Protestatarii din Bulgaria şi-au intensificat vineri noaptea presiunea asupra guvernului, după ce au amplasat baraje şi mai mari unde au instalat corturi şi au aruncat cu ouă şi roşii în sediul guvernului din capitala Sofia.
Traficul a fost obstrucţionat de tabere ilegale ale protestatarilor care au blocat mai multi intersecții. Peste 20 de corturi au fost scoase din cele trei intersecţii principale din Sofia, unde fuseseră ridicate în urmă cu o săptămână fără autorizaţie, cu scopul de a bloca traficul, a anunţat poliţia din capitala bulgară.
Totul a început în urma unor percheziții ale poliției la birourile președintelui, pe 7 iulie, și a unui scandal într-o vilă de pe litoral, în care a fost implicat un fost lider al partidului Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți, Ahmed Dogan, care a tratat ilegal o plajă publică ca și cum ar fi fost a sa. Președintele Rumen Radev l-a acuzat în multe ocazii pe Borisov de corupție și a indicat „legăturile lui cu oligarhii”.
Pe 11 iulie, el le-a cerut premierului și procurorului general să demisioneze. Cele mai mari proteste din Bulgaria care au loc din 2013 încoace, s-au extins cu solicitări pentru o schimbare de sistem pe trei niveluri:
1)lupta împotriva corupției și devoalarea legăturilor mafiei cu cei de la putere
2)reforma sistemului judiciar
3) libertatea de exprimare.
„Ești oarbă, Europa?" este unul dintre sloganurile protestatarilor, menționând că problema este mai mare decât cea a unor proteste interne și a unei crize politice locale obișnuite. Neașteptat pare să fie și faptul că manifestanții au protestat și în fața sediului Uniunii Creștin-Democrate (CDU) de la Berlin.
Potrivit comentariilor din presa europeană, pe fondul pandemiei, al aprobării acordului UE de recuperare și al provocărilor geopolitice prezentate zilnic de China, Statele Unite și alte puteri, protestele din Bulgaria pot părea un detaliu minor, dar diavolul se ascunde în detalii, iar acest lucru ar putea fi distrugător, putând chiar să pericliteze proiectul UE pe termen lung.
Pe de altă parte sistemul juridic din Bulgaria este total nefuncțional, iar rapoartele Comisiei Europene au arătat an de an pericolul uni justiții care este jucător politic. În același timp, libertatea presei, în comparație cu alte state membre ale UE în clasamentul mondial pentru libertatea presei pe 2020 plasează Bulgaria pe locul 111, cu mult în spatele tuturor celorlalte țări ale UE, dar și în spatele multor țări africane sau asiatice.
Bulgaria are deci probleme cu ceea ce înseamnă pilonii democrației: libertatea de exprimare, statul de drept și o justiție independentă.
De o lună de zile protestatarii cer demisia premierului conservator Boiko Borisov, care s-a oferit, de alfel în această săptămână să se retragă:
„Sunt gata să plec în orice moment şi nu doresc să existe tensiuni din cauza mea. Eu nu sunt preşedintele Radev, să mă bucur când oamenii se luptă şi blochează intersecţii. Care este problema să existe un guvern interimar? Voi continua discuţiile cu partenerii de coaliţie, inclusiv varianta ca eu să plec şi să continue guvernul”
Demonstranţii, susţinuţi de preşedintele socialist Rumen Radev acuză guvernul de corupţie şi de legături cu oligarhii. Executivul, o coaliţie naţionalist-conservatoare, având o orientare net pro europeană și pro NATO aflată la putere din 2017, a declarat că nu va demisiona „la presiunea străzii".
