În ultimii ani, autorităţile ruse au eradicat metodic orice formă de disidenţă, aruncând sute, dacă nu mii, de persoane în spatele gratiilor şi făcând imposibilă orice formă de protest.
Opoziţia, care, în februarie, şi-a pierdut principala figură, Alexei Navalnîi, ucis în închisoare, este lipsită de mijloace de acţiune în Rusia şi, prin urmare, este nevoită să relanseze mişcarea din străinătate.
Marşul de la Berlin, oraş în care locuiesc numeroşi exilaţi şi opozanţi ruşi, va avea loc începând cu ora 13:00 GMT (ora 15.00 - ora României) în centrul capitalei germane şi se va încheia în faţa ambasadei Rusiei.
Marşul este organizat de trei personalităţi marcante ale opoziţiei: Iulia Navalnaia, văduva lui Alexei Navalnîi, care a preluat frâiele mişcării acestuia, Ilia Iaşin, fost deputat municipal din Moscova, recent eliberat din închisoare, şi Vladimir Kara-Murza, un critic de lungă durată al Kremlinului, care a supravieţuit închisorii şi celor două tentative de otrăvire.
„Marşul îşi propune să îi reunească pe toţi cei care se opun războiului agresiv al lui Vladimir Putin în Ucraina şi represiunii politice din Rusia”, au declarat organizatorii într-un comunicat.
Manifestanții cer „retragerea imediată” a trupelor ruse din Ucraina
Mai precis, protestul va cere „retragerea imediată” a trupelor ruse din Ucraina, demiterea lui Vladimir Putin şi judecarea sa ca „criminal de război”, precum şi eliberarea tuturor prizonierilor politici deţinuţi în Rusia.
Evenimentul va servi în primul rând drept un test pentru opoziţia rusă, o mişcare slăbită de ani de represiune, de moartea lui Alexei Navalnîi şi de câteva lupte interne recente şi grave.
Ultimele mari adunări ale susţinătorilor opoziţiei din Rusia au reunit câteva mii de persoane în mod spontan, în ciuda riscurilor, la înmormântarea lui Navalnîi în martie 2024 şi chiar la începutul invaziei din Ucraina în februarie 2022.
De asemenea, zeci de mii de ruşi au protestat în ianuarie 2021 în mai multe oraşe din ţară, după ce Alexei Navalnîi a fost arestat la întoarcerea sa în Rusia. Aceste demonstraţii au fost dispersate de poliţie şi au dus la mii de arestări.
Cu toate acestea, de la moartea carismaticului militant anticorupţie, mişcarea sa se străduieşte să reaprindă flacăra luptei împotriva regimului rus.
Ilustrând aceste dificultăţi, Iulia Navalnaia a recunoscut miercuri, într-un interviu acordat postului de televiziune de opoziţie Dojd, că nu are niciun „plan” pentru a-l da jos pe Vladimir Putin şi a opri războiul.
Mai multe scandaluri din cadrul opoziţiei ruse au slăbit, de asemenea, mişcarea şi au provocat frustrare în rândul unora dintre activiştii săi.
Printre acestea se numără atacul cu ciocanul asupra unuia dintre aliaţii lui Navalnîi, victima arătând cu degetul spre fostul magnat Mihail Hodorkovski. Sau acuzaţiile potrivit cărora fundaţia anticorupţie a răposatului oponent ar fi acoperit maşinaţiunile bancherilor corupţi din Rusia.
Iulia Navalnaia, Ilia Iaşin şi Vladimir Kara-Murza, care vor manifesta împreună la Berlin, speră să îşi demonstreze unitatea şi să mobilizeze zecile de mii de ruşi care şi-au părăsit ţara din 2022, în special pentru a scăpa de mobilizarea militară.
„Este foarte important să arătăm că putem lucra împreună şi să consolidăm diferitele forţe ale mişcării antirăzboi ruse”, a declarat Vladimir Kara-Mourza pentru Dojd la începutul lunii noiembrie.
Kremlinul a respins deja această iniţiativă ca fiind nesemnificativă. Purtătorul său de cuvânt, Dmitri Peskov, a ironizat miercuri opozanţii „monstruos de detaşaţi de ţara lor” şi a căror „opinie nu are nicio importanţă”.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
