Linkuri accesibilitate

„Miza nevăzută” a numirii procurorilor șefi, posibil motiv de rupere a Coaliției de guvernare


Fostul ministru Stelian Ion susține că a primit diverse semnale care i-au sugerat să nu organizeze concursul pentru șefia DIICOT
Fostul ministru Stelian Ion susține că a primit diverse semnale care i-au sugerat să nu organizeze concursul pentru șefia DIICOT

Obligat de lege să refuze doar o singură dată propunerile Ministrului Justiției pentru funcțiile de procurori șefi, președintele Klaus Iohannis preferă de 11 luni interimari la DIICOT și DNA.

UPDATE - Ministrul interimar de Justiție, Lucian Bode (PNL), a anunțat joi că oprește procedura de numire a unor șefilor de parchete, demarată de fostul ministru USR PLUS al Justiției, Stelian Ion, demis miercuri de premierul Florin Cîțu.

”Numirea în funcții de conducere la vârful parchetelor este o politică pe termen lung, o politică crucială pentru buna funcționare a acestei instituții. În consecință, consider că această procedură nu se poate derula pe un mandat al unui ministru interimar. Am solicitat specialiștilor din minister un punct de vedere și sunt convins că structurile de specialitate ale Ministerului Justiției vor publica un anunt în acest sens”, a declarat Bode într-o conferință de presă la preluarea funcției de ministru interimar al Justiției.

Președintele ar fi fost ignorat în procedura de selecție a viitorilor procurori-șefi, iar Stelian Ion acuză „semnale” care i-au transmis să stea deoparte de aceste numiri.

Fostul ministru al Justiției a lăsat să se înțeleagă că unul dintre motivele pentru care a fost revocat de premier este acela că a început procedura de selecție a procurorilor șefi la DIICOT și DNA fără o consultare prealabilă cu președintele Klaus Iohannis, cel care ar trebui să-i valideze pe acești procurori în funcții.

Ion vorbește de „miza nevăzută” a evenimentelor de miercuri seară. „Povestea are și un substrat nevăzut, legat de procedura de numire a procurorilor de rang înalt aflată în derulare. Aceasta este miza nevăzută”, a scris Ion pe pagina sa de Facebook.

Candidaturi fără negocieri prealabile

Miercuri a fost ultima zi de înscriere a procurorilor pentru funcțiile de conducere în DNA, DIICOT și Parchetul General. Președintele Klaus Ionannis nu ar fi fost de acord cu selecția pentru procurorii șefi, atâta vreme cât ea este organizată de Ministerul Justiției condus de USR-PLUS. Dovada ar fi faptul că s-au înscris o serie de procurori valoroși, însă aceste candidaturi nu au fost „negociate” înainte cu administrația prezidențială. „De data asta nu a mai fost o selecție cu rezultat telefonat. Nu au îndrăznit să se înscrie la interviu oameni agreați”, a spus pentru Europa Liberă o sursă din Ministerul Justiției.

Potrivit procedurii actuale, propunerile ministrului Justiției sunt înaintate Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) care dă un aviz consultativ. Având în vedere lista participanților, procurorii din CSM nu ar fi avut niciun motiv să avizeze negativ propunerile și ele ar fi ajuns pe masa lui Iohannis.

În urma modificării statutului magistraților de către PSD, președintele poate refuza, o singură dată, propunerile venite de la ministrul Justiției. Mai mult, trebuie să-și motiveze refuzul, lucru pe care președintele ar încerca să îl evite.

Stelian Ion a declarat, joi, că a primit diverse sfaturi, nu neapărat din partea partidelor politice, că ar fi bine să lase pe altcineva să se ocupe de această selecție „Am primit mai multe semnale de-a lungul timpului cum că nu e în regulă că un ministru USR sau eu în special aş putea coordona această activitate şi că nu ar trebui să o fac eu, ar trebui să o facă altcineva, pentru a avea un deznodământ dinainte ştiut. Au fost semnale foarte clare în acest sens. (...) este mai degrabă vorba nu despre un partid anume, ci despre maniera în care se discută”.

Practica delegărilor păguboase

Fără prea mult spațiu de manevră, președintele Iohannis preferă de 11 luni ca DIICOT, secțiile din DNA și din Parchetul General să fie ocupate de interimari, prin delegare. Reținerea președintelui vine ca urmare a numirilor neinspirate și în ciuda avizului negativ dat de CSM, în cazurile fostei șefe a DIICOT Giorgiana Hosu și a procurorului general Gabriela Scutea.

Ministerul Justiţiei a declanșat în 28 iulie procedura de selecție pentru opt posturi vacante de conducere din Parchetul General, DIICOT și DNA. Unul dintre posturi este cel de procuror-șef al DIICOT, vacant din septembrie 2020.

Procedura ar urma să se încheie în 15 septembrie, când ministrul Justiției ar trebui să trimită președintelui Klaus Iohannis propunerile sale pentru aceste posturi. Dosarele de înscriere au putut fi depuse de procurori până la 1 septembrie, ora 17:00. Candidații urmează să susțină interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, în perioada 6 - 9 septembrie.

În acest moment, după remanierea lui Stelian Ion, următorul ministru va avea posibilitatea să continue procedura sau să suspende selecția.

Cine sunt procurorii înscriși la interviul organizat de Ministerul Justiției:

  • Cătălin Andrei Popescu – candidat pentru funcția de procuror șef Secția de resurse umane și documentare a Parchetului General;
  • Daniel Constantin Horodniceanu – candidat pentru funcția de procuror șef al DIICOT;
  • Oana Daniela Pâțu - candidată pentru funcția de procuror șef al DIICOT;
  • Ioana Bogdana Albani – candidată pentru funcția de procuror șef și la cea de adjunct al DIICOT;
  • Mihaela Larisa Iosipescu – candidată pentru funcția de procuror șef adjunct al DIICOT;
  • Codrin Gavra – candidat pentru funcția de procuror șef adjunct al DNA;
  • Andreea Oana Nica – candidată pentru funcția de procuror șef de Secție a DNA;
  • Ioan Amariei – candidat pentru funcția de procuror șef secție – Secția de combatere a corupției;
  • Silviu Paul Dimitriu – candidat pentru funcția de procuror șef al Secției de Combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție;
  • Monica Erika Danciu – candidată pentru funcția de procuror șef Secția judiciară penală;
  • 16x9 Image

    Virgil Burlă

    Jurnalist de investigații, a lucrat în 20 de ani de carieră la diverse publicații. Uneori cu patimă sau cu sentimentul că totul este pierdut. Ghidat de interesul public și pasionat de studiul comunismului ca experiment social, Virgil Burlă crede că jurnaliștii sunt „agenții sanitari” ai societății.

XS
SM
MD
LG