Linkuri accesibilitate

Mizele pactului politic propus de Iohannis și cum vor fi sabotate de PSD


Strategia de implementare a referendumului pentru Justiție a lui Klaus Iohannis este sabotată de PSD

Președintele Klaus Iohannis a propus un pact politic pentru modificarea Constituției pentru a temporiza demersul PSD de a prelua și, cel mai probabil, sugruma implementarea rezultatelor referendumului.

Șeful statului are nevoie de un proiect redactat de o Comisie prezidențială, din care să facă parte politicieni din toate partidele și societatea civilă, care să redacteze proiectul. Cum președintele nu poate revizui Constituția fără să îi ceară Guvernul acest lucru, ar urma ca partidele care semnează pactul să preia proiectul și să-l depună la Parlament. Apoi, după avizul CCR, se discută într-o comisie specială a Parlamentului, unde PSD ar avea cei mai mulți membri, iar în final este nevoie de două treimi dintre voturile Parlamentului pentru adoptare. Întregul proces ar dura până în pragul alegerilor prezidențiale, așa cum au explicat surse politice pentru Europa Liberă.

Modificarea ConstituțieiCine, cum ce și când poate revizui Legea Fundamentală

Cine poate schimba Constituția

  • preşedintele României la propunerea Guvernului,
  • cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor,
  • cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot, care să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.

Procedura de revizuire

  • trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere.
  • Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor.
  • Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Ce și când nu se poate modifica la Constituție

  • caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii.
  • nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.
  • Constituţia nu poate fi revizuită pe durata stării de asediu sau a stării de urgenţă şi nici în timp de război.

De cealaltă parte, PSD încearcă să preia controlul dezbaterii, să aducă în Parlament confruntarea, nu să o lase sub patronajul Palatului Cotroceni, ci pe teritoriul unde îl poate scoate din ecuație pe Klaus Iohannis și unde încă deține majoritatea.

În planurile PSD, ar urma să fie înființată o comisie parlamentară, controlată de PSD și ALDE, care ar organiza referendumul în august, lună plină de concedii, când este foarte puțin probabil să vină la urne peste 5,5 milioane de oameni. Potrivit declarațiilor Vioricăi Dăncilă și ale lui Călin Popescu Tăriceanu, cel mai important pentru coaliția la putere este ca referendumul să nu aibă loc odată cu alegerile prezidențiale, pentru că PSD pierde voturi cu tema independenței Justiției.

De asemenea, data referendumului ar fi stabilită prin lege, de către Parlament. Șeful statului a fost scos din ecuație anul trecut, când CCR a admis ca doar Parlamentul să stabilească data referendumului pe Constituție, iar președintele să promulge legea, ca primarul. Klaus Iohannis a atacat în mai anul trecut această decizie a PSD, însă CCR i-a respins sesizarea.

Reacțiile oficiale la semnarea unui pact politic

PSD a răspuns într-un comunicat anonim, al Biroului de presă, că va semna pactul politic, însă fără să precizeze o poziție față de solicitările lui Iohannis. Un răspuns asumat al PSD va fi anunțat vineri, după reuniunea Comitetului Executiv.

Alianța USR+ a arătat că susține pactul lui Klaus Iohannis, însă, candidatul încă neoficial al alianței, Dacian Cioloș, a pus trei condiții, între care se află, firește, preluarea inițiativei „fără penali” între modificările legii fundamentale.

O astfel de înțelegere politică nu are niciun efect concret dacă nu cuprinde un consens de două treimi din numărul actual al parlamentarilor, câți trebuie să voteze o modificare a Constituției. Și o comisie specială în Parlament care să lucreze asupra modificărilor. Și Traian Băsescu a avut un proiect de modificare a Constituției, preluat de Guvernul Boc, dar Comisia din Parlament, unde nu avea majoritate, a boicotat revizuirea. Crin Antonescu, la conducerea USL, a urmat cu un proiect, însă destrămarea alianței PSD-PNL, care a plecat de la refuzul PSD de a-l accepta pe Klaus Iohannis prim-vicepremier, a pus capăt demersului.

Planul PSD, de convocare a referendumului separat de alegeri, ar zădărnici efectul electoral de care Klaus Iohannis vrea să profite. Dealtfel, și strategia electorală a USR la prezidențiale se centrează pe modificarea Constituției și se află în competiție cu planul lui Iohannis. Spre deosebire, însă, de Klaus Iohannis, USR are inițiativa „fără penali în funcții publice” în Parlament, iar dezbaterea ei începe săptămâna viitoare în Comisia juridică a Camerei Deputaților.

Klaus Iohannis a pus într-o postură dificilă PSD și ALDE prin apelul la semnarea unui pact politic, tocmai pentru că aceste două formațiuni sunt cele care au atacat Justiția și au împins, prin modificări de legi, la situația de acum. Semnarea acestui pact ar însemna o recunoaștere politică a asaltului asupra Justiției.

Revizuirea mică

Deși Constituția și-a arătat potențialul de blocaj, mai cu seamă în perioadele de coabitare, politicienii nu îndrăznesc să tranșeze lipsa de claritate, care a dus la interpretări, în privința puterilor pe care le au pilonii statului. În ajunul alegerilor prezidențiale, dezbaterea revizuirii Constituției nu vorbește despre atribuții mai clare ale șefului statului. Exemplu, deunăzi, CCR i-a luat lui Klaus Iohannis, ales prin vot direct, dreptul de a prelungi mandatul șefului operațional al forțelor armate, șeful Statului Major General, deși Constituția spune că șeful Armatei române este președintele. În doi ani și jumătate, prin interpretările CCR, șeful statului a pierdut opt dintre atribuțiile pe care le avea în 2015.

Referendumul adoptat la 26 mai spune că nu se mai pot da ordonanțe de urgență pe teme care privesc organizarea judiciară și legislația penală. De asemenea, referendumul a mai stabilit că și alte instituții, nu doar Avocatul Poporului, să poată ataca OUG la Curtea Constituțională. Aceste două prevederi conduc la modificarea Constituției - articolul 108 și articolul 146.

USR-PLUS doresc modificarea articoului 37, cel care se referă la dreptul de la alege și de a fi ales, prin introducerea interdicției de a ocupa funcții publice a persoanelor condamnate penal

Plus dorește și modificarea articolelor referitoare la CCR, nefiind încă limpede care dintre articolele de la 142 la 147 sunt în cauză

PSD și ALDE nu au anunțat oficial ce anume vor la modificarea Constituției.

Este important de urmărit cum vor juca PSD și ALDE în această strategie, în plină campanie electorală, după eșecul pe care l-au suferit la alegerile europarlamentare. PSD și ALDE au multe câmpuri de luptă deschise, dintre care păstrarea guvernării și coeziunea coaliției sunt capitale. Pe plan intern, ambele formațiuni riscă exodul nemulțumiților sau al celor care se tem că nu mai încap pe listele pentru Parlamentul din 2020. Un compromis pe revizuirea Constituției odată cu prezidențielele este greu de presupus în acest moment.

Important este că avizul acestor modificări va fi dat sau nu de către Curtea Constituțională, acolo unde raportul de forțe în favoarea PSD este de șase la trei. Este vorba despre noua formulă a CCR, care îi cuprinde și pe doi dintre cei mai fideli magistrați ai actualei puteri, Cristian Deliorga și Gheorghe Stan, care își preiau mandatul la 15 iunie.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG