Linkuri accesibilitate

3 minute | Viktoria a murit captivă la ruși, Moscova acuză România că vrea Rep. Moldova, povești comuniste chinezești


Imagine aeriană a orașului ucrainien Vuhledar/ Donețk din estul Ucrainei. A fost făcut una cu pământul. Forțele ucrainene au reușit să reintre totuși în oraș și să salveze prizonieri. Unul dintre ei, Oleksii fusese închis 45 de zile în subsolul unei case, fără apă, fără mâncare.
Imagine aeriană a orașului ucrainien Vuhledar/ Donețk din estul Ucrainei. A fost făcut una cu pământul. Forțele ucrainene au reușit să reintre totuși în oraș și să salveze prizonieri. Unul dintre ei, Oleksii fusese închis 45 de zile în subsolul unei case, fără apă, fără mâncare.

Europa Liberă deplânge moartea Viktoriei Roșkina, jurnalistă freelancer, colaboratoare în trecut a Serviciului Ucrainean RFE/RL. Moscova dă o mână de ajutor rusofililor din Rep. Moldova unde se apropie alegerile prezidențiale. Semnale frecvente că regimul comunist din China se înăsprește.

Bună dimineața, dragi prieteni,

Iată principalele știri ale dimineții:

  • Președintele Europei Libere, Steve Capus, deplânge moartea în captivitate rusească a jurnalistei Viktoria Roșchina, colaboratoare în trecut a Serviciului Ucrainian al RFE/RL.
  • Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, declară că România vrea să ocupe Rep. Moldova. Pe 20 octombrie, în statul vecin au loc alegeri prezidențiale și un referendum pro-UE.
  • Republica Populară Chineză înăsprește politicile sociale și economice: de la profesorii obligați să își depună pașapoartele la reguli care descurajează ascensiunea financiară.

Viktoria a murit captivă la ruși

Autoritățile ucrainiene au anunțat ieri, 10 octombrie, că investigațiile lor în teritoriile ocupate de forțele ruse din estul țării confirmă că jurnalista Viktoria Roșchina a murit în captivitate. Avea 28 de ani.

Viktoria era jurnalist freelancer, iar în trecut a lucrat pentru Serviciul Ucrainean al Europei Libere.

Se afla în zonă de vara trecută, iar ultimul telefon pe care l-a primit tatăl ei l-a dat pe 3 august 2023. În aprilie 2024, același tată îngrijorat a primit o scrisoare de la autoritățile ruse, cum că Viktoria se află în custodia lor, scrie The Guardian.

Demersurile făcute pentru eliberarea ei și a altor 25 de jurnaliști ucrainieni, o plasau pe lista unui nou schimb de prizonieri, precum cel negociat și izbutit de Statele Unite și alte țări occidentale în iulie 2024, cel mai mare de la finele Războiului Rece.

Recent, Viktoria Roșchina a fost transferată din orașul rusesc Taganrog la penitenciarul Lefortovo de la Moscova în așteptarea eliberării care nu a mai avut loc.

Președintele Europei Libere, Steve Capus, deplânge - alături de noi toți - moartea Viktoriei: „Prizonieratul în care s-a aflat și moartea ei tragică arată cât de mare este prețul plătit de jurnaliști pentru a spune adevărul despre războiul Rusiei în Ucraina. Trebuie să o onorăm prin a determina pedepsirea celor vinovați”.

Europa Liberă face în continuare eforturi pentru eliberarea jurnaliștilor săi deținuți în Rusia sau Belarus. Andrei Kuzniek a făcut mai mult de 1.000 de zile de închisoare...

În captivitate rusească se află multe feluri de prizonieri. BBC publică azi povestea tulburătoare a celor care s-au perindat într-o casă cu grădină și piscină din orașul ucrainian Vuhledar/Donețk, acum una cu pământul.

Proprietara, refugiată în Germania, a aflat dintr-o postare a unui militar rus, Fima, că în casa în care și-a investit toată viața stau soldații invadatori. Ce nu s-a văzut între ironiile și batjocora lui Fima, răsfoind albumele de familie rămase în sufragerie, e că la subsol era închis un IT-ist, soldat voluntar în armata ucraineană, rănit. Omul a fost salvat și eliberat după 45 de zile fără apă, mâncare...

Imaginea RFE/RL cu care am deschis newsletterul de azi arată ce a mai rămas din orașul Vuhledar și întreaga zonă. Pozele reportajului BBC arată această singură casă și personajele de mai sus.

Între timp, multe media internaționale vorbesc despre întâlnirea președintelui Zelenski cu premierul britanic, Keir Starmer. Nu, Regatul Unit nu e de acord ca Ucraina să folosească rachetele cu rază lungă de acțiune pe care le-a primit ca să lovească ținte din Rusia, titrează The Guardian.

La rândul său, Politico trece în revistă cele mai importante cereri ale președintelui Zelenski către Occident în aceste zile. Fără mari șanse în timp scurt.

S-a văzut ieri și președintele Macron și cu premierul Italiei, Giorgia Meloni, în această dimineață cu Papa, iar în cursul după-amiezii cu cancelarul german, Olaf Scholz (off topic, când ne plângem că suntem prea ocupați, am putea verifica agenda publică a lui Zelenski, pe cea a lui Klaus Iohannis o găsiți aici).

Moscova pretinde că PM Ciolacu vrea să ocupe Rep. Moldova

Analiștii mai bine conectați cu adevărul decât purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, spun că dl. Ciolacu își dorește doar să câștige prezidențialele din România.

Unii observatori, mai cârcotași, se gândesc chiar că un aranjament mai favorabil pentru multă lume ar fi ca Mircea Geoană să reprezinte România de la Cotroceni (vorbește mai bine engleza, între altele), iar liderului PSD îi stă bine la Palatul Victoria. Deși alții amintesc, precum investigația I și II context.ro de legăturile lui Mircea Geoană cu Moscova, precizări de impact, după cum a remarcat și Europa Liberă.

Oricum ar fi, niciunul dintre cei 14 candidați la prezidențialele din 24 noiembrie/ 8 decembrie, nu își dorește să ocupe Basarabia.

Cu atât mai puțin politiciana suveranistă și pro-rusă, Diana Șoșoacă. Apropo, o bună analiză a erorii comise de Curtea Constituțională care a exclus-o din cursă a făcut profesorul de Drept, Radu Carp, la interviul one-2-one de la Europa Liberă.

Revenind la doamna Maria Zaharova, ea a afirmat, după vizita premierului român la Chișinău, dar și a liderului PNL, că România vrea să anexeze Rep. Moldova, o citează Europa Liberă de la București.

Nu vrea, după cum a dezmințit MAE român. Dar e drept, în ajunul alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, în sprijinul președintei pro-occidentale, Maia Sandu se perindă pe la Chișinău numeroși lideri europeni, inclusiv președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Din nefericire pentru Moscova, liderul de la Kremlin nu poate călca în Europa fără a fi arestat.

Rusofilii din Rep. Moldova sunt nevoiți să se rezume la declarații primite de la mare distanță, inclusiv de la mare distanță de adevăr.

Partidul Comunist Chinez închide ușile și ferestrele

O serie întreagă de știri și analize din această săptămână relevă tendințele evidente de închidere ale regimului de la Beijing.

Mai întâi, profesorii. Ei sunt nevoiți să își predea pașapoartele. Nu vor mai putea ieși din țară decât cu aprobări speciale. Cum se întâmpla și în România aflată sub dictatură comunistă...

Relațiile comerciale cu Uniunea Europeană devin din ce în ce mai tensionate, notează Europa Liberă. Iar recent, de la tribuna ONU, reprezentantul Chinei nu a fost foarte prietenos.

Azi, BBC publică o amplă analiză citând oameni de afaceri din Shanghai și din alte mari metropole chineze, îngrijorați că noile reglementări financiare le blochează ascensiunea.

Se pare că președintele Xi nu mai agreează existența unor nuclee alternative de forță financiară, punctează BBC.

Apropo, știți sau vă amintiți că, în comunism, statul e singurul deținător al resurselor de toate felurile și singurul angajator?

Alte subiecte:

Nu uitați că ne puteți scrie pe email la treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram. Despre aceste subiecte, despre altele sau pentru a ne semnala posibile investigații.

Pe Google News, ne găsiți AICI.

Toate cele bune, week-end liniștit,
Elena

  • 16x9 Image

    Elena Tănase

    E jurnalist de peste 20 de ani. A început cu opt ani la BBC, a continuat cu doi ani la România Liberă, apoi a intrat în televiziune: opt ani din zece la Digi24. Din septembrie 2020, Elena Tănase este directorul Europei Libere. Cu studii de istorie și științe politice, s-a remarcat prin documentare video de istorie recentă: Povestea Cumințeniei Pământului (2016), Abdicarea Regelui Mihai (2017), Revoluția Română. De ce a curs sânge (2019). 

XS
SM
MD
LG