Președintele interimar al USR, Cătălin Drulă, acuză „ipocrizia coaliţiei în distrugerea Codului rutier”, după o serie de amendamente depuse de deputații PSD-PNL-UDMR la legea de aprobarea a unei ordonanțe de urgență care își propune înăsprirea sancțiunilor pentru încălcarea Codului Rutier.
„Cu o mână pretind că vor să înăsprească şi că le pasă de morţii de pe şosele, oamenii din Parlament de la PSD, PNL şi UDMR la unison votează dărâmarea Codului rutier. /.../ Dacă depăşeşti viteza cu 70 km pe oră, curse de maşini prin oraş cu 150 km pe oră, o amendă şi pleci mai departe cu dovada pentru permis. Păi, e normal, un om care pune în pericol, foloseşte maşina ca o armă să plece cu ea de pe loc?", a argumentat Drulă, potrivit Agerpres.
Comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor au adoptat mai multe amendamente la Ordonanţa de urgenţă privind circulaţia pe drumurile publice, eliminând articolul care definea comportamentul agresiv, şi anume slalomul printre maşini, pentru care în prezent se reţine permisul 30 de zile.
De asemenea, o altă modificare prevede că şoferii vitezomani, prinşi pe radar cu mai mult de 70 de kilometri peste limita legală de viteză, să poată conduce cu dovadă încă două săptămâni după reţinerea permisului.
Cearta cu polițiștii
În ultima ședință a Comisiei pentru Transporturi (în care s-a dezbătut legea pentru aprobarea OUG care a înăsprit pedepsele pentru șoferii agresivi în trafic și vitezomani), deputații UDMR, PSD și PNL s-au certat cu reprezentanții Ministerului de Interne care au venit să susțină actualele reglementări.
Nemulțumiți că nu este prezent cel puțin un secretar de stat, ci doi comisari șefi, parlamentarii de la putere le-au reproșat celor doi că MAI nu a făcut prevenție, ci au majorat sancțiunile pentru viteză excesivă și agresivitate în trafic.
„Pentru consumul de alcool și droguri la volan nu ați majorat sancțiunile, ci pentru viteză. Doamnă, viteza omoară mai puțini oameni decât șoferii beți. Această ordonanță de urgență nu e spre binele cetățenilor, ci pentru statisticile voastre. Consumul de droguri la volan este cel mai periculos motiv, nu viteza”, a susținut un deputat.
Amenzi pentru promovări
Potrivit înregistrării ședinței, un alt vorbitor a arătat că polițiștii stau prin boscheți și „vânează” șoferii și a anunțat că el va elimina amendamentul care sancționa depășirile succesive stânga-dreapta.
„Dar așa se fac depășirile, doamnă! Oamenii contestă în instanță abuzurile polițiștilor, de asta avem mii de procese”, a concluzionat acesta.
Un alt deputat a acuzat Ministerul de Interne că minte de dragul statisticii și că acționează exclusiv pentru a aduna cât mai multe amenzi, acesta fiind un criteriu de promovare în funcții.
La remarca reprezentantului MAI, care a arătat că din două milioane de sancțiuni rutiere aplicate anul trecut 8% au fost contestate și că doar 2,5% dintre procese au fost pierdute, deputatul s-a rezumat a spune că „ne mințiți”.
Cele mai multe articole din ordonanță care pedepsesc acum cu suspendarea permisului pe 120 de zile pentru circulație pe sens invers pe autostradă, neoprirea la trecerea de nivel calea ferată, sau depășirea vitezei legale cu 70 km pe oră au fost eliminate cu 19 voturi pentru și 4 împotrivă de deputații din Comisia de Transporturi.
Lupul moralist
Din cei 26 membri ai Comisiei de Transporturi din Camera Deputaților au participat la ședință 23 de deputați. Dintre aceștia, câțiva au fost sancționați în ultimii ani de Poliția Rutieră pentru abateri în trafic.
Potrivit portalului instanțelor de judecată, unul dintre ei este Ciprian Constantin Șerban, vicepreședinte al Camerei Deputaților, care a fost prins de ofițerii IPJ Bacău, în urmă cu doi ani, pe când circula cu viteza de 162 km pe oră.
A primit o amendă și s-a ales cu permisul suspendat pentru 90 de zile. A contestat sancțiunea la Judecătoria Bacău, dar a pierdut procesul.
Din motivarea sentinței, consultată de Europa Liberă, rezultă că deputatul a mai fost sancționat de 8 ori pentru depășirea vitezei legale.
„Sancțiunea amenzii nu se impune a fi micșorată având în vedere că din istoricul contravențional al petentului rezultă că acesta obișnuiește să săvârșească contravenții de aceeași natură, fiind sancționat în 8 ocazii diferite pentru depășirea limitei legale de viteză. Or, este de notorietate multitudinea de evenimente rutiere cauzate de nerespectarea regulilor privind viteza de circulație, astfel că starea de pericol creată prin depășirea limitei legale de viteză, rezultă din materialitatea faptei, nefiind necesară dovedirea în concret a unei stări de pericol. Astfel instanța apreciază că menținerea sancțiunii amenzii în cuantumul maxim este de natură să corijeze pe viitor comportamentul contravențional al petentului”, se arată în motivarea instanței.
Nu recunoaște modificările
„Doar de opt ori am fost sancționat? Domnule, eu am peste 1 milion de kilometri făcuți ca șofer. Dacă circuli, mai și greșești. În comisie am avut un punct de vedere pertinent. Legea pentru aprobarea ordonanței lui Bode nu se îndulcește, din contră, este mai drastică. Singurele modificări pentru mărirea vitezei pe drumurile expres au fost ale USR-ului. Vi se pare normal dacă vă oprește un polițist pe drum și constată că mașina nu este corespunzătoare din punct de vedere tehnic să plătești o amendă și să-ți continui drumul, în timp ce dacă depășești viteza cu 70 km pe oră să dormi în mașină, pe câmp, că nu mai poți pleca de acolo? Apoi e normal să fii oprit de un echipaj, să-ți dea amendă și a doua zi să contești procesul verbal în instanță și să circuli până la o decizie definitivă?”, ne-a declarat vicepreședintele Camerei Deputaților care a insistat că PSD-PNL-UDMR nu a votat pentru „îndulcirea” Codului rutier, ci din contră, pentru pedepse mai aspre.
Modificările făcute în comisia de Transporturi, la Codul Rutier, prezentate de Cătălin Drulă:
- Şoferilor recidivişti pentru sancţiuni grave (de exemplu: depăşire de coloane oprite, trecut pe semaforul de culoare roşie, nerespectat indicaţiile poliţistului, vorbit la telefon la volan, comportament agresiv, mers pe sens opus pe autostradă, neacordare de prioritate, depăşire în zonă interzisă, consum de alcool, viteză excesivă ş.a.) li se reduce perioada de recidivă, în care primesc automat o suspendare în plus de 30 de zile a permisului, de la 6 luni la 3 luni.
Mai mult, recidiviştii pentru sancţiuni grave vor avea posibilitatea să dea un test pentru reducerea perioadei de suspendare, ceea ce în prezent nu este posibil.
La fel şi vitezomanii, care depăşesc viteza legală cu peste 70 km/h (ex. viteză de peste 120km/h pe străzile unui oraş)
Tot vitezomanii, care depăşesc viteza legală cu peste 70 km/h vor primi dovadă cu drept de circulaţie pentru 15 zile, faţă de legislaţia actuală conform căreia sunt lăsaţi pietoni pe loc.
- Şoferii care acumulează 15 puncte de penalizare, fapt ce duce la suspendarea permisului, vor putea contesta în instanţă contravenţiile fără ca termenul de prescripţie de 6 luni de la primirea punctelor să fie îngheţat. Cum de cele mai multe ori acţiunile în instanţă durează mai mult de 6 luni, asta va duce la prescrierea punctelor şi, automat, la ne-suspendarea permisului niciodată pentru cumul de puncte folosind această portiţă.
- Şoferii care dau testul pentru reducerea perioadei de suspendare a permisului îşi vor putea recupera mai repede permisul decât înainte. De exemplu, o perioadă de suspendare de 90 de zile se reducea cf OG la 60 de zile (la ⅔ din perioada iniţială), iar amendamentele din parlament ar reduce suspendarea la doar 30 de zile (la ⅓ din perioada iniţială).
- Se reintroduce suprapunerea suspendărilor de permis, versus cumularea perioadelor de suspendare a permisului. Mai precis, un şofer cu permisul suspendat pentru 30 de zile, dacă ar comite o nouă abatere în perioada de circulaţie cu dovadă, să zicem sancţionabilă tot cu 30 de zile de suspendare, va avea permisul luat timp de 30 de zile, nu timp de 60 (30+30), ca în prezent.
- Pentru necomunicarea datelor de identificare a şoferului contravenient către poliţie, se reintroduce facilitatea de a plăti jumătate din minimul amenzii în 15 zile (eliminată de OG 1/2022).
Asta înseamnă, spre exemplu, că pentru o contravenţie constatată cu mijloace automate de depăşire gravă a vitezei legale (de exemplu, 150 km/h în oraş) contravenientul refuzând să comunice datele de identificare ale şoferului, va putea plăti doar 652 de lei (½ din minimul prevăzut pentru amendă) în loc de cuantumul stabilit de agent al amenzii care poate fi de până la 2900 de lei pentru persoane fizice şi 14.500 de lei pentru persoane juridice.
Raportul comisiilor urmează să intre în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.
Statistică sumbră
România se situează pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de decese produse în accidente rutiere în anul 2021, conform unei statistici realizate la nivelul Uniunii Europene. Rata mortalităţii în România din această cauză este mai mult decât dublă faţă de media europeană.
Astfel, în anul 2021 media raportată de România este de 93 de decese la un milion de locuitori, faţă de 85 la un milion de locuitori în anul 2020, şi foarte aproape de media de dinaintea pandemiei, respectiv 96 la un milion de locuitori.
Locul al doilea în statistici este ocupat de Bulgaria, cu 81 de decese înregistrate la un milion de locuitori, urmată de Letonia, cu 78 de morţi la un milion de locuitori, şi Croaţia, cu o medie de 72 la un milion.
Cea mai scăzută rată a mortalităţii în accidente rutiere o raportează Norvegia, cu 16 decese / un milion de locuitori, Malta cu 17 decese la un milion de locuitori şi Suedia cu 18 decese la un milion de locuitori.
