?

Alte subiecte:

  • Patriarhul Daniel și Sf. Sinod al BOR au decis să nu îi mai permită controversatului episcop Teodosie al Constanței să fie invitat sau să primească invitați din alte eparhii. Recent, Teodosie a hirotonit doi angajați SRI, scrie Hotnews.
  • Emisiile de gaze de seră din Europa au scăzut cu opt procente în 2023, grație folosirii surselor de energie verde, relevă un raport citat de Politico.
  • Cât de rău arată corpul uman din cauza consumului de zahăr, aflați din NYT.
  • Sugestii de ieșit în oraș - București, Cluj, Iași, Timișoara - are PressOne.

Nu uitați că ne puteți trimite mesajele dvs. la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Pe Google News, ne găsești AICI.

Toate cele bune, weekend liniștit,

Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG