Linkuri accesibilitate

Acord al ambasadorilor UE pentru sancționarea Rusiei după moartea lui Navalnîi. 200 de entități și persoane, vizate


Protest în Cehia, în memoria opozantului rus Alexei Navalnîi
Protest în Cehia, în memoria opozantului rus Alexei Navalnîi

Ambasadorii UE au adoptat miercuri al 13-lea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei după moartea, într-o închisoare din Siberia, a opozantului rus Alexei Navalnîi.

„Ambasadorii UE tocmai au ajuns la un acord de principiu asupra celui de-al 13-lea pachet de sancţiuni în cadrul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei”, anunţă preşedinţia belgiană a Uniunii.

Este vorba de unul din cele mai consistente pachete de sancţiuni adoptate de UE, arată sursa citată.

Acest nou pachet de sancţiuni prevede introducerea pe o listă de sancţiuni a 200 de entităţi şi persoane.

Pachetul, al 13-lea de la invazia totală a Rusiei în Ucraina, are o sferă limitată, pentru că blocul comunitar dorea să-l lanseze înainte de împlinirea a doi ani de la momentul invaziei totale, neprovocate și nedeclarate a Rusiei în țara vecină.

De asemenea, eforturile UE se concentrează în prezent în special pe aplicarea restricțiilor existente.

Anunțul privind pachetul UE de sancțiuni a fost făcut marți, pe 20 februarie, de Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, care le-a legat de moartea lui Alexei Navalnîi.

Într-o declarație emoționantă în care a dat vina pe Vladimir Putin pentru moartea, în închisoare, a celui mai ferm opozant al Kremlinului, șeful diplomației europene și-a exprimat solidaritatea cu soția regretatului activist, Iulia Navalnaia, și cu familia sa.

„UE nu va precupeți niciun efort pentru a cere socoteală conducerii politice și autorităților Rusiei, în strânsă coordonare cu partenerii noștri, și să impună costuri suplimentare pentru acțiunile lor, inclusiv prin sancțiuni”, se spune în declarația Înaltului Reprezentant UE.

Presiunea politică asupra Rusiei, deja mare după ce a invadat Ucraina pe 24 februarie 2022, a crescut și mai mult după moartea, în închisoarea din Siberia, a opozantului rus Alexei Navalnîi în condiții care nu au fost nici acum clarificate, cu diagnosticul de „sindrom al morții subite”.

Tot mai multe țări membre ale Uniunii Europene, dar și Marea Britanie, i-au chemat pe diplomații ruși să răspundă privind moartea celui mai ferm contestatar al președintelui rus Vladimir Putin.

De la invazia Ucrainei din 2022, UE a lovit Rusia cu mai multe runde de sancțiuni, deși multe s-au dovedit ineficiente sau ușor de ocolit.

Borrell a declarat la o conferință de presă că miniștrii au convenit să redenumească sistemul UE de sancțiuni pentru drepturile omului drept „regimul Navalnîi privind sancțiunile globale pentru drepturile omului”. Această schimbare trebuie, însă, să treacă printr-o etapă tehnică.

Borrell a acuzat, indirect, Rusia că se află și în spatele tentativei de asasinare a lui Navalnîi din 2020 cu neurotoxina Novicioc.

Iulia Navalnaia a spus luni, într-un videoclip postat pe X, fosta rețea de socializare Twitter, că soțul ei a fost ucis cu Noviciok, o neurotoxină folosită de serviciul secret sovietic în perioada Războiului Rece și interzisă în prezent. Ea a promis să-i continue munca.

Rusia a negat uciderea lui Navalnîi.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG