Linkuri accesibilitate

#10Întrebări | Miruna Croitoru, Consiliului Elevilor: Admiterea la liceu stresează în plus elevii


Miruna Croitoru spune că atunci când sunt în clasa a VIII-a, toți elevii sunt influenţaţi de profesori și părinți să se ducă la un profil teoretic la liceu, deși unora li s-ar potrivi profilul tehnologic sau vocaţional.
Miruna Croitoru spune că atunci când sunt în clasa a VIII-a, toți elevii sunt influenţaţi de profesori și părinți să se ducă la un profil teoretic la liceu, deși unora li s-ar potrivi profilul tehnologic sau vocaţional.

Președinta Consiliului Elevilor, Miruna Croitoru, spune într-un interviu pentru Europa Liberă că Evaluarea Națională este suficientă pentru ierarhizarea elevilor și că admiterea la liceu nu este decât „un stres în plus” pentru absolvenți.

Președintă a Consiliului Național al Elevilor (CNE), Miruna Croitoru este elevă în clasa a XI-a la Colegiul Național Pedagogic „Ștefan Odobleja”, din Drobeta Turnu-Severin.

Ea a citit de multe ori Legea Educației propusă de noul ministru Ligia Deca și subliniază una dintre neregulile care i-a fost adesea semnalată de către colegi: admiterea la liceu.

Miruna Croitoru arată că elevii, alături de părinții de la Federația Națională a Părinților, cer eliminarea examenului de admitere la liceu, organizat ulterior celui de Evaluare Națională.

„Promovarea meritocratiei în paralel cu valorile echitabile poate fi realizată prin sprijinirea financiară a centrelor de excelență constituite la nivel județean”, arată președinta CNE.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, eleva spune că structura anului școlar cu module și o vacanță pentru toți elevii în luna octombrie este mult mai bună decât cea cu semestre.

„Modulele ne dau prilejul să ne încărcăm bateriile și să revenim cu forțe proaspete [la școală]”, spune Miruna Croitoru.

1. Europa Liberă: Elevii nu sunt de acord cu introducerea admiterii la liceu propusă prin proiectul de lege publicat de minister. De ce nu vreți admitere la liceu?

Miruna Croitoru: În primul rând, există deja Evaluarea Națională, în urma căreia se realizează o ierarhie pe baza căreia se face repartizarea la liceu. Această concurență și competitivitate excesivă care ar fi cauzate de o dublă admitere, de acel examen de admitere la liceele care își doresc să îl organizeze, ar crea diferite inechități în modul în care elevii sunt repartizați la liceu.

În plus, ar crea diferențe foarte mari între elevii care au oportunitatea de a merge spre meditații plătite și cei care nu au această oportunitate.

Și ar mai crea și o dificultate în procesul de admitere la liceu la modul general, pentru că învățământul în România este unul obligatoriu până în clasa a XII-a.

Iar automat elevii de clasa a VIII-a care doresc să ajungă la liceu prin susținerea admiterii vor avea un stres în plus. Va fi un stres în plus pentru elevii de 13-14 ani.

Elevii au deja stresul examenului de Evaluare Națională și vor trebui să mai susțină un examen la doar două, trei săptămâni, adică să mai dea un examen care să îi pună în dificultate la câteva săptămâni după ce au susținut deja un examen. Cu siguranță că nu ar fi un lucru oportun.

2. Europa Liberă: Care este soluția pe care o propuneți pentru o mai bună selecție a elevilor la liceu?

Miruna Croitoru: Evaluarea Națională realizează deja ierarhia elevilor de clasa a opta. Există și acele clase de excelență prin selectarea elevilor care au obținut rezultate foarte bune la examenul de Evaluare Națională. Și atunci am putea să păstrăm acest lucru.

3. Europa Liberă: Ați încercat să vorbiți cu liceele centenare să îi convingeți pe directorii de acolo că nu vreți să dați examen la alte două discipline? De ce țin liceele să organizeze admitere?

Miruna Croitoru: Argumentul lor este că astfel ar selecta deja elevii specializați pe domeniul profilului pe care îl vor urma în liceu, adică elevi care știu bine chimie-biologie dacă vorbim despre un profil de științe ale naturii.

Ei spun că vor să vadă dacă elevii sunt potriviți profilului dinainte să îl urmeze. Vor să vadă dacă au comepetențele și cunoștințele necesare pentru a urma domeniul respectiv.

4. Europa Liberă: În afară de admitere, ce alte cerințe mai au elevii față de proiectul legii Educației?

Miruna Croitoru: Capitolul de siguranță școlară din proiectul de lege ar putea să aibă niște îmbunătățiri. Spre exemplu, să prevadă consultarea Consiliului Școlar al Elevilor, pentru că de foarte multe ori cazurile de bullying sunt raportate și reprezentanților elevilor din școli. Vorbim despre acea comisie care este constituită la nivelul fiecărei unități de învățământ pentru combaterea violenței.

Ar trebui să activăm mai mult această comisie și să fie adusă mult mai multă activitate în jurul acesteia, tocmai prin modul în care sunt consultați și elevii reprezentanți, elevii la modul general, cât și introducerea pazei în școli, pentru că de foarte multe ori centrele de învățământ duc lipsă de resursă umană.

Miruna Croitoru spune că structura școlară prin module și vacanță în luna octombrie și februarie este mult mai echilibrată decât cea cu semestre.
Miruna Croitoru spune că structura școlară prin module și vacanță în luna octombrie și februarie este mult mai echilibrată decât cea cu semestre.

5. Europa Liberă: Violența în școli și cazurile de bullying au crescut - în fiecare zi mai aflăm o bătaie între elevi. De ce nu nu reușesc școlile, și aici mă refer și la elevi, să reducă acest fenomen?

Miruna Croitoru: Este o problemă care există de foarte mult timp, nu numai de acum. Poate acum sunt mai mediatizate.

Soluția care ar rezolva de fapt întreaga problematică a bullyingului și a violenței verbale și fizice în școli ar fi consilierea. Pentru că atunci când un elev devine agresor, are și o poveste în spate. Și aici vorbim despre un cadru familial abuziv, despre anturajul din afara școlii.

Așa că ar trebui să mergem pe ideea de consiliere atât a victimei, cât și a agresorului, pentru că aceste comportamente de tip agresiv pornesc de undeva și au o rădăcină mult mai adâncă în viața respectivului elev.

6. Europa Liberă: Prin noul proiect de lege, profesorii agresivi nu mai au voie sa predea la clasă. Ce se întâmplă în prezent când un profesor e agresiv? Ce pot să facă elevii când rămân?

Miruna Croitoru: La momentul de față nu există un cadru legal care să prevadă ce se întâmplă în cazul în care un profesor este agresor. Ca să nu mai vorbim despre efectele pe care acest lucru le poate avea.

Cred că tocmai pornind de la această realitate a fost introdus acest lucru în proiect. Vine ca o consecință a faptului că, în prezent, dacă un profesor este agresiv nu prea există soluții pentru a rezolva problema. Doar în cazul în care se ajunge la un caz foarte grav. [În noua formă a legii] profesorul nu va mai putea preda până când nu există un verdict final, adică nici măcar atunci când există o suspiciune de violență.

7. Europa Liberă: Bacalaureatul va fi adaptat profilului pe care îl urmează elevul, după cum arată propunerea ministerului, prin acea proba complementară. Cum va schimba aceasta modul de pregătire al elevilor?

Miruna Croitoru: După părerea mea, această probă complementară va aduce niște competențe în plus liceenilor care ar putea fi utile atât pentru învățământul superior, dacă elevii urmează învățământul superior, dar și la modul general, pentru portofoliul personal atunci când vor să se angajeze.

Spre exemplu, dacă faci un profil uman să ai competențe de bază la disciplina pe care o alegi – matematică, biologie sau fizică. Nu cred că este un lucru rău.

Cred că îi va ajuta pe elevii din România. Dar rămâne să vedem subiectele de la această probă și să le pilotăm cu ceva timp înainte de susținerea bacalaureatului.

În plus, cred că schimbările care au fost implementate acum în proiectul de lege ar încuraja mult mai mulți elevi să urmeze liceul cu profilul tehnologic, deoarece au opţiunea să susţină examenul de bacalaureat după finalizarea liceului şi automat aici li se deschid mult mai multe oportunităţi.

8. Europa Liberă: Dacă va fi adoptată legea, va fi reintrodus acest portofoliu al elevilor sau portofoliul educațional. Iar profesorul consilier școlar sau dirigintele o să vă dea o recomandare pentru alegerea profilului la liceu sau la facultate. Cum vedeți voi această consiliere din moment ce sunt puțini consilieri școlari?

Miruna Croitoru: Noi ne dorim ca acest portofoliu educațional să fie complex. Este un lucru „foarte” european. Atestă de fapt evoluția elevului. Dar până la urmă decizia va fi la elevi și la părinții lor. Totuși este bine să aibă și sfatul unui specialist și să urmărească ce spune consilierul. Dar dacă ei se simt pregătiți pentru un anumit profil să își urmeze instinctul. Decizia finală stă în mâna elevului.

9. Structura anului școlar 2023-2024 păstrează modulele introduse anul trecut. Cum e pentru elevi anul școlar cu module?

Miruna Croitoru: E mai bine cu module pentru noi. Chiar am primit semnale pozitive de la elevi din teritoriu despre module, pentru că vorbim despre o aerisire a anului școlar, inclusiv cu vacanțele.

Schimbarea nu este de fapt una atât de mare, pentru că avem doar o vacanță în plus, cea dintre primul modul și modulul al doilea. Însă, elevii sunt mulțumiți cu modul în care este împărțit acum anul școlar.

Modulele ne dau prilejul să ne încărcăm bateriile și să revenim cu forțe proaspete la începutul fiecărui modul. Și nu mai vorbim de semestre, cum era înainte - semestrul întâi să fie mai scurt decât semestrul al doilea. Aici avem module care sunt egale ca durată.

10. Europa Liberă: Ce aveți de reproșat ministrului Educației?

Miruna Croitoru: Principala noastră nemulțumire este față de admiterea separată la licee, adică admitere separată de Evaluarea Națională din noul proiect de lege. Am fost și la consultări încă de anul trecut și ne-am spus părerea cu privire la admitere.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG